Cum arată azi viața lui Lóránd Szarvadi, cofondator Domo, rețeaua electro-IT dizolvată în urmă cu cinci ani

În anii 2000, Lóránd Szarvadi, cofondator al rețelei Domo, era unul dintre greii retailului electro-IT. Azi, (doar) HoReCa este cartea sa de vizită.

Probabil că puține dintre poveștile de business ale ultimelor trei decenii sunt mai complicate și mai palpitante decât cea a lui Lóránd Szarvadi (54 de ani). În 1994, alături de un asociat – Ferenc Hegedüs –, a pus bazele unei rețele de retail de electro­nice, electrocasnice și tehnologie care în 2010 era al treilea cel mai mare jucător de pe piață, după Altex și Flamingo/Flanco. După fix 20 de ani de la deschiderea primului magazin la Bra­șov, Szarvadi pă­răsea Domo, cu un gust amar. Un lanț de în­tâmplări ne­dorite și unele ne­în­țelegeri pri­vind strategia cu noii acțio­nari majoritari au condus către acest dez­­nodământ trist.

„Toată lumea mă întreabă dacă mai vreau ceva în (co­mer­țul cu, n.r.) electronice și electrocasnice. Nu mai vreau – m-am reorientat către ospitalitate și import de vinuri“, spune la înce­put de ianuarie 2021 antreprenorul care odinioară era un răsfățat al presei de business. Interviul pe care îl acordă revistei NewMoney împreună cu soția sa, Zsuzsanna Szarvadi-Teglas, are loc în lobby-ul unui hotel de patru stele din Băile Bálványos, o localitate din județul Covasna afla­tă în mijocul pădurii, la o dis­tanță de trei ore și ju­mătate de București. Hotelul e o achiziție de acum 13 ani, făcută la scurt timp după ce vindea alături de parte­nerul său și un fond de in­vestiții (RAEF) pache­tul majoritar al rețelei de electro-IT care îl consacrase în lumea afacerilor.

Pandemia a ajuns și la Bálványos, însă efectele sale nu au fost devastatoare, spre deosebire de modul în care a evoluat întreaga industrie de tu­rism. Asociația Națională a Agen­țiilor de Turism estima că acest domeniu s-a prăbușit cu 75-80% de-a lungul anului trecut. În oglindă, veniturile Bálványos Resort au scăzut cu 20-25%, iar anul acesta se anunță un pic mai bun decât 2020 – Szarvadi și-a bugetat o creștere modestă, de 5% –, însă nivelul lui 2019 ur­mează să fie atins de-abia în 2022. Veniturile din organizarea de team buildinguri – unul dintre motoarele afacerii – au dis­părut cu totul, însă dorința tu­riștilor obișnuiți de a-și petrece timpul liber și într-un alt loc de­cât acasă a compensat o parte din această pierdere imediat după terminarea perioadei de lockdown.

Fostul șef al Domo crede că, dincolo de amplasarea hotelului chiar în mijlocul naturii, diferen­ția­torii principali sunt zona de spa (sa­u­nă, bazine și săli de masaj) și cele trei restaurante. De altfel, o parte din investițiile viitoare vor merge către extinderea zonei de spa.

Cât despre restaurante, pentru fanii Bálványos Resort, Szarvadi a „exportat“ deja experiența unuia dintre ele (GastroLab) în centrul Bucureștiului, la Piața Victoriei. Și, în momentul în care va fi permis accesul în interiorul restaurantelor din Capitală, urmează un al doilea „export“.

Acum 30 de ani

Istoria de business a antrepreno­rului originar din Târgu Secuiesc începea în urmă cu trei decenii, odată cu absolvirea cursurilor Institutului de Studii Economice din Cluj-Napoca. A fost angajat doar patru luni – își amintește acum amuzat – la o fa­­brică de șuruburi din orașul natal.

Primele sale afaceri au fost importul de vopseluri din Ungaria și o consignație, unde l-a cunoscut pe Ferenc Hegedüs, cel care i-a fost partener preț de peste două decenii. În 1994, cei doi au deschis primul maga­zin cu electrocasnice și electronice la Brașov. Era o pe­ri­oadă când aceste produse (mai ales cele de import) se vindeau ca pâinea caldă, direct din camion.

Acesta a fost începutul Domo, una dintre cele mai extinse rețele de retail electro-IT, care în urmă cu cinci ani s-a dizolvat, lăsând în urmă doar brandul online – Domo.ro –, care este operat în prezent de Cel.ro, un magazin virtual de tehnologie. De ce a dispărut Domo rămâne parțial o necunoscută și astăzi. La momentul respectiv, Dan Ostahie, proprie­tarul Altex – cea mai mare rețea tradițională de electronice, electrocasnice și IT din România –, se declara surprins la rându-i de această dispariție. „Rămâne o enigmă pentru mine, mi se pare necredibil felul în care s-a deteriorat atât de rău o companie care arăta atât de solid“, declara Ostahie în 2015 pentru wall-street.ro.

Într-adevăr, Domo intrase în marea criză din 2008-2009 bine așezat pe propriile picioare. Avea drept acționar majoritar un fond de investiții (teoretic) pu­ternic și rezerve proprii, spre deosebire de mulți ju­că­tori din piață, care își finanțaseră dezvol­tarea prin credite bancare.

Paradoxuri

De altfel, până la criză, compania a fost profitabilă, de asemenea un lucru rar întâlnit pe piața de profil. Vânzările rețelelor Altex și Flamingo s-au înjumătățit în 2009, din cauza scăderii puterii de cumpărare, însă Domo a avut o scădere mult mai mică, de 15-20%, până la 170 de milioane de euro.

Mai mult decât atât, în urma fuziunii dintre Domo și Technomarket (Bulgaria) – cele două companii erau controlate de fondul de investiții Trans Balkan Investments (fostul Equest) –, Szarvadi și Hegedüs erau acționari minoritari într-un grup cu prezență regională ale cărui venituri se ridicau la peste 500 de milioane de euro.

Nemulțumit de strategia impusă de noul acționar majoritar, care, în opinia lui Szarvadi, nu profita suficient de situația privilegiată în care se afla Domo la acel moment, antreprenorul a vrut să răs­cumpere compania. Împreună cu Nikolai Kitov, un om de afa­ceri bulgar (fondatorul Technomarket), și cu un alt fond de investiții, a făcut o ofertă de răscumpărare, însă aceasta nu a fost acceptată.

Și nu e singura ofertă de preluare din acei ani care nu s-a finalizat printr-o tranzacție. Szarvadi a fost consultant pentru RAEF, fondul care fusese acționar minoritar și în Domo, într-un demers de a prelua eMAG. Fondul de investiții era de acord ca antreprenorul să participe propriu-zis la investiția respectivă cu o parte din bani. Negocierile au intrat în impas întrucât unul dintre fondatorii eMAG nu putea să-și vândă acțiunile, acestea fiind ipotecate la bancă. Ce a urmat apoi este deja istorie: Asesoft Distribution (Sebastian Ghiță și Iulian Stanciu) au preluat pachetul de control al eMAG, în cele din urmă, acesta fiind cumpărat de grupul sud-african Naspers.

Ulterior, controlul Domo a fost preluat indirect de un om de afaceri din Bulgaria cu reputație discutabilă, după cum semnalau surse din piață la momentul res­pectiv. În 2012, Szarvadi a renunțat la poziția de chief executive officer (CEO), dar a rămas în companie pentru a se ocupa de dezvoltarea businessului online. Doi ani mai târziu a părăsit definitiv compania, constatând că acțiunile pe care le deținea cu Hegedüs nu mai aveau nicio valoare, întrucât activele fuseseră mutate pe o altă companie.

Moștenirea DOMO

Cu totul altfel arată acum viața de zi cu zi a fostului CEO de lanț electro-IT. Achizițiile și vânzarea de mașini de spălat și televizoare au fost înlocuite cu administrarea unui hotel de patru stele, a celor trei restaurante din incintă și, de anul trecut, a unui magazin cu produse secuiești și vinuri premium. Cumva, experiența actuală își are rădăcinile tot în epoca Domo.

Zsuzsanna Szarvadi-Teglas își amintește că, îm­preună cu soțul său, a călătorit în toată lumea, in­vitați fiind de producătorii de electronice și electrocasnice care își curtau partenerii din retail pentru a im­pune pe piață produsele nou-lansate. A fost o peri­oadă în care au luat contact cu gastronomia interna­țională, ceea ce avea să îi ajute în businessurile actuale. Acum, toată energia celor doi este îndreptată spre extinderea capacității de cazare și deschiderea unui nou restaurant în București. Poate părea paradoxal luând în calcul actualul context pandemic, însă e vorba de investiții pe termen lung.

„Eu sper ca din mai, iunie, totuși, să ne întoarcem la viețile noastre“, spune Szarvadi cu optimism, deși nu toate experiențele sale de business au avut un final fericit. Faptul că a putut trece cu bine peste pandemie, cel puțin până în acest moment, atât cu hotelul, cât și cu primul restaurant (datorită terasei) din București i-a dat curaj. Scăderea de 20-25% s-a aplicat tuturor afacerilor sale (hotel, import de vinuri și restaurant), care în 2019 au cumulat veni­turi de aproape șapte milioane de euro.

Bistrou cu tradiții

Anul trecut, chiar a inaugurat un business nou – e vorba de un bistrou amplasat în Pipera, într-o clădire proprie, de 4.000 de metri pă­trați. Magazinul INdiVINO vinde produse tradiționale secuiești (pâine, mezeluri, dulciuri), băuturi spirtoase și circa 1.000 de branduri de vin. Se așteaptă ca acesta să genereze vânzări de 800.000 de euro.

Apropo de așteptări, crede că și noul restaurant, Fork (fine dining), care este amplasat la ultimul etaj al clădirii de birouri Ana Tower, din nordul Bucureștiului, va avea venituri de un milion de euro într-un an normal – 2022, cel mai probabil. Succesul proiectului va depinde de măsura în care acesta va reuși să se im­pună drept o destinație în sine și pentru clienți din afara clădirii, pentru că lucrul de acasă se conturează drept o tendință care va supraviețui pandemiei. Tot în 2022, veniturile tuturor businessurilor ar putea egala nivelul lui 2019.

Unul dintre motivele pentru care a putut să facă in­vestiții în plină pandemie (printre altele, a renovat toate camerele de la Bálványos Grand Hotel în peri­oada de lockdown) a fost și acumularea unor rezerve de bani. Familia a vândut mai multe terenuri din Sfântu Gheorghe (Covasna) și acum se pregătește de finanțarea unor proiecte noi, pentru care vrea să atragă fonduri europene.

O altă proprietate imobiliară importantă pe care o deține parțial este un teren de 97 de hectare la Săbă­reni, o localitate la nord-vest de București, cumpărat în 2008 pentru 20 de milioane de euro. Inițial, acolo își dorea să dezvolte un cartier rezidențial, însă venirea crizei financiare și prăbușirea prețurilor l-au făcut să-și amâne planurile. Deocamdată, nu știe ce va face cu acel teren, în acest moment fiind introdus în circuitul agricol. A primit oferte de vânzare, însă la jumătate din prețul pe care l-a plătit în urmă cu peste zece ani.

Aceasta este, de altfel, singura proprietate pe care o mai are în comun cu Ferenc Hegedüs, după ce antreprenorii și-au împărțit activele. De altfel, cei doi au avut portofoliul comun sub umbrela aceleiași companii înregistrate în Cipru. Szarvadi se află în plin proces de a-și transfera activele pe companii din România, întrucât azi nu mai vede niciun avantaj al paradisurilor fiscale.

Liniște

Tot la sfârșitul anilor 2000 a investit într-o rețea de magazine de jucării, Toyplex, care în 2013 ajunsese la aproape 20 de unități. Nici soarta acestui retailer nu a fost una feri­cită, pentru că apetitul tot mai crescut al copiilor pentru tehnologie (tablete, telefoane inteligente) a afectat – cel puțin la acel moment – vânzările de jucării cla­sice. Szarvadi a reușit să mai reducă din pierderea pe care i-a adus-o eșecul Toyplex prin vânzarea a șapte magazine către lanțul Noriel, prezent și astăzi pe piață.

