Ce impact la nivel global ar putea avea discuțiile din noiembrie dintre Joe Biden și Xi Jinping

Întâlnirea dintre președintele Statelor Unite, Joe Biden, și președintele Chinei, Xi Jinping, desfășu­rată în Woodside, California, a avut loc într-un moment în care ordinea globală actuală pare că se frag­mentează. Considerat un efort de stabilizare a re­lației, summitul a evidențiat complexitățile și provocările cu care se confruntă cele două superputeri, într-un peisaj internațional marcat de o evo­luție rapidă.

A fost o întrevedere pregătită timp de un an, își începe agenția americană Associated Press relatarea despre întâlnirea celor doi președinți. Joe Biden și Xi Jinping au stat îm­preună patru ore undeva în afara metropolei San Francisco, în marja summitului anual al Coope­rării Economice Asia-Pacific (APEC).

Întrevederea a avut loc la aproape un an de la ultima lor întâlnire, din Bali (Indonezia), cu prilejul summitului G20. Pe lângă discuțiile bilaterale formale, Joe Biden și Xi Jinping au luat prânzul cu consilierii lor de top și s-au plimbat pe aleile domeniului de lux în care a avut loc întâlnirea.

Biden a ținut să declare că întâlnirea a inclus „unele dintre cele mai constructive și productive discuții din ultima vreme“, „liniile de comunicare vor fi menținute deschise“, iar Xi este „dispus să răspundă la telefon“ – un aspect nu lipsit de importanță într-un context di­plomatic marcat de riscuri și tensiuni între Washing­ton și Beijing.

„Un semnal foarte necesar că lumea trebuie să coopereze mai mult și un îndemn pentru colaborarea în privința provocărilor globale, în special a schimbărilor climatice“, în formularea directorului general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Gheorghieva, de­spre întâlnirea celor doi, potrivit cotidianului brita­nic The Guardian.

Provocări regionale

Beijingul caută de ceva timp să fie tratat ca un egal de către Washington, iar Biden a încercat să profite de aceste ambiții în întâlnirea cu Xi – liderul american a îndemnat China să acționeze ca o superputere pentru a aplana tensiunile globale.

În sesiunea privată, Biden l-a îndemnat pe Xi să-și fo­losească influența asupra Iranului și să-l determine să nu extindă conflictul dintre Israel și Hamas. Potrivit unui oficial american, Biden ar fi vorbit în cea mai mare parte despre această problemă, iar Xi a fost cel care a ascultat în cea mai mare parte. Totodată, Biden și-a îndemnat omologul să se abțină să mai acorde spri­jin militar Rusiei, în războiul pe care aceasta l-a de­clanșat în Ucraina.

Nu putea lipsi Taiwanul, cel mai sensibil subiect al re­lațiilor bilaterale și cu cel mai mare potențial de a de­genera într-un conflict mai larg, mai comentează Associated Press. Biden a reafirmat politica Statelor Unite privind „o singură Chină“ și convingerea că orice rezoluție trebuie să fie pașnică. Cu toate acestea, a reiterat că Statele Unite vor continua să înarmeze Taiwanul, pentru a descuraja orice încercare a Chinei de a folosi forța pentru a reuni insula autonomă cu conti­nentul.

Statele Unite au menținut o ambigui­tate stra­tegică cu privire la o intervenție directă pentru protejarea Taiwanului în cazul unei invazii de către Beijing. Potrivit unui oficial american, Xi i-a spus lui Biden că nu are planuri să invadeze insula, deși Biden i-a atras atenția asupra concentrării masive militare în jurul Taiwanului. Biden i-a cerut, de asemenea, să evite ames­­tecul în alegerile din Taiwan, programate anul viitor.

Provocări economice

Xi Jinping a ajuns în Sta­tele Unite într-un moment al problemelor economice de acasă, unde o populație îmbătrânită și o datorie în creștere au frânat revenirea după pandemia de COVID-19. Potrivit părții chineze, Xi l-a îndemnat pe Bi­den să ridice sancțiunile și să schimbe politicile pri­vind controalele la export pentru echipamente sensibile. „Frânarea progresului tehnologic al Chinei nu este decât o mișcare de a priva poporul chinez de dreptul la dezvoltare. Dezvoltarea și creșterea Chinei au o logică intrinsecă, nu vor fi oprite de forțe externe“, se arată în comunicatul chinez emis cu prilejul summitului.

