Cyber Talpeș: ce schimbare majoră pregătește profesorul de matematică, considerat inamicul public numărul 1 al hackerilor

Ionuț Ancuțescu 29/05/2017 | 11:59 Special
Cyber Talpeș: ce schimbare majoră pregătește profesorul de matematică, considerat inamicul public numărul 1 al hackerilor

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

În ultimul an, criminalitatea cibernetică a făcut o imensă publicitate producătorilor de software de securitate, iar acțiunile acestora au explodat pe piața de capital americană. Întrebarea este cât de mult îi va ajuta „WannaCry“ pe Florin Talpeș – cofondator Bitdefender – și pe asociații săi să atragă un nou investitor în companie?

La nici o săptămână după cel mai virulent atac infor­­ma­­tic din acest an, Florin Talpeș (60 de ani) vor­­beș­­te din biroul său minimalist de pe strada Delea Ve­­che din București despre el ca despre unul oareca­­re. Cârcotașii ar putea spune că „WannaCry“, vier­­mele care a infectat 230.000 de computere din 150 de state (inclusiv din România), reprezintă un prilej de satis­facție pentru un producător de software de securitate. Nici măcar. Pentru Talpeș, atacul prin care infractori deocamdată necunoscuți au cerut victimelor despăgubiri individuale de până la 17.000 de dolari pentru deblocarea unor documente infectate e doar business as usual.

Ransomware (denumirea tehnică a tipului de soft­­ware care a răspândit panică în toată lumea, n.r.) a explodat anul trecut“, spune Talpeș, CEO-ul unei companii pe care clienții o plătesc să „ghi­­ceas­­că“ pericolele înainte ca acestea să devină realitate.

Răscumpărările solicitate de atacatori au crescut, în medie, de la aproape 300 de dolari în 2015 la 1.077 de dolari anul trecut, potrivit unui studiu al com­­pa­niei americane de securitate Symantec, citat de The Economist. „2016 a fost anul ransomware“, ara­­tă un alt studiu semnat de data aceasta chiar de Bitdefender, specialiștii români estimând pagubele globale cauzate de aceste atacuri la peste un miliard de dolari. „Dezvoltatorii unui anumit tip de ransomware au reușit să strângă 1,5 milioane de dolari în nu­­­mai o săptămână“, spune Cătălin Coșoi, șeful e­­chi­­­pei de investigatori cibernetici de la Bitdefender.

VEDETE DE FT. Coșoi a fost, alături de Talpeș, vede­­ta companiei în săptămâna de după atac. Opiniile sale au apărut într-un articol de primă pagină în ediția tipărită a Financial Times din 16 mai. „Credem că «autorii WannaCry» sunt amatori“, declara atunci Coșoi, aruncând cumva în derizoriu toate supozițiile potrivit cărora în spatele atacului s-ar afla hackeri ai Federației Ruse, serviciile secrete americane sau guvernul de la Phenian. Tot pe 16 mai, tot Financial Times publica un podcast (reportaj audio) despre succesul românesc (a se citi succesul Bitdefender) în securitate cibernetică.

Florin Talpeș, cofondatorul Bitdefender FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

 

Talpeș, acum un răsfățat al presei internaționale, își amintește, amuzat probabil, de ziarele românești de la jumătatea anilor ’90 care vorbeau despre o pre­­supusă legătură (de rudenie) între el și Ioan Tal­­peș, fost director al Seviciului de Informații Externe (SIE) și consilier al președintelui Ion Iliescu. Acade­­mia Cațavencu a publicat un articol în care se spe­cula că firma lui Talpeș ar fi fost, de fapt, o divizie a spi­­onajului românesc. Cert este că cei doi Talpeș s-au întâlnit de-abia în vara lui 2001, la Ambasada SUA, chiar de ziua Americii – episodul este descris cu umor în volumul „Cei care schimbă jocul“, semnat de jurnalistele Mona Dîrțu și Andreea Roșca.

Ioan Talpeș – povestește Florin Talpeș – l-a luat deo­­­­parte și i-a spus conspirativ: „Știți, v-am salvat odată, când a fost chestia aia cu Cațavencu și cu ser­viciile de contraspionaj franțuzești, care chiar au luat povestea drept bună și a trebuit să avem dis­­cu­­ții și să le explicăm că nu aveți nicio legătură cu noi“. O legătură totuși a găsit fostul șef SIE: un Tal­­peș de la sud de Dunăre (generalul s-a născut la Ca­­raș-Severin) trimisese o scrisoare pe la 1500 către fra­­tele său oier din Moldova (familia antreprenorului are rădăcini în Vaslui).

Ce-i drept, francezii au fost primii clienți ai Softwin – primul business început de soții Florin și Mă­­ri­­uca Talpeș cu peste un sfert de secol în urmă și, deopotrivă, strămoșul Bitdefender. De altfel, Franța reprezintă una dintre cele mai importante piețe din cele 150 în care produsele de securitate ale companiei sunt prezente. Nu întâmplător, Bitdefender și-a cumpărat partenerul care îi asigură vânzările pe piața franceză la începutul anului, tranzacția devenind cea mai mare achiziție din istoria companiei. Nu au fost făcute publice detalii financiare, însă – cel mai probabil – achiziția se ridică la câteva milioane de euro. De-a lungul anilor, aproape nicio cifră de importanță strategică nu s-a „scurs“ din interior, cul­­tu­­ra discreției totale fiind bine încetățenită.

De exemplu, veniturile consolidate ale Bitdefen­­der Holding B.V., compania înregistrată în Olanda ca­­re reflectă activitatea globală a companiei tehnologice, au rămas și azi unul dintre cel mai bine păs­­tra­­­­­­te secrete din business. Toate schimbările de ac­­­­­­ționariat din ultimul deceniu s-au desfășurat, la rândul lor, într-un secret cvasitotal. Nu e de mirare astfel că viitoarea mutare majoră a companiei, adică lis­­tarea pe bursă, este, la rându-i, învăluită în mister.

Tot ce poate spune în acest moment Florin Talpeș este că IPO-ul (oferta publică inițială) nu va avea loc nici anul acesta. Pentru 2017 este programată o altă tranzacție care are legătură cu ieșirea pe bursă: e vor­­­­­­ba despre atragerea unui nou investitor minoritar.

CREȘTERI DE SECURITATE. Ultimele 17 luni au fost raiul pe pământ pentru acțiunile marilor companii de securitate prezente pe piața de capital. Cotațiile Mime­­cast, Fortinet, Symantec sau Checkpoint deja cres­­cuseră anterior atacului „WannaCry“, în medie cu 30%, generând un câștig de peste patru ori mai ma­­­­re decât cel generat de S&P 500. Luate separat, per­­formanțele a două companii au fost ie­­și­­­­te din comun: titlurile Mimecast se apreciaseră cu pes­­­­te 230% de-a lungul unui an, în vreme ce acțiunile Sy­­mantec se scumpiseră cu până la 85% în același interval.

Întețirea atacurilor de tip ransomware și nu în ulti­­mul rând discuțiile din jurul hackerilor ruși care, pare-se, au influențat rezultatul alegerilor din Statele Unite i-au făcut pe investitori să vadă cu ochi buni viitorul furnizorilor de securitate cibernetică.

Talpeș are serioase îndoieli că vânzările gobale ale industriei în care activează de 16 ani vor fi in­­flu­­en­­țate în vreun fel de ultimul outbreak cibernetic – ter­­menii în care vorbește despre „WannaCry“. „Pă­­trun­­derea soluțiilor de securitate în piețele mature este ridicată – acolo nu mai sunt creșteri“, explică metodic fondatorul Bitdefender într-un interviu cu NewMoney, la care a participat și Liviu Arsene, un tânăr analist din echipa de investigații cibernetice a lui Cătălin Coșoi.

Arsene crede că atacul a fost mai degrabă zgomotos decât unul foarte distructiv. „Vulnerabilitatea a dat amploarea atacului. E ca și cum ai lua un tun și l-ai pune în mâinile unui copil“, explică plastic ana­listul Bitdefender, referindu-se la faptul că atacatorii au exploatat o vulnerabilitate din sistemul de ope­­rare Windows – cel mai răspândit printre utilizatori. Aceasta putea fi eliminată încă din martie prin instalarea unui patch Microsoft, neglijat însă de mulți.

Ceea ce urmează, de regulă, după un asemenea atac este o mai bună educare a utilizatorilor – persoane fizice sau companii – și o reașezare a cotelor de piață. E simplu, producătorii cu soluții eficiente erodează vânzările celor care nu reușesc să-și apere beneficiarii. Talpeș povestește că au fost clienți care au întrebat dacă Bitdefender îi protejează de „Wanna­Cry“. „Asta e foarte bine“, spune CEO-ul, cu sa­­tis­­fac­­ție nedisimulată. Asta înseamnă că Bitdefender a trecut testul atacului care a întrerupt într-un weekend din mai activitatea uzinei Dacia de la Mioveni sau a Spitalului Județean din Bacău, ca să ne re­­­­­­zu­măm la două dintre victimele notabile din Ro­­mânia ale acestuia.

Paradoxal, România este o piață marginală pentru afa­­cerile lui Talpeș, generând doar 2,3% din veniturile Bitdefender SRL, compania înregistrată la Bu­­cu­­rești. Pirateria și nivelul ridicat al corupției din in­­s­ti­tuțiile de stat explică acest procent scăzut. „SRL-ul“ reflectă însă doar o parte din activitatea pro­du­că­torului de antiviruși, imaginea de ansamblu asu­­pra businessului dând-o un „BV“, iar de această dată ne referim la compania mamă din Olanda: Bitdefender Holding BV.

Ușor de bănuit, performanțele financiare ale acesteia sunt o altă mare necunoscută din ecuația celui mai cunoscut brand românesc din lume, care se la­­u­­dă cu 500 de milioane de utilizatori prezenți aproa­­pe pe tot globul. Ultima cifră publică sunt vânzările de 87 de milioane de euro pe care compania în­­re­­gis­­trată în România le-a obținut în 2015.

DIN DRAGOSTE PENTRU MATEMATICĂ. Ecuațiile cu una sau mai multe necunoscute au fost o con­­stan­­­­tă în viața lui Talpeș din 1980, când a absolvit cursurile Facultății de Matematică a Uni­­ver­si­­tății Bu­­curești. Datorită preocupării pentru calcule a în­­tâl­­nit-o în 1984 pe Măriuca (pe atunci Me­­reuță, fiica ce­­lebrului actor), și ea avea să-i de­­vi­­nă parteneră de viață și business. Pe atunci, el era șef de laborator la Institutul Central de Infor­­matică (du­­pă o scurtă carieră de profesor la un liceu din Si­­ghi­­șoa­­ra), iar ea, stu­­den­­tă în anul al III-lea la matematică.

Decenii mai târziu, întâlnea un alt matematician ale cărui decizii îl influențează și azi. Este vor­­ba de Horia Manda, șeful firmei de administra­­re a fondurilor de investiții Axxess Capital, care avea să intre în acționariatul Bitdefender. O serie de coincidențe care le-ar putea da de lucru nume­rologilor au făcut ca, pe 7 decembrie 2007, șapte investitori români și străini, conduși de Manda, să preia un pachet de 7% din Bitdefender pentru 7 milioa­­ne de dolari.

BURSA, SINE DIE. Timp de nouă ani după tranzacția care a surprins pe toată lumea – știut fiind faptul că Talpeș este extrem de reticent atunci când vine vorba de atras investitori –, aparent nu s-a mai produs nicio modificare de acționariat.

Horia Manda dezvăluia într-un interviu acordat revistei NewMoney în toamna trecută că procentul pe care îl dețin investitorii Axxess Capital în Bitde­fen­­der crescuse mult din decembrie 2007. „Noi avem 37,32% din acțiuni“, spunea Manda. O cerce­­ta­­re su­­ma­­ră pe site-ul oficial al fondului de investiții arată că Balkan Accession Fund (BAF) – unul dintre fondu­­rile administrate de Axxess Capital – intrase în ac­­țio­­nariatul Bitdefender în 2009.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.