Cum își propune Patria Bank să-și dubleze cota de piață

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Acest articol apare în numărul 20 (24 iulie – 6 august) al revistei NewMoney

După o lungă perioadă de fuziune și reașezare, Patria Bank are planuri mari.Acestea însă ar putea fi întârziate de pierderea unui partener esențial pentru strategia gândită de Horia Manda, șeful fondului de investiții care controlează banca, încă din pe­ri­oada în care ins­ti­tuția era un simplu IFN.

Odată încheiată fuziunea cu Banca Co­mer­cială Carpatica, Patria Bank (fosta Nextebank) va trece printr-un proces de reor­ganizare care își propune să adapteze realitatea din teren la strategia acțio­na­rului majoritar, fondul de private equity Emerging Europe Accession Fund (EEAF), administrat de Axxess Capital.

Horia Manda, managing partner Axxess Capital, spune că, în următorii patru-cinci ani, Patria Bank își va dubla cota de piață, la cel puțin 2,5%. În spatele acestei ținte am­bițioase se află un pariu mai vechi al lui Manda, de a ținti o categorie de clienți care trage România în jos în toate statisticile legate de maturitatea sectorului bancar: cea a persoanelor fără un cont bancar. Adică jumătate din populația țării.

ACORD ÎN DEZACORD. Patria Bank plă­nuiește să aibă „o contribuție substan­țială și semnificativă în finanțarea economiei românești, cu precădere în aceste zone mai puțin dezvoltate“, explică Horia Manda, unul dintre veteranii private equity-ului românesc și un investitor care nu se află la prima investiție în acest sector. Bancă universală prin esență, Patria vrea să ofere cu precădere servicii financiare de microfinanțare pentru persoane fizice și pentru micii antreprenori din teritoriu, acolo unde nici rețeaua de sucursale a marilor bănci nu a reușit să ajungă.

Iar după ce a reușit să încheie un proces de fuziune extrem de complicat, mai ales dacă luăm în calcul faptul că una dintre bănci era listată, Manda se confruntă acum cu o problemă extrem de sensibilă. Partenerul cu ajutorul căruia spera să ajungă la „publicul-țintă“ al băncii s-a retras din înțelgerea parafată anul trecut.

În primăvara lui 2016, parteneriatul dintre Patria Bank și Poșta Română părea să intre în linie dreaptă, după ce instituția de credit primea avizul de la Banca Națională a României (BNR) pentru externalizarea de servicii bancare în rețeaua Poșta Ro­mână. Un an mai târziu apăreau pri­mele semne de întrebare. „Acest acord (dintre Patria și Poștă, n.r.) nu funcționează în acest moment. Există niște anchete în desfășurare (la Poștă, n.r.)“, explica fostul ministru al Comunicațiilor Florin Jianu, într-un interviu acordat în februarie agen­ției de știri News.

Întrebat în ce stadiu se află în prezent acordul, Manda spune că „nu este activ, din motive interne pe care nu vreau să le comentez, legate de modificările din gu­ver­nanța Poștei, și nu în ultimul rând de schimbările de anul trecut“. La fel de puțin lămuritoare sunt și precizările Poștei Române.

„Parteneriatul cu Patria Bank nu a ajuns la faza finală, adică la semnarea con­trac­tului. Noul management a dorit reanalizarea și regândirea parametrilor de colaborare cu partenerul bancar“, au precizat reprezentanții Poștei Române pentru NewMoney, în ziua în care compania de stat demara un nou proces de selecție a unui partener bancar.

„O PROBLEMĂ FUNDAMENTALĂ“. Poșta nu se află la prima încercare de a-și diversifica operațiunile. În urmă cu patru ani, compania a negociat un parteneriat similar cu Intesa Sanpaolo, dar discuțiile nu s-au și concretizat. O presiune pe serviciile poștale universale de a se reinventa există chiar și la nivel internațional, operatorii din multe state optând pentru componenta financiară.

Pentru bănci, rețeaua teritorială de 5.665 de ghișee (peste 87% în mediul rural) a Poștei reprezintă o imensă oportunitate, în condițiile în care prezența fizică a instituțiilor de credit în provincie este extrem de costisitoare. „Numai prin tehnologie sau prin parte­ne­riate pot fi create astfel de proiecte. Evident că rețeaua poștală este un astfel de posibil partener. Îmi pare rău că la nivelul decidenților acest lucru nu este înțeles, pentru că este o problemă fundamentală a României“, a subliniat Manda, în cadrul unui eveniment organizat de Bursa de Valori București, cu ocazia reluării tran­zac­ționării acțiunilor Patria Bank, sub un nou simbol bursier, PBK.

Cu toate că parteneriatul cu Poșta a căzut pentru moment, banca a continuat să implementeze un alt pilon al strategiei de viitor – digitalizarea. La sfârșitul anului trecut, Patria a introdus o tehnologie nouă care se bazează pe înrolarea clien­ților pe bază de semnătură biometrică. „E o platformă, se regăsește în zona sucursa­lelor, la parteneri și de asemenea la echi­pele mobile de vânzări care vor avea ta­blete, smartphone-uri, vor avea mPOS-uri“, explică reprezentanții băncii.

Noua instituție de credit va trece în perioada următoare printr-o ultimă etapă a procesului de reorganizare, în urma căruia numărul de sucursale se va reduce de la 113 la 85. Acționarii au de asemenea în plan să readucă instituția pe profit începând din ultimul trimestru al acestui an, dar și să înceapă un proces amplu de capitalizare pe bursă.

„Dorim să deschidem acest proiect nu doar pentru clienții și deponenții noștri, cât și pentru investitorii mai mari sau mai mici care sunt activi în România în acest moment“, spune Manda, adăugând că Patria este un proiect deschis oricui. De aceea și numele. Ubi bene, ibi patria.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Cine, când, cum” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Horia Manda, managing partner Axxess Capital, nu e la prima investiție în serviciile financiare. În portofoliul fondurilor pe care le-a administrat  în ultimele două decenii s-au regăsit atât bănci (Banca Românească și Banca Agricolă), cât și IFN-uri (Ralfi și Domenia Credit).[/vc_column_text][vc_column_text]

• ÎNCEPUTURI. În 2007, două fonduri controlate de Axxess Capital achiziționau Patria Credit, IFN care avea să devină câțiva ani mai târziu lider de piață pe segmentul microcreditării. În 2014, EEAF a preluat de la banca ungară MKB, parte a grupului german BayernLB, subsidiara românească Nextebank. Banca a fost redenumită Patria Bank. Doi ani mai târziu, Manda prelua și pachetul majoritar al Băncii Comerciale Carpatica (BCC). Fuziunea dintre cele două bănci s-a produs invers, BCC absorbind Patria, astfel încât noua instituție să rămână în continuare cotată la Bursa de Valori București.
• REZULTATE. Patria Bank are în prezent în jur de 300.000 de clienți activi. În 2016, instituția a vândut credite noi în valoare de 100 de milioane de euro, în special către companii. Pentru 2017 își propune o creștere de 50%. Ca urmare a fuziunii cu BCC, costurile au fost reduse cu circa 30%, însă reorganizarea se va încheia în toamnă, când rețeaua de sucursale se va reduce la 85 de unități.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

Sursa foto: Laszlo Raduly