Cum a ajuns Serbia „Casablanca” din Balcani pentru antreprenorii și talentele care vor să scape de regimul lui Vladimir Putin

În cursa de a atrage talente și capital din Rusia, Serbia face pionierat. Micul stat balcanic a devenit un magnet pentru antreprenorii și talentele care vor să scape de regimul lui Vladimir Putin și, implicit, de sub incidența sancțiu­ni­lor occidentale, scrie revista britanică The Economist.

„Ce urmează, există viață după Putin? Cum va fi dat la o parte și cine îl va înlocui?“ Sunt întrebări pe care și le pun bi­ro­­crații, oamenii de afaceri, elita rusă, în ge­neral, pe măsură ce urmăresc avansul trupelor ucrainene, exodul rușilor califi­cați, refuzul Occidentului de a negocia cu Putin în fața șantajului cu energie și a ce­lui nuclear pe care acesta le flutură. „Se înjură mult în restaurantele din Mos­cova. Toată lumea și-a dat seama că Putin a comis-o și că va pierde“, mărturi­sește un membru al elitei ruse, sub re­zerva anoni­ma­tului.

Sistemul politic al Rusiei a intrat în cea mai tulbure perioadă a istoriei sale postsovietice. Chiar și guvernele occidentale se tem că Rusia ar putea deveni neguver­na­bilă.

„Putin nu a fost niciodată în această situație în cei 23 de ani de domnie“, co­men­­tează Kirill Rogov, politolog rus. În trecut, când s-a confruntat cu situații di­fi­cile precum asediul școlii din Beslan, în 2004, soldat cu moartea a 333 de persoane, sau cu scufundarea, în anul 2000, a submarinului Kursk și moartea celor 118 membri ai echipajului, a reușit să de­turneze responsabilitatea și să-și păstreze aura de lider puternic și în control. „De data aceasta, planifică și execută operațiuni care sunt un eșec vizibil“, a mai spus Rogov.

Putin nu mai are cum să câștige acest răz­boi, mai ales că de la bun început nu a avut obiective clare. Și pentru că a pierdut atât, nu-i poate pune capăt fără să fie profund umilit. Chiar dacă mâine ar înceta ostilitățile în Ucraina, o revenire la cum era totul înainte de conflict ar fi imposibilă cu el la putere. Economia a început să resimtă efectele sancțiunilor și ale exodului forței de muncă înalt calificată.

Cap de pod

Printre țările care și-au des­chis porțile valului de ruși care fug acum din țara lor, Serbia s-a aflat în topul alege­rilor făcute de firmele de IT și de profe­sio­niștii cu înaltă calificare. Potrivit estimă­rilor, circa un milion de ruși au plecat din Rusia din 24 februarie, de la începerea răz­boiului din Ucraina, mulți cu tot cu afa­ce­rile pe care le aveau. Fluxul a crescut după ce, luna trecută, guvernul rus a decretat mo­bilizarea, în încercarea de a-și reface trupele, după pierderile masive suferite.

Imediat după începerea ostilităților, Turcia, Dubai și Georgia au primit un număr important de ruși. Dar mulți preferă Serbia, statul balcanic fiind în negocieri de ade­rare la blocul european, fapt pentru care beneficiază de relații comerciale la liber cu UE (Serbia a deschis până acum 18 dintre cele 35 de capitole de negociere în vederea aderării, dar a închis provizoriu doar două dintre ele).

După ce UE a rupt legăturile economice cu Moscova, Serbia a devenit un cap de pod pentru companiile rusești și absol­venții de studii superioare, mai ales pentru cei din domeniul IT. Mulți au ales Serbia pentru a păstra relațiile cu Occidentul, evi­tând astfel regimul de sancțiuni impus țării lor. Unii pur și simplu au ales să evadeze din regimul represiv al lui Putin. Exodul este unul dintre multele costuri pe care Rusia le plătește pentru decizia lui Putin de a invada Ucraina, povară pe care o va duce ani sau decenii chiar și după ce con­­flic­tul se va încheia.

Vladimir Samoilov (33 de ani), inginer în do­meniul aviatic, a devenit director de dez­voltare în cadrul Whisk, o companie în care acționar este și compania sud-co­reeană Samsung Electronics. A părăsit Rusia îm­preună cu familia și locuiește acum în Novi Sad, la nord de Belgrad, după ce a luat în considerare și alte opțiuni, din Turcia, Geor­gia sau chiar din Emiratele Arabe Unite. „Dacă ai familie, Serbia este prima op­țiune în termeni de limbă, fiscalitate, în­grijire medicală și educație“, explică Sa­moilov.

