Cum obții mai mulți bani atunci când îți vinzi compania

Înmulțirea variantelor de exit poate complica decizia de vânzare a unei companii, însă poate aduce și un preț mai bun pentru acționarii care vor să își monetizeze investiția.

Acest articol a apărut în numărul 35 (disponibil până la 18 martie) al revistei NewMoney

Recenta efervescență a pieței de capital, dar și tranzacțiile tot mai mari din zona de fuziuni și achiziții (M&A) aduc noi oportunități pentru antreprenorii în căutarea unei strategii de exit. Dacă până acum puțini investitori se aventurau în Europa Centrală și de Est în căutarea unor companii cu potențial, România a intrat în ultimii ani în atenția mai tuturor marilor fonduri, într-un context în care și investitorii de la Bursa de Valori București (BVB) par a avea un apetit ridicat chiar și pentru acțiuni „scumpe“.

„În ultimul an, piața de capital a devenit o alternativă reală pentru exituri și face concurență M&A-ului“, spunea recent, pentru NewMoney, Alexandru Bîrsan, head of Corporate și M&A la casa de avocatură PeliFilip. Dezghețarea pieței locale de capital se resimte din toate punctele de vedere. În mai puțin de doi ani, la BVB s-au listat șase companii. Capitalizarea companiilor româ­nești a consemnat un avans de 20% în 2017. În termeni ab­so­luți, acestea au devenit cu circa 20 de miliarde de euro mai valoroase. Și cum multe dintre ba­rie­rele de dezvoltare ale bursei par a fi fost înlăturate, un singur neajuns mai stă în calea promo­vării sale în liga piețelor emergente – lichi­ditatea, o pro­blemă pe care noul CEO, Adrian Tănase, speră să o tranșeze în man­datul său.

Valoa­rea totală a tranzacțiilor de anul trecut s-a ridicat la trei miliarde de euro, în creștere cu aproape 30% față de media ultimilor zece ani, însă departe de nivelul altor piețe de capital din regiune. În ciuda acestui lucru, un număr-record de an­tre­pre­nori au ales să le ofere acționarilor posibi­litatea de a-și monetiza investiția printr-o Ofertă Pu­blică Inițială (IPO). Cât de mare este însă concurența pe care o face bursa pieței de M&A?

În cazul unei tranzacții de M&A, scopul acționarilor este și atragerea unui investitor strategic, cu ajutorul căruia să dezvolte businessul, crede Tănase. „Dacă însă acționarii respectivei companii ur­mă­resc obținerea celui mai bun preț, varianta IPO-ului poate fi viabilă, mai mulți investitori de portofoliu putând fi dispuși să ofere un preț mai bun decât în cazul negocierilor cu un singur investitor strategic“, a precizat șeful BVB pentru NewMoney, adăugând că „prețul“ listării îl re­­prezintă transparentizarea afacerii.

VALOARE. Piața de fuziuni și achiziții s-a ridicat la peste patru miliarde de euro în 2017. Din unele estimări, aceasta s-ar fi apropiat chiar de 4,6 miliarde de euro, în vreme ce valoarea IPO-urilor de anul trecut a fost de 272,2 milioane de euro, deci de aproape 17 ori mai mică. Deși pare că distanța dintre cele două este însemnată, punerea cifrelor în context oferă o altă perspectivă. În SUA, spre exemplu, într-o piață cunoscută pentru deschiderea companiilor față de bursă, pentru fiecare dolar generat de o listare, alți 200 de dolari au fost generați de un proces de fuziune sau achiziție. Cu totul altfel stăteau însă lucrurile în America anilor ’90, când aproape 70% din companii preferau să atragă bani prin Oferte Publice Inițiale, notează presa de peste Ocean.

Printre posibilele explicații ale acestei schimbări se numără reglementarea tot mai stufoasă a piețelor de capital, dar și competiția acerbă de pe plan mondial. Pentru a putea concura pe scena globală, companiile americane au înțeles că trebuie să crească în dimensiune, astfel că s-au angajat în procese de fuziuni și achi­ziții. Numeroasele crize financiare, care au dus la ștergerea a sute de mii de miliarde de dolari din capitalizarea companii­lor listate au avut, de asemenea, un rol descurajator. Dacă între anii 1980 și 1990, o medie de aproximativ 350 de companii americane se listau pe piața de capital, numărul acestora a scăzut la circa 100 în ultimul deceniu.

Mutând discuția pe continentul european, exiturile realizate în 2017 s-au ridicat la circa 112 miliarde de euro, potrivit companiei de consultanță CMBOR, care a luat în considerare doar situațiile în care pachetul vândut a depășit 50% din capitalul social al companiei. IPO-urile au reprezentat 25% din exiturile anului trecut, având o valoare totală de circa 15 miliarde de euro. În topul acestui clasament s-a situat listarea finanțatorului austriac Bawac de către compania de private equity Cerberus Capital Management (implicată în România în achiziția complexului hotelier Radisson pentru circa 170 de milioane de euro), cu o valoare a tranzacției de 1,9 miliarde de euro.

În ceea ce privește sumele plătite de investitori pentru acțiunile unei companii, unele studii par a indica faptul că lis­tările ar aduce nu neapărat mai mulți bani în momentul realizării efective, cât pe termen lung. O echipă a companiei de con­sultanță EY a analizat și comparat evo­luția companiilor care au ieșit pe bur­să în perioada 2004-2016 cu cea a companiilor care au fost achiziționate. „Am calculat evaluarea/ capitalizarea bur­sieră la momentul IPO-ului, la sfârșitul primei zile de tranzacționare și la o lună de la listare și am descoperit că IPO-urile au generat o evaluare mai bună decât achi­zițiile“, a explicat Jeff Grabow, liderul proiectului, pentru portalul de specialitate venturebeat.com. Cu alte cuvinte, listarea a gene­rat un preț mai bun decât rezultatul negocierilor cu un investitor. O altă analiză a Trezoreriei americane a arătat că IPO-urile creează noi locuri de muncă. SUA ar fi pierdut circa 22 de mili­oane de joburi pe fondul scăderii numă­rului de listări în perioada crizei financiare. Peste două treimi din noile locuri de muncă apar după listare, a precizat și Adena Friedman, CEO Nasdaq.

OPORTUNITATE DE EXIT. Multe dintre listările care au avut loc în ultimii doi ani în România au fost impulsionate de do­rința unor acționari de a-și monetiza in­vestiția, antreprenorii optând pentru ofe­rirea acestei posibilități prin ieșirea pe BVB. MedLife, compania antreprenorială care a „spart gheața“ ofertelor publice, s-a listat, la sfârșitul lui 2016, la un multiplu EBITDA de nouă – un rezultat bun, având în vedere, de exemplu, antecedentul AdePlast din 2013 când contextul a fost nefavorabil listării. Ca urmare a vân­zării unui pachet de 44%, din acționariatul companiei a ieșit integral fondul de in­vestiții V4C și parțial IFC, divizia de in­ves­tiții a Băncii Mondiale. V4C a obținut din vânzarea acțiunilor pe bursă în jur de 42 de milioane de euro, dublu față de cât investise în companie, în 2009.

Cât despre evoluția MedLife post-listare, acțiunile s-au apreciat cu peste 30%, deși furnizorul de servicii medicale private nu oferă dividende. Pe investitori i-a convins însă politica de expansiune, MedLife numărându-se printre cei mai activi jucători din piața de M&A, o parte din achiziții fiind finanțate prin atragere de capital prin BVB. Nu doar Med­Life a găsit resurse financiare pe bur­să. Anul trecut, pe piața locală de ca­pi­tal au fost emise obligațiuni corporative (în lei și în euro) de peste un miliard de euro.

În spatele listării Digi, cel mai mare IPO privat din istoria bursei locale, a stat tot presiunea acționarilor minoritari de a-și monetiza investiția. După mai bine de un deceniu și jumătate, instituțiile financiare Carpathian Cable Investments, Celest Limited, ING Bank, câteva persoane fizice și fondatorul companiei Zoltán Teszári au vândut un pachet de acțiuni de 25,6%.

Cel mai recent emitent al BVB, produ­cătorul de vinuri Purcari, a ales calea IPO-ului tot pentru a le permite acționarilor să dispună de o parte din deținerile lor, printre cei care au vândut acțiuni numă­rându-se fondul Horizon Capital. Discuții legate de un eventual exit pe bursă există și în cazul Urgent Cargus. Fondul de in­vestiții Abris Capital analizează listarea ca o modalitate de obținere a unui preț mai bun pentru al doilea cel mai mare jucător din piața de curierat.

Antreprenorii au așadar opțiuni. Listarea, deși ceva mai riscantă și mai com­plicată din punct de vedere tehnic, poate aduce un preț mai bun. Exemplele de până acum sunt însă prea puține pentru a putea trage o concluzie fermă.

M&A vs BVB

Piața de fuziuni și achiziții se apropie de pragul de cinci miliarde de euro, în vreme ce IPO-urile din ultimul an nu au trecut de un sfert de miliard de euro.

• TRENDURI GLOBALE. Tranzacțiile de exit de tip M&A au înregistrat o scădere în 2017, în vreme ce vânzările pe bursă, prin Oferte Publice Inițiale au înregistrat o creștere în regiunea Asia-Pacific. Pe de altă parte, în Europa, Orientul Mijlociu și Africa trendul a fost în oglindă, reiese dintr-un raport al EY. Ca valoare, tranzacțiile de M&A au continuat să fie net superioare celor rezultate din listări. Sectorul utilităților a continuat să fie singurul în care exiturile prin IPO-uri au fost majoritare.
• ANTICIPAȚII. Specialiștii se așteaptă ca IPO-urile să fie tot mai numeroase în Europa, odată ce incertitudinile politice s-au disipat în mare parte și multe prognoze indică o creștere economică susținută în majoritatea statelor. Principalele riscuri care ar putea afecta climatul pozitiv sunt legate de negocierile privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. În ceea ce privește prețurile, analiștii par a fi de acord că este un moment bun mai degrabă pentru vânzători. Asta pentru că prețurile se află la un nivel-record.

FOTO: Guliver / Getty Images