Cyber Talpeș: ce schimbare majoră pregătește profesorul de matematică, considerat inamicul public numărul 1 al hackerilor
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
În ultimul an, criminalitatea cibernetică a făcut o imensă publicitate producătorilor de software de securitate, iar acțiunile acestora au explodat pe piața de capital americană. Întrebarea este cât de mult îi va ajuta „WannaCry“ pe Florin Talpeș – cofondator Bitdefender – și pe asociații săi să atragă un nou investitor în companie?
La nici o săptămână după cel mai virulent atac informatic din acest an, Florin Talpeș (60 de ani) vorbește din biroul său minimalist de pe strada Delea Veche din București despre el ca despre unul oarecare. Cârcotașii ar putea spune că „WannaCry“, viermele care a infectat 230.000 de computere din 150 de state (inclusiv din România), reprezintă un prilej de satisfacție pentru un producător de software de securitate. Nici măcar. Pentru Talpeș, atacul prin care infractori deocamdată necunoscuți au cerut victimelor despăgubiri individuale de până la 17.000 de dolari pentru deblocarea unor documente infectate e doar business as usual.
„Ransomware (denumirea tehnică a tipului de software care a răspândit panică în toată lumea, n.r.) a explodat anul trecut“, spune Talpeș, CEO-ul unei companii pe care clienții o plătesc să „ghicească“ pericolele înainte ca acestea să devină realitate.
Răscumpărările solicitate de atacatori au crescut, în medie, de la aproape 300 de dolari în 2015 la 1.077 de dolari anul trecut, potrivit unui studiu al companiei americane de securitate Symantec, citat de The Economist. „2016 a fost anul ransomware“, arată un alt studiu semnat de data aceasta chiar de Bitdefender, specialiștii români estimând pagubele globale cauzate de aceste atacuri la peste un miliard de dolari. „Dezvoltatorii unui anumit tip de ransomware au reușit să strângă 1,5 milioane de dolari în numai o săptămână“, spune Cătălin Coșoi, șeful echipei de investigatori cibernetici de la Bitdefender.
VEDETE DE FT. Coșoi a fost, alături de Talpeș, vedeta companiei în săptămâna de după atac. Opiniile sale au apărut într-un articol de primă pagină în ediția tipărită a Financial Times din 16 mai. „Credem că «autorii WannaCry» sunt amatori“, declara atunci Coșoi, aruncând cumva în derizoriu toate supozițiile potrivit cărora în spatele atacului s-ar afla hackeri ai Federației Ruse, serviciile secrete americane sau guvernul de la Phenian. Tot pe 16 mai, tot Financial Times publica un podcast (reportaj audio) despre succesul românesc (a se citi succesul Bitdefender) în securitate cibernetică.
Talpeș, acum un răsfățat al presei internaționale, își amintește, amuzat probabil, de ziarele românești de la jumătatea anilor ’90 care vorbeau despre o presupusă legătură (de rudenie) între el și Ioan Talpeș, fost director al Seviciului de Informații Externe (SIE) și consilier al președintelui Ion Iliescu. Academia Cațavencu a publicat un articol în care se specula că firma lui Talpeș ar fi fost, de fapt, o divizie a spionajului românesc. Cert este că cei doi Talpeș s-au întâlnit de-abia în vara lui 2001, la Ambasada SUA, chiar de ziua Americii – episodul este descris cu umor în volumul „Cei care schimbă jocul“, semnat de jurnalistele Mona Dîrțu și Andreea Roșca.
Ioan Talpeș – povestește Florin Talpeș – l-a luat deoparte și i-a spus conspirativ: „Știți, v-am salvat odată, când a fost chestia aia cu Cațavencu și cu serviciile de contraspionaj franțuzești, care chiar au luat povestea drept bună și a trebuit să avem discuții și să le explicăm că nu aveți nicio legătură cu noi“. O legătură totuși a găsit fostul șef SIE: un Talpeș de la sud de Dunăre (generalul s-a născut la Caraș-Severin) trimisese o scrisoare pe la 1500 către fratele său oier din Moldova (familia antreprenorului are rădăcini în Vaslui).
Ce-i drept, francezii au fost primii clienți ai Softwin – primul business început de soții Florin și Măriuca Talpeș cu peste un sfert de secol în urmă și, deopotrivă, strămoșul Bitdefender. De altfel, Franța reprezintă una dintre cele mai importante piețe din cele 150 în care produsele de securitate ale companiei sunt prezente. Nu întâmplător, Bitdefender și-a cumpărat partenerul care îi asigură vânzările pe piața franceză la începutul anului, tranzacția devenind cea mai mare achiziție din istoria companiei. Nu au fost făcute publice detalii financiare, însă – cel mai probabil – achiziția se ridică la câteva milioane de euro. De-a lungul anilor, aproape nicio cifră de importanță strategică nu s-a „scurs“ din interior, cultura discreției totale fiind bine încetățenită.
De exemplu, veniturile consolidate ale Bitdefender Holding B.V., compania înregistrată în Olanda care reflectă activitatea globală a companiei tehnologice, au rămas și azi unul dintre cel mai bine păstrate secrete din business. Toate schimbările de acționariat din ultimul deceniu s-au desfășurat, la rândul lor, într-un secret cvasitotal. Nu e de mirare astfel că viitoarea mutare majoră a companiei, adică listarea pe bursă, este, la rându-i, învăluită în mister.
Tot ce poate spune în acest moment Florin Talpeș este că IPO-ul (oferta publică inițială) nu va avea loc nici anul acesta. Pentru 2017 este programată o altă tranzacție care are legătură cu ieșirea pe bursă: e vorba despre atragerea unui nou investitor minoritar.
CREȘTERI DE SECURITATE. Ultimele 17 luni au fost raiul pe pământ pentru acțiunile marilor companii de securitate prezente pe piața de capital. Cotațiile Mimecast, Fortinet, Symantec sau Checkpoint deja crescuseră anterior atacului „WannaCry“, în medie cu 30%, generând un câștig de peste patru ori mai mare decât cel generat de S&P 500. Luate separat, performanțele a două companii au fost ieșite din comun: titlurile Mimecast se apreciaseră cu peste 230% de-a lungul unui an, în vreme ce acțiunile Symantec se scumpiseră cu până la 85% în același interval.
Întețirea atacurilor de tip ransomware și nu în ultimul rând discuțiile din jurul hackerilor ruși care, pare-se, au influențat rezultatul alegerilor din Statele Unite i-au făcut pe investitori să vadă cu ochi buni viitorul furnizorilor de securitate cibernetică.
Talpeș are serioase îndoieli că vânzările gobale ale industriei în care activează de 16 ani vor fi influențate în vreun fel de ultimul outbreak cibernetic – termenii în care vorbește despre „WannaCry“. „Pătrunderea soluțiilor de securitate în piețele mature este ridicată – acolo nu mai sunt creșteri“, explică metodic fondatorul Bitdefender într-un interviu cu NewMoney, la care a participat și Liviu Arsene, un tânăr analist din echipa de investigații cibernetice a lui Cătălin Coșoi.
Arsene crede că atacul a fost mai degrabă zgomotos decât unul foarte distructiv. „Vulnerabilitatea a dat amploarea atacului. E ca și cum ai lua un tun și l-ai pune în mâinile unui copil“, explică plastic analistul Bitdefender, referindu-se la faptul că atacatorii au exploatat o vulnerabilitate din sistemul de operare Windows – cel mai răspândit printre utilizatori. Aceasta putea fi eliminată încă din martie prin instalarea unui patch Microsoft, neglijat însă de mulți.
Ceea ce urmează, de regulă, după un asemenea atac este o mai bună educare a utilizatorilor – persoane fizice sau companii – și o reașezare a cotelor de piață. E simplu, producătorii cu soluții eficiente erodează vânzările celor care nu reușesc să-și apere beneficiarii. Talpeș povestește că au fost clienți care au întrebat dacă Bitdefender îi protejează de „WannaCry“. „Asta e foarte bine“, spune CEO-ul, cu satisfacție nedisimulată. Asta înseamnă că Bitdefender a trecut testul atacului care a întrerupt într-un weekend din mai activitatea uzinei Dacia de la Mioveni sau a Spitalului Județean din Bacău, ca să ne rezumăm la două dintre victimele notabile din România ale acestuia.
Paradoxal, România este o piață marginală pentru afacerile lui Talpeș, generând doar 2,3% din veniturile Bitdefender SRL, compania înregistrată la București. Pirateria și nivelul ridicat al corupției din instituțiile de stat explică acest procent scăzut. „SRL-ul“ reflectă însă doar o parte din activitatea producătorului de antiviruși, imaginea de ansamblu asupra businessului dând-o un „BV“, iar de această dată ne referim la compania mamă din Olanda: Bitdefender Holding BV.
Ușor de bănuit, performanțele financiare ale acesteia sunt o altă mare necunoscută din ecuația celui mai cunoscut brand românesc din lume, care se laudă cu 500 de milioane de utilizatori prezenți aproape pe tot globul. Ultima cifră publică sunt vânzările de 87 de milioane de euro pe care compania înregistrată în România le-a obținut în 2015.
DIN DRAGOSTE PENTRU MATEMATICĂ. Ecuațiile cu una sau mai multe necunoscute au fost o constantă în viața lui Talpeș din 1980, când a absolvit cursurile Facultății de Matematică a Universității București. Datorită preocupării pentru calcule a întâlnit-o în 1984 pe Măriuca (pe atunci Mereuță, fiica celebrului actor), și ea avea să-i devină parteneră de viață și business. Pe atunci, el era șef de laborator la Institutul Central de Informatică (după o scurtă carieră de profesor la un liceu din Sighișoara), iar ea, studentă în anul al III-lea la matematică.
Decenii mai târziu, întâlnea un alt matematician ale cărui decizii îl influențează și azi. Este vorba de Horia Manda, șeful firmei de administrare a fondurilor de investiții Axxess Capital, care avea să intre în acționariatul Bitdefender. O serie de coincidențe care le-ar putea da de lucru numerologilor au făcut ca, pe 7 decembrie 2007, șapte investitori români și străini, conduși de Manda, să preia un pachet de 7% din Bitdefender pentru 7 milioane de dolari.
BURSA, SINE DIE. Timp de nouă ani după tranzacția care a surprins pe toată lumea – știut fiind faptul că Talpeș este extrem de reticent atunci când vine vorba de atras investitori –, aparent nu s-a mai produs nicio modificare de acționariat.
Horia Manda dezvăluia într-un interviu acordat revistei NewMoney în toamna trecută că procentul pe care îl dețin investitorii Axxess Capital în Bitdefender crescuse mult din decembrie 2007. „Noi avem 37,32% din acțiuni“, spunea Manda. O cercetare sumară pe site-ul oficial al fondului de investiții arată că Balkan Accession Fund (BAF) – unul dintre fondurile administrate de Axxess Capital – intrase în acționariatul Bitdefender în 2009.
În curând, am putea asista la o nouă vânzare de acțiuni Bitdefender din cel puțin două motive: BAF se află în perioada de lichidare a investițiilor, iar producătorul de software are nevoie în acționariat de un nou fond de investiții care să pregătească firma pentru bursă. „Vânzarea are legătură și cu durata de viață a fondului Balkan Accession Fund“, confirmă Horia Manda pentru NewMoney. De precizat că BAF a fost înființat în urmă cu 12 ani, iar fondurile, în mod curent, trebuie să-și monetizeze investițiile după cel mult cinci-șapte ani de existență.
Reprezentanții Bitdefender spuneau în 2016 că unul dintre criteriile avute în vedere în atragerea unui nou fond, mutare „planificată pentru anul viitor (2017, n.r.)“ este ca acela să aibă „experiență în procese de listare de companii“. Indiferent cât de mare va fi pachetul vândut, și după tranzacția de anul acesta, familia Talpeș va rămâne majoritară.
Gândul vânzării pe bursă a unui pachet de acțiuni a încolțit în mintea lui Florin Talpeș de peste zece ani, însă – inutil de reamintit – criza a dat multe planuri peste cap. Discursul pro listare a fost reluat de cofondatorul Bitdefender la scurt timp după ce norii negri ai recesiunii au început să se ridice, însă momentul a fost proiectat de fiecare dată într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat.
Chiar dacă nu ar fi fost criza, Bitdefender oricum nu era pregătit pentru listare, având în vedere dezavantajele unei organizații crescute exclusiv pe principii antreprenoriale. În același interviu din octombrie, Manda își amintește că, tot în 2007, Talpeș a intrat în discuții cu un mare fond din Silicon Valley specializat în companii tehnologice, însă „a realizat că firma nu era pregătită“ nici măcar pentru acest pas.
„Strategia Bitdefender este să se listeze pe bursă în viitorul apropiat“, declara Florin Talpeș pentru The Sunday Telegraph în octombrie 2016. „De aceea plănuim ca în 2017 să atragem un investitor minoritar. Nu ne-am decis pe ce bursă să mergem, iar London Stock Exchange nu este exclusă“, adăuga Talpeș pentru același ziar britanic. Pe de altă parte, după listarea cu succes a MedLife și Digi, nici Bursa de Valori București (BVB) nu este o variantă de neglijat. Mai ales că Digi a obținut o capitalizare bursieră de aproape un miliard de dolari în urma ieșirii pe bursă, ceea ce face din BVB o destinație tot mai atractivă inclusiv pentru companii de talie mare.
Jurnalistul Andrew Byrne de la Financial Times afirma în cadrul unui podcast că Talpeș i-a spus în 2013 că va lista Bitdefender pe bursă cel mai devreme în 2016, însă planurile s-au schimbat, IPO-ul urmând să aibă loc în 2018.
Cât valorează Bitdefender azi? Răspunsul ar fi mai simplu de dat dacă am ști cât reprezintă vânzările Bitdefender Holding BV. Și, apropo de ecuații complicate, există o cunoscută care ar putea rezolva problema: vânzările din România (2 milioane de euro în 2015), adică „2-3%“ din veniturile companiei din Olanda, după cum spune chiar Talpeș. Deocamdată, problema este fără soluție, având în vedere că fiecare zecimală multiplicată induce variații de ordinul milioanelor sau chiar zecilor de milioane de euro. Conform unei estimări a Ziarului Financiar, valoarea Bitdefender ar putea ajunge la peste 600 de milioane de euro, însă evaluări mai conservatoare o plasează la jumătate sau două treimi din această sumă.
Dincolo de logica preliminară listării, Talpeș spune că momentul IPO-ului ține și de atingerea unui nivel valoric. „Noi vrem să ieșim pe bursă când depășim un anumit prag, dar nu îl pot și spune“, afirmă antreprenorul către finalul discuției, lăsând un alt semn de întrebare. Un miliard de euro? „No comment“, răspunde el râzând. Acesta ar putea fi miliardul (de dolari, nu de euro), după cum a lăsat de înțeles cu alte ocazii.
Greu de crezut însă că pragul ar putea fi atins în următorul an. Iar asta cu toate că atacuri zgomotoase precum „WannaCry“ creează emoții puternice în rândurile utilizatorilor obișnuiți, companiilor, guvernelor și – de ce nu? – în universul investițional.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Când lumea plânge” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Atacul „WannaCry“, desfășurat la mijlocul lui mai, a făcut pagube de 8 miliarde de dolari la nivel mondial.[/vc_column_text][vc_column_text]MOD DE LUCRU. Atacatorii au folosit o vulnerabilitate în mai multe versiuni ale sistemului de operare Windows, prezent pe 85% din computerele din întreaga lume. Windows 10 a fost singurul nevulnerabil. Aceștia au cerut despăgubiri în moneda virtuală Bitcoin, care este nedetectabilă.
VICTIME. Au fost infectate circa 230.000 de computere folosite de persoane fizice și companii. Uzinele Dacia și-au întrerupt activitatea în timpul unui weekend pentru a evita răspândirea „viermelui“ care infectase infrastructura centrală a Renault.[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Horia Manda, omul cifrelor” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Matematician de formație, Horia Manda este unul dintre pionierii fondurilor de private equity din România. Primul pe care l-a avut pe mână, RAEF, a fost finanțat de Congresul SUA pentru dezvoltarea inițiativei private în fostele state comuniste.[/vc_column_text][vc_column_text]STUDII. Horia Manda a fost cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române. La 37 de ani a refuzat un post de conferențiar în Franța și a devenit junior analist la RAEF.
CARIERĂ. În 2006 a fost numit managing partner la Axxess Capital, companie ce administra RAEF (care și-a încheiat activitatea), BAF (care își pregătește exitul) și EEAF (care se află în perioada de investiții). În două decenii, fondurile administrate de Horia Manda au cumpărat în jur de 40 de companii, în valoare de peste 200 de milioane de euro.
PARIURI. În afară de Bitdefender, printre cele mai notabile investiții făcute de cele trei fonduri se numără Policolor, Banca Comercială Carpatica, Domo, Noriel, elefant.ro, dar și edy Spedition, unul dintre puținele pariuri ratate ale lui Manda.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
FOTO: Florin Talpeș. Sursa foto: Laszlo Raduly. Grafică: Max Turza