Pasul definitiv către HoReCa este „o opțiune pentru un om care vrea să-și trăiască liniștit a doua jumătate din viață“, spune Dragoș Dinu, cel care a pre­luat în 2012, pentru un an, frâiele Domo. Anterior, Dinu condusese grupul farmaceutic A&D Pharma, iar apoi Țiriac Holdings.

Până acum, nota de plată a investițiilor făcute la Bálványos Resort însumează circa 11 milioane de euro din bani proprii. Acestora li se vor adăuga alte 20 de milioane de euro, din care aproximativ jumătate vor fi contribuții ale familiei Szarvadi. Capacitatea de cazare actuală (110 camere) urmează să fie dublată, iar facilitățile de tip spa – extinse.

În perioadele în care hotelul funcționează la capaci­tate maximă, se creează un „conflict“ între familiile cu copii și cuplurile singure. Astfel, actualul hotel va ră­mâne exclusiv pentru clienții din a doua categorie care vor mai multă liniște, iar noua capacitate de cazare va găzdui familiile cu copii.

Cinci stele

Un alt proiect este ridicarea unui hotel de cinci stele cu 35 de camere pe terenul aflat deja în proprietatea investitorilor. În paralel, vor fi construite și 16 bungalow-uri (șase case hobbit și zece căbănuțe), un ștrand exterior cu apă minerală, un spa pentru tra­tamente de detoxifiere, plus o scenă în aer liber. „Toate acestea vor pune în evidență resursele naturale pe care le avem aici“, afirmă Zsuzsanna Szarvadi-Teglas.

Aceste proiecte vor fi cofinanțate cu fonduri europene și cu bani de la statul ungar. La origini, și aceștia vin tot de la Bruxelles, însă sunt redirecționați de guvernul de la Budapesta către regiunile din afara Ungariei în care trăiesc cetățeni de origine maghiară.

Cine conduce?

Și dacă tot ne referim la pașii urmă­tori, o întrebare este dacă soții Szarvadi vor dori ca la un moment dat să nu se mai ocupe personal de con­ducerea afacerilor. Au mai avut o tentativă de a se retrage din operațiunile zilnice preț de un an, însă „re­zultatul a fost destul de dezastruos“, așa că s-au întors la cârmă.

Următoarea încercare va fi cu un membru al familiei. Fata celor doi, Lilla, a studiat în Elveția management ho­telier, iar anul acesta va susține examenul de absolvire. Se va întoarce acasă și planul este ca, treptat, să preia managementul afacerii. Planul inițial era să se an­gajeze într-o rețea internațională. Pandemia a afectat multe businessuri mari din acest domeniu, iar criza de personal din 2019 s-a transformat într-o in­flație de resurse.

Deși toate afacerile actuale ale familiei Szarvadi au venituri de 30 de ori mai mici decât Domo în perioada sa de vârf, a da tumultul pe care îl presupune ges­ti­ona­rea unui lanț de retail pe traiul în mijlocul naturii poate nu e o afacere chiar rea.

Work from hotel

Apetitul turiștilor pentru zone izolate a crescut mult în perioada pandemiei și este de așteptat ca această tendință să continue.

• IDEI DE CRIZĂ. Mai mulți proprie­tari de spații de cazare au lansat pachete turistice destinate corpo­ratiștilor, prin care aceștia sunt invitați să lucreze de la distanță, însă din hotel, nu doar de acasă.
• PIONIERUL. Emil Munteanu, cofondator al pensiunii Atria din Valea Doftanei, se numără printre primii oameni de afaceri din turism care au promovat conceptul „work from hotel“.
• REȚEAUA. Dragoș Anastasiu, fondatorul Eurolines, are în plan să creeze o rețea de pensiuni izolate care să se promoveze reciproc. Deocamdată, are în portofoliu resortul Green Village din Deltă și pensiunea Valea Verde din satul Cund (Mureș).

Acest material a fost documentat la Băile Bálványos.

Acest articol a aparut în numărul 107 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly