Cum va arăta în viitor industria filmului în condițiile în care numărul spectatorilor de cinema este în declin

Mimi Noel 27/03/2020 | 11:22 Global
Cum va arăta în viitor industria filmului în condițiile în care numărul spectatorilor de cinema este în declin

La recentele premii Oscar care răsplă­tesc cele mai bune produse cinematografice ale anului, un singur câștigător nu a fost pe lista scurtă: box-office-ul ame­ri­can. Iată și de ce.

În 2019, încasările globale ale cinematografelor au atins un nou vârf – 42,5 miliarde de dolari –, potrivit datelor Comscore Inc. Blockbusterul „Răzbunătorii: Sfârșitul jocului“ a devenit filmul cu cele mai mari încasări din toate timpurile. Ei bine, în ciu­da acestor cifre, numărul biletelor vândute în SUA a atins cel mai mic nivel din ultimii 92 de ani.

Anul trecut, americanul de rând a mers în cinematograf mai puțin de trei ori și ju­mă­tate, o treime din nivelul maxim atins în 2002. În alte perioade când, la fel, numărul spectatorilor a fost redus, cauzele au fost numărul mic de cinematografe și de fil­me, nu interesul audienței. Nu este cazul azi, când în SUA sunt funcționale 44.000 de ecrane, cu 16% mai mult decât în 2000. Iar numărul lansărilor anuale de filme este 800, aproape dublu față de acum două decenii.

Blockbustere „ucigașe”

Cel mai mare declin a venit pe segmentul celor mai activi consumatori de filme în cinema. În urmă cu zece ani, grupul de vârstă 12-24 de ani viziona la cinematograf în medie opt filme pe an. Astăzi, același grup merge la mai puțin de cinci filme pe an. La înce­pu­tul anilor 2000, 28% din americani vizio­nau în sălile de cinema peste 12 filme pe an. Astăzi, procentul a scăzut la 12%.

Unii comentatori, producători și critici de film susțin că tendința Hollywoodului de a se concentra pe blockbustere a făcut ca acum cinefilii să aibă mai puține opțiuni pentru care să meargă la cinema. Cu toate acestea, anual, un număr mai mare de ame­­ricani vizionează cel puțin un film în cine­matograf comparativ cu acum zece ani: 75% față de 70%, potrivit datelor furni­zate de Motion Picture Association.

Jumătate din declinul numărului celor care merg la cinema este efectul orientării industriei de la Hollywood pe acest gen de filme. În realitate, aproape întregul declin în materie de mers la cinema s-a produs pe fondul apariției caselor de producție independente (precum Marvel Cinematic Universe – MCU), ale căror producții do­mi­nă box-office-ul american. Primele 25 de filme ale anului, care aduc cam 50% din în­casările totale anuale, sunt majoritatea blockbustere și au un număr la fel de mare de bilete ca înainte. Și asta în ciuda faptului că numărul filmelor produse cu ade­vărat de case independente este de peste 720 (de la 135 în anii ’90).

Declinul audienței în sălile de cinema nu este legat nici de prețul biletului – a crescut cu doar un dolar din 2000 încoace (13% ajustat la inflație) și echivalează cu costul unui bilet din anii ’80. În ceea ce pri­vește calitatea și confortul vizionării în IMAX sau 3D, experiența este net superioară.

Parcul de distracții

Provocarea este, așadar, de altă natură – ce trebuie să înțelegem din aceste cifre este că rolul ci­ne­­matografului s-a schimbat. Dacă înainte era un loc ce putea găz­dui cam toate tipurile de artă, acum a devenit un fel de „theme park“ (în formularea lui Martin Scor­sese, n.r.) populat de filme precum „Răzbu­nă­torii: Sfârșitul jocului“ sau „Star Wars: Skywalker – Ascensiunea“ ori filme-muzeu, precum „1917“.

Unii apărători ai așa-numitului cinema de autor cred însă că box-office-ul nu s-a transformat. În schimb, spun ei, suntem în plină obsesie cu supereroi și aventuri spa­țiale și, cum a fost cazul cu westernu­rile, genul va pierde din popularitate cu timpul. Nu sunt însă exemple istorice extraordi­nare – în 30 de ani în care s-au produs wes­ternuri clasice (1939-1969), doar 14 din cele 300 au ajuns în top 10 al box-office-ului american. În 2017, 2018 și 2019, seriile bazate pe eroi din Marvel, DC sau „Star Wars“ au avut o medie de 5,5 titluri intrate în top 10.

Iar această transformare are și un pre­cedent. Înainte de hegemonia televiziunii, cinematografele erau singurul loc unde oamenii veneau să vizioneze orice material video, inclusiv buletine de știri, nu doar filme, astfel că numărul mediu anual al intrărilor la film ajungea la 45 per individ. În 2019, avem cel mai mare număr de materiale video informative produse și nici măcar unul nu este vizionat în cinematograf. La fel se întâmplă cu majoritatea fil­melor.

Asta nu înseamnă că trebuie să credem că aceste noi realități înseamnă ceva rău pentru industria cinematografiei. Cererea și consumul de filme, de orice tip de filme, a crescut constant în ultimii 20 de ani. Grație platformelor de difuzare precum Netflix sau Amazon Prime Video, este acum mai ușor și mai ieftin să le vizionezi.

Evident că acest tip de consum va schimba ceea ce va fi disponibil în cinematograf.

Tendințe

Numărul biletelor de cinema vândute în anul 2019 în Statele Unite ale Americii a atins cel mai mic nivel din ultimii 92 de ani, un declin care, în mare măsură, este efectul orientării Hollywoodului către un alt gen de filme.

  • Top 10. Iată care au fost primele zece pelicule cu cele mai mari încasări în box-office-ul american în anul 2019, în ordine descrescă­toare – „Răzbunătorii: Sfârșitul jocului“ (858,3 milioane de dolari), „Regele Leu“ (543,6 milioane de dolari), „Povestea jucă­riilor 4“ („Toy Story 4“, 434 de milioane de dolari), „Regatul de gheață II“ („Frozen II“, 430,1 milioane de dolari), „Captain Marvel“ (426,8 milioane de dolari), „Omul-Păianjen: Departe de casă“ (390,5 mili­oane de dolari), „Star Wars: Skywalker – Ascensiunea“ (362,1 milioane de dolari), „Aladdin“ (355,5 milioane de dolari), „Joker“ (333,4 mili­oane de dolari), „It: Capitolul 2“ (211,5 mi­lioane de dolari).
  • Alt fel. Toamna trecută, cunoscutul regi­zor american Martin Scorsese a folosit sintagma „parcuri de dis­tracții“ pentru genul de producții care dau mai nou tonul la Hollywood. „Nu mai este cinema, este altceva. Nu ar trebui să ne lă­săm invadați de noul gen, industria trebuie să reacționeze și să promoveze filme-nara­țiuni. Cinematografele au devenit parcuri de distracții. Creează un alt tip de audiență, care crede că cinemaul înseamnă doar asta“, reproșa regizorul ame­rican.

Articol preluat din Bloomberg Businessweek

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.