Cum se poziționează în piață, după pandemie, deținătorii de spații de coworking

Pandemia de COVID-19 a schimbat comportamentul multor angajați, care au început să lucreze de acasă. Între timp, multe companii chiar au renunțat la birouri, însă unii dintre salariații lor au simțit nevoia de a ieși din case, îndreptându-se către zonele de coworking.

În urmă cu nici doi ani, în timp ce repe­tatele valuri de coronavirus trimiteau tot mai mulți oameni acasă, mulți s-au grăbit să spună că vremea clădirilor de birouri a apus. Realitatea a fost însă alta. Odată cu ridicarea treptată a restricțiilor sanitare și de circulație, o parte dintre cei care lucra­seră de acasă au simțit nevoia să se în­toarcă la birou. Multe companii au reînce­put să închirieze spații și să-și cheme oamenii la birou, în timp ce altele au încurajat modul de lucru hibrid.

În pas cu vremurile. În destul de multe situații, unii antreprenori nu au mai închiriat spații pentru birouri și au decis să-și orienteze angajații către spațiile de coworking. Aici își intră în rol și Impact Hub, unul dintre cele mai cunoscute spații comune de lucru din București. „Este un spa­țiu de coworking pentru antreprenori, freelanceri, companii mici, medii și mari“, descrie în câteva cuvinte Vlad Craioveanu destinația spațiilor Impact Hub, al căror co­fondator este.

Spune că a fost printre pri­mii antreprenori care au venit cu acest concept și recunoaște că a avut un traseu dificil pentru consolidarea acestui gen de business. Trăgând linie, se declară însă mulțumit după ce a încheiat anul trecut cu venituri de două milioane de euro.

Antreprenorul recunoaște că după pandemia de COVID-19 businessul a fost adaptat noilor condiții din piață. Impact Hub a apărut în 2012, primele spații de birouri fiind în zona Timpuri Noi din București. În 2019, Impact Hub a venit cu altele, în veci­nă­­tatea Teatrului Național. Extinderea spa­țiilor de coworking a continuat în 2020, în zona de nord a Capitalei. „Am ajuns să avem 6.500 de metri pătrați de spații de cowor­king“, menționează Vlad Craioveanu.

Pe lângă activitatea de închiriere de spații de coworking, în jurul Impact Hub s-a conturat de-a lungul timpului o adevărată comunitate de antreprenori, pentru care Cra­ioveanu spune că a dezvoltat o nouă linie de business, cu programe de educație antreprenorială și de accelerare pentru start-upuri, precum și cu posibilitatea de organizare de evenimente.

La început de martie 2021, înainte de declanșarea pande­miei, angajase chiar un nou coleg care să se ocupe exclusiv de evenimentele corporate desfășurate în spațiile Impact Hub. Pentru că restricțiile sanitare băteau deja la ușă, acesta s-a văzut nevoit să-și înceapă activitatea cu anularea lor, pentru că acti­vi­tățile cu grupuri mari de oameni în spații închise aveau să fie interzise. „Am anulat eve­nimente contractate în valoare de circa 60.000 de euro“, își amintește Vlad Craioveanu. A fost un moment în care businessul părea să se prăbușească.

Aproape de antreprenori

Însă, în timp, lucrurile au început să se dezvolte într-o nouă direcție. Au apărut oportunități pentru organizarea cursurilor de educație an­tre­prenorială online, lucru care l-a ajutat să păstreze echipa. Pe segmentul de cowor­king, lucrurile stagnau însă în continuare, iar în anii care au urmat, Impact Hub a renun­țat la o parte din spațiile sale de birouri. În momentul de față, activitățile Impact Hub sunt concentrate în sediul din apropierea Teatrului Național.

Practic, în ultimii trei ani ani, Vlad Craioveanu s-a concentrat pe educația antrepre­no­rială. Entitatea care se ocupă de acest segment al businessului a apărut încă din 2016 și se numește Startarium. „A fost gândit ca o platformă de educație care să ofere sprijin celor care vor să-și facă o afacere sau sunt la început de drum. Vorbim despre cursuri și despre mentorat customi­zat“, spune antreprenorul.

Pe platforma Startarium sunt active peste 50.000 de conturi, de la lansarea sa și până acum de­ru­lându-se peste 5.400 de idei de business. Pentru atragerea cât mai multor tineri antreprenori, Startarium a organizat în primii săi ani de existență mai multe evenimente în urma cărora a acordat finanțare antreprenorilor care au venit cu cele mai bune idei de business. Anul acesta, evenimentul Startarium PitchDay va fi reluat din 29 no­iembrie, după o pauză de trei ani, cele mai bune idei de business fiind premiate cu un buget total în valoare de 100.000 de euro.

În perioada care urmează, Vlad Craioveanu va continua să se concentreze și pe activitățile de coworking, nu doar pe cele de educație antreprenorială. Și asta, pentru că, în ultimul an, mai mulți antreprenori au simțit nevoia de socializare și au preferat spațiile de coworking în schimbul birourilor clasice. Craioveanu crede că modelul de coworking se va dezvolta, pentru că multe companii au renunțat să mai închirieze spații extinse în clădiri de birouri, asigu­rându-le angajaților care nu vor să lucreze de acasă posibilitatea de a merge la birou în spații de lucru comune.

Ce, cât, unde

Un studiu realizat de eJobs la începutul acestui an arată că, în 2022, angajații din România au început să se întoarcă treptat la bi­rouri, tendință care a continuat și în 2023.

• LOC. Studiul eJobs relevă că, la începutul acestui an, 46,1% din angajați lucrau exclusiv de la sediul compa­niei, în timp ce 18,4% conti­nuau să-și desfășoare activitatea integral de acasă.
• STATISTICĂ. În 2022 au fost postate de angajatori peste 30.000 de joburi remote, cu 29,4% mai mult față de 2021 și cu 490% mai mult decât acum patru ani. Un salt care nu mai are nevoie de niciun comentariu.
• DECIZIE. Trei din cinci ro­mâni au luat în calcul să-și schimbe locul de muncă pentru a beneficia de un program de lucru mai flexibil.
• RESURSE UMANE. 84% dintre angajatori consideră că oferirea de flexibilitate programului va avea un impact pozitiv asupra capacității lor de a recruta talente, potrivit studiului EY 2023 Work Reimagined Survey.

Acest articol a apărut în numărul 175 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly