Cum își pot pune antreprenorii în siguranță businessurile apelând la agențiile de investigații private

Frauda în mediul de business a fost me­reu o speță complicată. Păgubiții fie ascund problemele pentru a nu compromite compania și își asumă prejudiciul, fie apelează la investigatori privați. A doua variantă începe să prindă contur și în România.

Pe 18 ianuarie, Direcția Generală Antico­rup­ție făcea publică destructurarea în Prahova a unui grup infracțional specializat în furturi de energie electrică. Unul dintre sus­pecți deținea mai multe spații comerciale branșate ilegal la rețeaua de electrici­tate, pe care le punea la dispoziția mai multor „clienți“ care desfășurau activități mari consumatoare de energie electrică. Un alt suspect îi găsea pe posibilii „clienți“ și tot el colabora cu un alt suspect, angajat al companiei Electrica. Acest funcționar se ocupa de obținerea avizelor necesare pu­nerii în funcțiune a instalațiilor.

Un alt suspect, tot funcționar al furnizorului de energie electrică, avea rolul de realizare a branșamentelor clandestine. În scurt timp, Electrica SA a anunțat că va co­la­bora cu anchetatorii „prin punerea la dispoziție cu celeritate a documentelor și informațiilor necesare, inclusiv a rezultatelor anchetelor interne desfășurate în ultima perioadă“.

Fără a avea vreo legătură directă cu această speță, una dintre multele genuri de fraudă care au loc inclusiv la nivel glo­bal, fondatorul firmei Secret Private Investigations Agency (SPIA), Marius Porceanu (35 de ani), spune că fraudele din domeniul energiei sunt printre cele mai frec­vente, alături de cele din asigurări, comerț și banking.

Omul de legătură

Potrivit lui Por­ceanu, în cele mai multe cazuri, fraudele sunt posibile cu ajutorul unor oameni din interiorul companiilor respective. Și asta, indiferent dacă este vorba despre companii publice ori private. Iar acest gen de pro­bleme este dificil de investigat de compania fraudată. „Unele companii care solicită serviciile noastre au deja un departament antifraudă bine pus la punct, dar acel departament este oarecum limitat din punc­tul de vedere al resurselor“, spune Marius Porceanu.

Iar când vorbește despre limitări, Por­ceanu se referă în primul rând la cele de ordin legislativ. Pe de altă parte, o agenție de investigații private este licențiată în descoperirea cazurilor de fraudă, iar probele din dosar sunt recunoscute în instanță. Mai mult, acest gen de agenții colaborează cu autoritățile la investigațiile pe care le fac.

Un studiu recent privind frauda și abuzul ocupațional, realizat la nivel global de Asociația Examinatorilor de Fraudă Cer­ti­ficați (ACFE), arată că, anual, companiile, instituțiile statului și asociațiile nonprofit pierd în medie 5% din venituri din cauza fraudelor comise de propriii angajați sau chiar de către acționari – în 2019, de exemplu, valoarea totală a prejudiciului este esti­mată la circa 4.400 de miliarde de do­lari la nivel global. Pentru realizarea raportului, experții au luat în calcul 2.504 cazuri din 125 de țări.

În România, spune Marius Porceanu, piața investigațiilor private abia acum începe să se formeze. Conform estimărilor sale, în momentul de față sunt active 650 de agenții de investigații, din care doar 20% sunt specializate în servicii de tip bu­si­­ness-to-business, restul fiind orientate că­tre spețe domestice, cum sunt înșelătoriile și infidelitățile.

Cu o cifră de afaceri de circa un milion de euro în 2019, SPIA este în primii doi ju­cători din piață. Pentru 2020, antrepreno­rul proiectase o cifră de afaceri de peste un milion de euro, „însă blocajele generate de pandemia de COVID-19 nu ne-au permis să atingem ținta prognozată“.

Scăderea cifrei de afaceri s-a resimțit cel mai puternic în perioada de lockdown, când mișcarea oamenilor de teren ai companiei a fost limitată de restricțiile impuse prin ordonanțele militare.

Rețeta britanică

Marius Porceanu este absolvent al Facultății de Drept și nu are background militar. A încercat mai multe businessuri, însă fără prea mult succes. Și-a încercat norocul în domeniul juridic și în consultanță. Prin 2009-2010 a plecat în Marea Britanie, unde s-a angajat la o companie de investigații private. I-a plă­cut ideea și s-a întors în România cu gân­dul de a deschide propria agenție. A în­ceput să prospecteze piața și spune că a avut o mare surpriză când a văzut că o mare parte din investigații se făcea la acea vreme cu camere video ascunse în ziare.

Era perioada în care erau la modă și emi­siunile de tip „Ochii din umbră“, iar acti­vi­tățile de investigații erau asimilate muncii detectivilor angrenați în descoperirea par­te­nerilor infideli. Antreprenorul mai spune că, încă de la început, urmând modelul bri­tanic, a vrut să poziționeze compania în zona investigațiilor de tip corporate, pe mo­delul business-to-business. Însă cadrul le­gislativ pentru așa ceva era destul de re­strâns în acea perioadă. „Legea care reglementa serviciile de detectivi era de prin 2003 și nu avea latura de corporate“, preci­zează Marius Porceanu, care a început busi­nessul în 2012.

Nu a avut prea mult de așteptat pentru a găsi potențialii clienți. Era perioada în care pe piața românească intrau corporații multinaționale, în special pe zona de retail. Acestea erau obișnuite cu sistemul de in­ves­tigații private pentru a se feri de fraude, venite atât din exteriorul, cât și din interio­rul companiei. Iar SPIA era printre puținele companii care aveau această viziune foarte populară în vestul Europei. „Practic, nu prea aveam concurență“, detaliază antreprenorul.

El spune că mentalitatea balcanică de ge­nul „cunosc eu pe cineva“ atunci când firma se confrunta cu o problemă sau cu o posibilă fraudă i-a permis să se apropie de multinaționalele care cunoșteau deja mo­dul de lucru al agențiilor de investigații pri­vate din țări cu zeci de ani de experiență în domeniu. „Cele mai avansate state în utilizarea serviciilor de investigații sunt Ma­rea Britanie și Germania, urmate de Franța, Italia, Spania“, detaliază Porceanu.

Pericolul din online. În ultimii doi-trei ani, spune antreprenorul, cererile pentru servicii de investigații private sunt pe un trend crescător. Și asta, pentru că s-a în­mulțit numărul industriilor în care antreprenorii au conștientizat ce daune le pot provoca posibilele fraude. Domeniul inves­tigațiilor de tip corporate este extrem de sen­sibil, pentru că discuțiile au loc la nivel de antreprenori sau la nivel de CEO, iar persoanele suspectate de posibile fraude ar trebui să nu știe că sunt vizate de eventuale anchete. Politica SPIA a fost și ea de a prezenta pieței ideea că „mai ieftină este prevenția decât tratarea“.

Marius Porceanu spune că sunt destule situații în care antreprenori sau manageri de companii cer ajutorul investigatorilor prea târziu, când prejudiciul este deja destul de mare. Iar astfel de investigații pot dura și mai bine de un an. Mai mult, pre­ci­zează că 2020 a venit cu noi provocări pentru piața investigațiilor private. Pentru că majoritatea țărilor au intrat în lockdown, multe activități s-au mutat online, iar grupurile specializate în fraude au urmat și ele acest trend. Pentru a ține pasul cu actua­lele obiceiuri (de consum, dar și de frau­dă), investigatorii vor urma și ei noile tendințe apărute pe fondul pandemiei.

În câteva cifre

La nivel global, tot mai multe industrii reclamă fraude provocate de perso­nalul propriu, potrivit unui raport din 2019.

• DAUNE. Din cauza fraudei comise de angajați, numită și frauda ocupațio­nală, companiile pierd anual 5% din venituri.
• DIMENSIUNE. La nivel global, pierderea medie generată în 2019 de frauda ocupațională în energie, retail și telecomunicații a depășit 200.000 de dolari/caz.
• REZULTATE. Europa Occidentală înregistrează cele mai bune rezultate în materie de recuperare a prejudiciului. În Europa Centrală și de Est și în Asia Centrală și de Vest, 61% din firme nu obțin nimic de la autorii infracțiunilor.
• STATISTICĂ. Clienții, hackerii și fur­nizorii sunt responsabili de 39% din incidentele de criminalitate economică raportate în ultimii doi ani, potrivit unui studiu PwC.

Acest articol a aparut în numărul 108 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly