Cum va arăta în viitor industria filmului în condițiile în care numărul spectatorilor de cinema este în declin
La recentele premii Oscar care răsplătesc cele mai bune produse cinematografice ale anului, un singur câștigător nu a fost pe lista scurtă: box-office-ul american. Iată și de ce.
În 2019, încasările globale ale cinematografelor au atins un nou vârf – 42,5 miliarde de dolari –, potrivit datelor Comscore Inc. Blockbusterul „Răzbunătorii: Sfârșitul jocului“ a devenit filmul cu cele mai mari încasări din toate timpurile. Ei bine, în ciuda acestor cifre, numărul biletelor vândute în SUA a atins cel mai mic nivel din ultimii 92 de ani.
Anul trecut, americanul de rând a mers în cinematograf mai puțin de trei ori și jumătate, o treime din nivelul maxim atins în 2002. În alte perioade când, la fel, numărul spectatorilor a fost redus, cauzele au fost numărul mic de cinematografe și de filme, nu interesul audienței. Nu este cazul azi, când în SUA sunt funcționale 44.000 de ecrane, cu 16% mai mult decât în 2000. Iar numărul lansărilor anuale de filme este 800, aproape dublu față de acum două decenii.
Blockbustere „ucigașe”
Cel mai mare declin a venit pe segmentul celor mai activi consumatori de filme în cinema. În urmă cu zece ani, grupul de vârstă 12-24 de ani viziona la cinematograf în medie opt filme pe an. Astăzi, același grup merge la mai puțin de cinci filme pe an. La începutul anilor 2000, 28% din americani vizionau în sălile de cinema peste 12 filme pe an. Astăzi, procentul a scăzut la 12%.
Unii comentatori, producători și critici de film susțin că tendința Hollywoodului de a se concentra pe blockbustere a făcut ca acum cinefilii să aibă mai puține opțiuni pentru care să meargă la cinema. Cu toate acestea, anual, un număr mai mare de americani vizionează cel puțin un film în cinematograf comparativ cu acum zece ani: 75% față de 70%, potrivit datelor furnizate de Motion Picture Association.
Jumătate din declinul numărului celor care merg la cinema este efectul orientării industriei de la Hollywood pe acest gen de filme. În realitate, aproape întregul declin în materie de mers la cinema s-a produs pe fondul apariției caselor de producție independente (precum Marvel Cinematic Universe – MCU), ale căror producții domină box-office-ul american. Primele 25 de filme ale anului, care aduc cam 50% din încasările totale anuale, sunt majoritatea blockbustere și au un număr la fel de mare de bilete ca înainte. Și asta în ciuda faptului că numărul filmelor produse cu adevărat de case independente este de peste 720 (de la 135 în anii ’90).
Declinul audienței în sălile de cinema nu este legat nici de prețul biletului – a crescut cu doar un dolar din 2000 încoace (13% ajustat la inflație) și echivalează cu costul unui bilet din anii ’80. În ceea ce privește calitatea și confortul vizionării în IMAX sau 3D, experiența este net superioară.
Parcul de distracții
Provocarea este, așadar, de altă natură – ce trebuie să înțelegem din aceste cifre este că rolul cinematografului s-a schimbat. Dacă înainte era un loc ce putea găzdui cam toate tipurile de artă, acum a devenit un fel de „theme park“ (în formularea lui Martin Scorsese, n.r.) populat de filme precum „Răzbunătorii: Sfârșitul jocului“ sau „Star Wars: Skywalker – Ascensiunea“ ori filme-muzeu, precum „1917“.
Unii apărători ai așa-numitului cinema de autor cred însă că box-office-ul nu s-a transformat. În schimb, spun ei, suntem în plină obsesie cu supereroi și aventuri spațiale și, cum a fost cazul cu westernurile, genul va pierde din popularitate cu timpul. Nu sunt însă exemple istorice extraordinare – în 30 de ani în care s-au produs westernuri clasice (1939-1969), doar 14 din cele 300 au ajuns în top 10 al box-office-ului american. În 2017, 2018 și 2019, seriile bazate pe eroi din Marvel, DC sau „Star Wars“ au avut o medie de 5,5 titluri intrate în top 10.
Iar această transformare are și un precedent. Înainte de hegemonia televiziunii, cinematografele erau singurul loc unde oamenii veneau să vizioneze orice material video, inclusiv buletine de știri, nu doar filme, astfel că numărul mediu anual al intrărilor la film ajungea la 45 per individ. În 2019, avem cel mai mare număr de materiale video informative produse și nici măcar unul nu este vizionat în cinematograf. La fel se întâmplă cu majoritatea filmelor.
Asta nu înseamnă că trebuie să credem că aceste noi realități înseamnă ceva rău pentru industria cinematografiei. Cererea și consumul de filme, de orice tip de filme, a crescut constant în ultimii 20 de ani. Grație platformelor de difuzare precum Netflix sau Amazon Prime Video, este acum mai ușor și mai ieftin să le vizionezi.
Evident că acest tip de consum va schimba ceea ce va fi disponibil în cinematograf.
Tendințe
Numărul biletelor de cinema vândute în anul 2019 în Statele Unite ale Americii a atins cel mai mic nivel din ultimii 92 de ani, un declin care, în mare măsură, este efectul orientării Hollywoodului către un alt gen de filme.
- Top 10. Iată care au fost primele zece pelicule cu cele mai mari încasări în box-office-ul american în anul 2019, în ordine descrescătoare – „Răzbunătorii: Sfârșitul jocului“ (858,3 milioane de dolari), „Regele Leu“ (543,6 milioane de dolari), „Povestea jucăriilor 4“ („Toy Story 4“, 434 de milioane de dolari), „Regatul de gheață II“ („Frozen II“, 430,1 milioane de dolari), „Captain Marvel“ (426,8 milioane de dolari), „Omul-Păianjen: Departe de casă“ (390,5 milioane de dolari), „Star Wars: Skywalker – Ascensiunea“ (362,1 milioane de dolari), „Aladdin“ (355,5 milioane de dolari), „Joker“ (333,4 milioane de dolari), „It: Capitolul 2“ (211,5 milioane de dolari).
- Alt fel. Toamna trecută, cunoscutul regizor american Martin Scorsese a folosit sintagma „parcuri de distracții“ pentru genul de producții care dau mai nou tonul la Hollywood. „Nu mai este cinema, este altceva. Nu ar trebui să ne lăsăm invadați de noul gen, industria trebuie să reacționeze și să promoveze filme-narațiuni. Cinematografele au devenit parcuri de distracții. Creează un alt tip de audiență, care crede că cinemaul înseamnă doar asta“, reproșa regizorul american.
Articol preluat din Bloomberg Businessweek