Deși nu există indicații că Biden ar fi de acord să facă astfel de pași, chiar și întâlnirea în sine este de na­tură să mai liniștească spiritele și să încurajeze in­vestițiile în China, aflate pe un trend puternic des­cen­dent.

Zhang Lei, antreprenor chinez a cărui companie, Cheche Group, este listată la NASDAQ, a spus că întâlniri precum cea dintre Biden și Xi încurajează companiile care au ezitat să investească în China. „Con­frun­tările nu funcționează. Nu faci bani cu confruntările“, a ținut să spună Zhang Lei, fondator și chief executive officer al companiei.

O relație veche

Biden și Xi au o relație care se în­­tinde pe mai mult de un deceniu, iar Biden adesea re­­petă povestea întâlnirilor lor din perioada când amândoi erau vicepreședinți. Cu toate acestea, întâlni­rea de patru ore la o casă din afara metropolei ameri­cane San Francisco a fost prilejuită de doar a doua lor întâlnire în carne și oase în ca­li­tate de lideri ai celor mai mari pu­teri ale lumii. La rândul lui, Xi a făcut câ­teva referiri la întâlnirile lor anterioare.

„A fost acum 12 ani. Îmi amintesc în con­tinuare foarte vii interacțiu­nile noastre“, a spus Xi. Biden a subliniat durata rela­ției lor și valoarea inte­rac­­țiu­nilor de-a lungul acestui răstimp. „Nu am fost întotdeauna de acord, lucru care nu a fost o surpriză pentru nimeni, dar întâlnirile noas­tre au fost întotdeauna sincere, directe și utile“, a spus Biden.

Întrevederi la care liderii sunt înconjurați de consi­lieri din toate părțile, întâlnirile bilaterale nu sunt întotdeauna prielnice unui contact per­sonal. Cu toate acestea, un oficial american de rang înalt a declarat că cei doi au discutat scurt despre soțiile lor, iar Biden i-a urat soției lui Xi o aniversare fericită. Oficialul, care a dorit să păstreze anonimatul, a spus că președintele chinez s-a simțit jenat și a recunoscut că a uitat de ziua de naștere imi­nentă a soției sale din cauza muncii in­tense.

De altfel, după luni la rând de acuzații reciproce, în noiembrie, inclusiv propaganda Partidului Comunist Chinez și-a schimbat tonul – nu a mai denunțat „noul Război Rece“, ci a elogiat istoria comună a Statelor Unite și a Chinei în lupta împotriva Japoniei în Al Doilea Război Mondial, evidențiind chiar rolul piloților vo­luntari americani.

Așteptări

Întâlnirea celor doi din cadrul summitului APEC a venit după luni întregi de tensiuni. China se poziționează împotriva „hegemoniei“ globale unipolare a Statelor Unite și drept o campioană a unui tip diferit de ordine internațională. Administrația Biden vede China drept principala provocare a secolului al XXI-lea pentru Statele Unite și caută să-și organizeze atât agenda internă, cât și pe cea internațională în con­se­cință, comentează cotidianul american The Washington Post.

Dincolo de toate acestea, atât Biden, cât și Xi au venit la acest summit cu nevoia de vești bune. Președintele american, implicat în susținerea a două războaie sângeroase și polarizante în Ucraina și în Israel, a văzut în acest summit un moment oportun pentru a reduce tensiu­nile cu Beijingul și a stabiliza o relație aflată în cădere liberă.

Așteptările privind rezultatul întâlnirii Biden-Xi nu aveau cum să fie foarte înalte, având în vedere cât de proaste erau relațiile dintre cele două superputeri. Prin urmare, redeschiderea canalelor de comunicare majore și acorduri pentru viitoare discuții pot fi consi­derate un succes.

