Cum pot stimula guvernele creșterea economică investind în cultură

Mai multe guverne pariază pe cultură, considerând-o un catalizator al regene­rării urbane. Și în trecut, autori­tă­țile au adoptat anumite politici cultu­rale pentru a stimula creșterea econo­mică. Întrebarea este dacă toate aceste investiții vor da roade, scrie revista britanică The Economist.

St John’s, un cartier situat în centrul ora­șu­lui britanic Manchester, a reflectat întotdeauna ambițiile acestei urbe. În trecut, grație proximității sale față de râul Irwell, zona a devenit un centru al comer­țului cu bumbac și lemn în plină Revoluție Industrială. După Al Doilea Război Mondial, odată cu orientarea economiei ora­șului către servicii, a devenit locul unde au fost înființate primele studiouri de te­le­viziune din Marea Britanie (în 2013, cele mai multe au fost închise sau mutate). Acum, zona trece printr-o nouă transformare. La final de iunie, un complex artistic multifuncțional situat pe malurile râului Irwell – o investiție de 211 milioane de lire sterline (243 de milioane de euro) și cu o suprafață de peste 140.000 de metri pă­trați – și-a primit primii vizitatori.

Clădirea, denumită inițial Factory International, iar apoi Aviva Studios, a fost anunțată în 2014 de George Osborne, mi­nis­tru de finanțe la momentul respectiv. Este în mare parte finanțată de guvern și de Consiliul Municipal al orașului Manchester și reprezintă cea mai mare inves­ti­ție într-un proiect cultural din Marea Britanie de la deschiderea galeriei de artă Tate Modern în anul 2000.

Osborne a considerat Factory International ca parte a politicii sale de dezvoltare a zonei de nord, așa-numitul proiect „Nor­thern Powerhouse“, menit să stimuleze eco­nomii locale precum cele din Manchester și din Newcastle prin redistribuirea locurilor de muncă, investițiilor și influenței dinspre sud-estul Angliei spre nordul țării.

Potrivit datelor recente ale Oficiului Na­țio­nal de Statistică, valoarea adăugată brută (GVA, un indice ce măsoară producția) a Londrei este cu aproximativ 10% mai mare decât suma celorlalte 11 „orașe principale“, inclusiv Manchester. Și chiar dacă între timp Osborne a părăsit viața politică – este acum președintele Muzeului Britanic –, dis­cuțiile despre o mai echilibrată distribuire a resurselor și creșterii importanței unor orașe britanice continuă.

Revenind la Aviva Studios, clă­direa a fost proiectată de Ellen van Loon, de la prestigioasa firmă de arhitectură OMA. Va fi sediul permanent al Festivalului Inter­na­țional de la Manchester, un eveniment bienal în­ființat în 2007. Expoziția inaugurală „You, Me and the Balloons“, este cel mai mare spec­tacol realizat vreodată de Yayoi Ku­sama, o artistă japoneză de mare succes. Iar pentru lansarea completă, programată pentru octombrie, Danny Boyle, un regizor originar din Manchester, a creat o producție capti­vantă inspirată de filmul „Matrix“.

Și obiectivele setate pentru Aviva Studios sunt, de asemenea, grandioase – așteptările sunt ca proiectul să contribuie cu 1,1 miliarde de lire sterline (1,26 miliarde de euro) la valoarea adăugată brută (GVA) în urmă­toarea decadă și să creeze direct și indirect peste 1.500 de locuri de muncă.

La centrul de pregătire Factory Academy, înființat încă din 2018, sunt deprinse com­pe­tențele tehnice necesare pentru funcțio­narea locației și pentru sectorul artistic în ansamblu. „Da, am construit o locație artis­tică internațională fascinantă, pe care oameni din întreaga lume vor călători să o vadă“, afirmă Bev Craig, președintele Consiliului Municipal Manchester.

Investiții

Manchester nu este singurul loc care pariază pe cultură, considerând-o un catalizator al regenerării urbane. Jersey City (New Jersey, SUA) speră să devină o „destinație pentru arte“ și va suporta costu­rile deschiderii primei filiale a Centrului Pom­pidou în Ame­rica de Nord, care ur­mează să fie inaugurată în 2026.

În 2021, Abu Dhabi anunța că va cheltui 6 miliarde de dolari în următorii cinci ani pentru industria creativă, în încercarea de a-și diversifica economia și a nu mai fi atât de dependent de veniturile din petrol. Prin­țul moștenitor saudit Mohammad bin Sal­man speră să transforme Al Ula în capitala culturală a Arabiei Saudite, iar China și Coreea de Sud, la rândul lor, au deschis zeci de muzee în ultimii ani.

În ianuarie, guvernul australian a lansat planul „Revive“ pentru sectorul cultural. Adrian Collette, directorul executiv al Consiliului pentru Arte al Australiei (care va de­veni Curtea pentru Arte Creative a Austra­liei), afirmă că finanțarea va fi distribuită în comunitățile regionale și are scopul de a con­tribui la transformarea țării dintr-o eco­no­mie bazată pe extracție (industria mini­eră rămâne una dintre cele mai mari industrii din Australia) într-o economie a cunoaș­terii.

Numai că ideea sprijinului de stat acordat sectorului cultural are șanse să nască unele controverse, dat fiind că tot cei cu stare sunt mai înclinați să consume cultură. Criticii ar prefera ca banii să fie cheltuiți pe spitale sau școli.

Impact

Că o viață culturală vi­brantă aduce mai multe beneficii este deja știut. Cer­cetările realizate de grupul de reflecție Centre for Cities arată că proximita­tea față de facilitățile recreative este impor­tantă pen­tru persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani și le influențează decizia privind ale­gerea locului în care se decid să trăiască.

În plus, cultura are un impact asupra stă­rii de bine a celor care o consumă. Cerce­tă­torii de la University College London au analizat o serie de studii realizate între 2017 și 2022 în Statele Unite și în Marea Britanie. Analizând și corelând parametri precum ve­niturile, educația și alți factori demografici, au descoperit că arta are un efect benefic asu­pra sănătății. Fie că citești o carte sau mergi la un spectacol, te protejezi împotriva depre­siei, demenței și durerii cronice, indică rezultatele cercetărilor.

În secolul al XIX-lea, odată cu migrația ame­ricanilor și europenilor spre orașe, guvernele au construit instituții publice pentru a îmbogăți viața oamenilor. Unii econo­miști au observat de mult că acest tip de in­vestiție dă roade. În Marea Britanie, după cel de-Al Doilea Război Mondial, a fost înfiin­țat Consiliul pentru Arte. John Maynard Keynes, un iubitor de operă și balet, a fost primul președinte al instituției, care a alocat fonduri guvernamentale în Anglia, Sco­ția și Țara Galilor.

La sfârșitul anilor ’90, experții au început să definească și să cuantifice impactul culturii asupra economiei, după cum remarcă David Throsby, profesor de economie la Uni­versitatea Macquarie din Sydney. Iar în 1997, guvernul britanic înființa o echipă de lucru pentru industriile creative.

Valoarea economică a acestor instituții a fost subliniată poate cel mai pregnant de succesul înregistrat de Guggenheim Bilbao, inaugurat tot în 1997. Orașul spaniol trecea printr-o schimbare struc­turală, amintește Juan Ignacio Vidarte, directorul muzeului. Industriile siderurgice și de construcții navale, care în trecut repre­zentau o mare parte a economiei orașului, erau în declin, iar șo­majul – ridicat. Auto­ri­tățile locale au alocat echivalentul actual a 100 de milioane de dolari pentru construc­ția clădirii proiectate de Frank Gehry. La momentul respectiv a atras un val de critici, dar autoritățile au sub­liniat că locația „era esențială pentru perspectivele orașului“. Un pariu riscant, care a meritat. În 2022, mu­zeul a atras 1,3 mili­oane de vizitatori, doi din trei provenind din afara Spaniei. Vidarte spune că turiștii au generat peste 70 de mili­oane de euro sub formă de taxe pentru guvernul regional. Iar regenerarea urbană indusă de Muzeul Guggenheim a primit numele „efectul Bilbao“.

Efort concertat

Evident că muzeul de unul singur nu a schimbat soarta orașului – importante au fost și investiția în infrastructura de transport și curățarea râului Nervión (pe malul căruia se află muzeul). Nu este suficient să-i comanzi unui arhitect să proiecteze „o clădire strălucitoare și să crezi că aceasta va fi bagheta magică prin care se transformă totul din praf în diamante“, afirmă Vidarte.

Și autoritățile din Manchester știu că nu există o singură formulă pentru creștere. În 2022 a fost anunțată o investiție de 1 miliard de lire sterline (1,15 miliarde de euro) pentru îmbunătățirea sistemului de transport public, iar autoritățile se concentrează, de ase­­menea, pe atragerea companiilor de tehnologie și a start-upurilor.

St John’s, cu o lungă istorie în manufacturarea și exportul de bunuri, pune accentul și pe producție. Doar că aceasta con­ti­nuă și în Aviva Studios, unde „am construit o fabrică pentru artiști“, spune John McGrath, director artistic și chief executive offi­cer (CEO) la Factory International.

Magnetism cultural

O multitudine de factori ajută un oraș să fie atractiv atât pentru turiști, cât și pentru migranți. Cultura se numără printre ei.

• IERARHIA CALITĂȚII. Economist Intelligence Unit (EIU) calculează anual „calitatea vieții“ unui oraș pe baza a cinci criterii principale – cultură și mediu, educație și infrastruc­tură, îngrijire medicală și stabilitate. Un exem­plu – în 2017, Abu Dhabi găzduia o filială a Muzeului Luvru, iar în ultimii ani, scorul în ierarhia EIU a crescut grație îmbunătățirilor din serviciile publice.
• GLOBALIZAREA ARTEI. Centrul Pompidou din Paris a încercat să se extindă la nivel global prin deschiderea unor filiale în orașe aflate la sute, uneori mii de kilometri dis­tanță. În 2015 a deschis în Málaga, Spania; în 2018, în Bruxelles; un an mai târziu, în Shanghai. Acum s-a decis să parieze pe Jersey City, unde nu va fi doar o galerie, ci și un centru cultural și educațional multidisciplinar care ar putea găzdui dezbateri, filme și spectacole live.
•  STIMULENTE. Autoritățile orașului Jersey City, situat chiar în vecinătatea orașului New York, s-au arătat dispuse să investească în noi atracții culturale, cum este și restaurarea teatrului Loew’s, vechi de un secol. În 2021, locuitorii orașului au fost de acord cu o taxă care să contribuie la finanțarea instituțiilor culturale.

Acest articol a apărut în numărul 169 al revistei NewMoney

FOTO: Getty