„Pentru o îmbunătățire autentică și durabilă în re­la­țiile bilaterale, ar fi nevoie nu de o întâlnire scurtă în marja unui summit multilateral, ci de un summit anual SUA-China, care să dureze cel puțin două zile în­tregi“, este de părere Lyle Goldstein, director în ca­drul think tankului Defense Priorities.

Nu este însă clar dacă președintele Biden are spa­țiul politic intern pentru a remedia cu adevărat rela­țiile cu Xi sau dorința de a face acest lucru. Aripa republicanilor radicali este pregătită să exploateze orice semn de acomodare față de adversarul din noul „Răz­boi Rece“.

La fel și publicul american – este tot mai precaut în ceea ce privește Beijingul. Conform unui son­daj recent, realizat de Consiliul de Afaceri Globale din Chicago, un număr-record de americani consideră China o „amenințare critică“, în timp ce foarte mulți cred că liderii Statelor Unite nu iau măsurile necesare pentru a face față acestei amenințări.

Percepții

Totuși, mutări importante s-au făcut pe tablă. Biden a consolidat parteneriatele cu țările din vecinătatea Chinei, alarmând Beijingul cu privire la ceea ce a numit „NATO-izarea“ Asiei, în timp ce China a făcut manevre militare în jurul Taiwanului și în Ma­rea Chinei de Sud.

De asemenea, adoptând o politică de puternică industrializare la nivel național, care implică în special sectorul tehnologiei semiconductorilor avansați, Ad­mi­nistrația Biden pregătește terenul pentru a rupe de­pendența de lanțurile de aprovizionare dominate de China.

Numai că mișcarea actuală a plăcilor tectonice ale geo­politicii indică doar mai multă instabilitate, cred cei de la The Washington Post. Noile sondaje privind atitudinile globale față Statele Unite și China arată diviziuni clare în opinii, dar și o fractură mai profundă. Un sondaj Pew realizat în 24 de țări, de la Argentina la Suedia și Africa de Sud, arată că Statele Unite sunt privite pozitiv comparativ cu China, în special în rândul națiunilor cu venituri mai mari. Concluziile au indicat, de asemenea, că Biden se bucură de o popula­ritate mai mare în afara Statelor Unite în comparație cu predecesorul său, Donald Trump.

Când ieși din zona Occidentului, poza arată într-o oarecare măsură diferit. „Între opt țări cu venituri medii, India se evidențiază drept singura în care majorita­tea are opinii nefavorabile despre China“, a remarcat Pew în raportul care însoțește sondajul, publicat recent la mijlocul lunii noiembrie. În trei țări cu venituri medii – Kenya, Mexic și Nigeria – majoritatea acordă o evaluare pozitivă Chinei.

Un alt sondaj, realizat în 21 de țări și lansat recent de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), a identificat, la fel, un mix de atitudini. În timp ce res­pon­denții din țările din afara Occidentului – de la Brazilia la Turcia și India – privesc mai favorabil standar­dele de trai și valorile din țări precum Statele Unite com­parativ cu China sau Rusia, totuși nu se arată atât de interesați să se conecteze la proiectele de securitate și geopolitice ale Vestului.

Sondajul „dezvăluie un peisaj geopolitic complex – opinia publică din state puternice sau mijlocii din în­treaga lume nu mai acceptă un singur set fix de parte­ne­riate“, remarcă raportul însoțitor al ECFR, contu­rând o nouă lume „à la carte“, în care țările urmăresc o rețea complexă de interese pragmatice.

Chiar și publicul din unele țări europene, precum Serbia și Ungaria lui Viktor Orbán, „con­chide că într-o lume à la carte poți avea o relație eco­nomică impor­tantă cu China și relații de securitate cu Statele Unite, beneficiind totodată de ceea ce oferă Uni­unea Euro­peană“.

Cheia dialogului

Dacă Biden a spus că trebuie „să ne asigurăm că această competiție nu devine conflict“, Xi a avertizat împotriva ideii în sine a unei com­petiții – „Pă­mântul este suficient de mare pentru ca ambele țări să reușească“.

Biden a făcut și câteva anunțuri modeste – restabi­li­rea contactelor directe între forțele armate ale Statelor Unite și cele ale Chinei, acordul pentru eforturi comune cu scopul de a reduce aprovizionarea cu ingrediente chimice folosite în producerea de fentanil, un opioid sintetic care omoară 200 de americani pe zi, și planificarea unor discuții viitoare pe marginea pe­ricolelor pe care le presupune inteligența artificială (AI).

Dar cel mai bun lucru care se poate spune de­spre întâlnirea dintre cei doi este că a avut loc, re­marcă re­vista britanică The Economist. Poate fi o pro­mi­siune că va fi reluat obiceiul dialogului într-un an greu, cu ale­geri prezidențiale în Taiwan și în America. De­sigur, testul va veni doar odată cu următoarea criză (efortul anterior, inițiat anul trecut, în contextul summitului G20 din Bali, a fost deturnat de scandalul balo­nului de spionaj chinez deasupra Americii).

Iar o linie deschisă de comunicare pe orice pro­blemă, așa cum a îndemnat Biden, ar trebui să liniș­tească țările asiatice care se tem să nu fie atrase în ri­valitatea sino-americană sau, și mai rău, într-un răz­boi pentru Taiwan.

Oficialii americani au subliniat că președintele Biden s-a întâlnit cu Xi de pe o poziție solidă, dată de o redresare economică bună a Statelor Unite, investiții în tehnologia verde și în semiconductori, la pachet cu con­solidarea alianțelor și parteneriatelor Americii în Asia. Totuși, frânat de propriul său protecționism, Bi­den caută să le prezinte țărilor asiatice o ofertă atrac­tivă în contrapondere față de stimulentele economice ale Chinei (a retras însă pe ultima sută de metri îna­inte de summit acordul comercial digital Cadru Economic Indo-Pacific – IEPI –, considerat totuși un substitut slab pentru Parteneriatul Trans-Pacific).

Cu impact emoțional, pentru că aproximativ 70.000 de americani mor anual, a fost acordul Chinei de a ajuta la reducerea exportului de substanțe chimice fo­losite în producerea de fentanil și de prese pentru fa­bricarea comprimatelor.

Chiar dacă pe chestiunea celor două războaie mari care ocupă agendele, anume Rusia-Ucraina și Israel-Hamas, cei doi lideri nu s-au pus de acord prea mult, The Economist evidențiază un alt câștig major – ab­sența notabilă de la summitul APEC a liderului rus, Vladimir Putin. Cu siguranță nu a fost fericit să-i vadă pe cel mai mare rival și pe cel mai important prieten dis­cutând despre Rusia pe deasupra capului său. Doar și acest lucru în sine poate fi considerat o victorie pentru președintele american.

Și liderii APEC au rămas divizați cu privire la cele două mari conflicte. Cele 21 de economii care alcă­tuiesc forumul Cooperării Economice din Asia-Pacific – printre care Rusia, China, SUA și Australia – nu au men­ționat niciunul dintre conflicte în comunicatul lor comun final, dar au pledat să susțină o reformă a Or­ga­nizației Mondiale a Comerțului (OMC). Firesc, de alt­fel, dat fiind că APEC este în mare parte concentrat pe co­merț și include țări foarte diferite etnic și religios, de la Indonezia, cu majoritate musulmană, la SUA, care sunt cel mai important aliat al Israelului.

Ovații pentru Xi

Pe 15 noiembrie, seara, președintele Chinei, Xi Jinping, a oferit un dineu pentru managerii de top americani, care l-au ovaționat.

• POZĂ. Executivi de top ai unor mari companii americane (precum Apple, Qualcomm și Boeing) s-au grăbit să intre în poză cu președintele Xi Jinping.
• TARIF. Pentru a participa la dineul oferit de liderul chinez, managerii prezenți au plătit câte 40.000 de dolari.
• IMAGINE. Participanții l-au ovaționat în picioare pe președintele Xi Jinping, o lovitură de imagine pentru China, un moment jenant pentru executivii americani, comentează ziarul american The Wall Street Journal.

Acest articol a apărut în numărul 177 al revistei NewMoney

FOTO: Getty