Zeci de mii de ingineri ruși, programatori, antreprenori, artiști, oameni de știință au venit în Serbia în ultimele luni. Circa 700 de firme din Rusia și-au deschis filiale în statul balcanic și angajează mii de ruși. În jur de 1.500 de cetățeni ruși au înființat noi firme, din februarie, potrivit cifrelor ofi­ciale. Mulți profită de regimul de vize (nu au nevoie de viză de intrare) și locuiesc în Serbia chiar dacă lucrează de la distanță pentru angajatori străini.

Relația dintre Serbia și Rusia

Istoric vorbind, Serbia, cu o po­pu­lație de puțin peste șapte milioane de locuitori, a fost un aliat al Moscovei, iar mass-media a acoperit pozitiv invazia în Ucra­ina. Chiar dacă a condamnat-o, nu a adoptat sancțiuni împotriva Rusiei (lu­cru pe care i-l reproșează acum și Parla­mentul European). Rușii pot intra fără viză în Serbia, unul dintre puținele state care mai au zboruri directe către Rusia. Sârba este apro­piată de rusă, ambele fiind limbi slave.

Ministerul de Interne de la Belgrad nu a oferit informații privind numărul de ruși care au intrat în țară din februarie, însă unii oficiali estimează că în jur de 50.000, dar sigur nu mai mult de 100.000. În țări vecine Rusiei – Kazahstan, Georgia, Finlanda –, cifrele au fost de 98.000, 53.000, respectiv 43.000, potrivit datelor compilate de publicația rusă independentă Meduza, cu sediul în Letonia.

Stepan Kazarian, un cunoscut organizator de concerte din Moscova, locuiește acum la Belgrad. În câteva luni a pus bazele unei companii de management de eve­ni­mente și a organizat deja primul festival de muzică la Belgrad. Kazarian se opune răz­boiului și nu mai vorbește cu mama sa, care a rămas în Rusia și susține regimul Putin. Chiar și așa, atât el, cât și mulți alți ruși ca el se lovesc de ostilitatea occidentalilor.

Exodul rusesc oglindește cumva valul mi­graționist de acum un secol, când familii precum cea a lui Kazarian au fugit de Re­voluția Bolșevică și s-au stabilit prin Eu­ropa, inclusiv în Serbia, unde au contribuit la renașterea culturală și economică. Guvernul sârb, care-și are sediul chiar în clă­direa concepută în 1926 de Nikolai Krasnov, un refugiat rus, speră că, din acest punct de vedere, istoria se va repeta.

Infuzia de capital

„Multe țări vor să atragă elita rusă care părăsește în valuri țara-mamă, iar Serbia este bine plasată să beneficieze de această injecție de capital uman și financiar“, apreciază Ivan Vejvoda, specialist în științe politice la Institute for Human Sciences din Viena.

Regimul de la Kremlin a încercat să oprească exodul prin scutiri fiscale sau credite mai ieftine și preferențiale pentru IT-iști. Efectul a fost până acum minim. La scurt timp după invadarea Ucrainei, companii tehnologice rusești cu greutate, precum Yandex NV, dar și companii occidentale cu mulți angajați ruși, precum dezvoltatorul de software Luxoft și cel de jocuri Wargaming, și-au relocat o parte din echipe în Serbia.

Luxoft, care dezvoltă software pe bază de inteligență artificială pentru bănci, tele­co­­municații și producători auto (precum BMW sau Volkswagen), a relocat deja 1.000 de ingineri din Rusia la Belgrad, urmând să repete curând mișcarea cu alți 1.000, potrivit lui Mihajlo Poštic, reprezentantul companiei.

Stimulentele pentru investitorii străini includ o scădere cu 70% a taxelor și contri­bu­țiilor sociale, plus alte subvenții în ur­mă­­torii cinci ani, spune și Nenad Paunovic, oficial sârb implicat în demersul de atra­gere a capitalului străin. Sistemul fusese inițial gândit pentru a atrage companii occidentale precum Microsoft (care are un centru de dezvoltare chiar în centrul Belgradului).

Pe lângă companii sunt și antreprenori care și-au vândut casele pe care le aveau în Rusia și au pornit un business de familie în Serbia. Este și cazul cuplului Markovic – are acum un restaurant care merge foarte bine și intenționează deja să mai deschidă unul în noiembrie. „Nu am vrut ca fiul nostru să crească în Rusia“, explică decizia Ka­tarina Markovic.

Refugiu

Belgradul a devenit o destinație preferată pentru rușii care fug din țară după ce pre­ședintele Vladimir Putin a declanșat războiul din Ucraina.

• COMPARAȚIE. „Belgradul a devenit Casablanca în ultimele săptămâni“, compara pre­șe­dintele Serbiei, Aleksandar Vučić, pe 17 octombrie, capitala sârbă cu orașul marocan din filmul omonim (realizat în 1942, cu Humphrey Bogart și Ingrid Bergman în rolurile principale), un loc plin de spioni și refu­giați.
• FUGĂ. Tot mai mulți ruși și companii (peste 2.000 de afaceri s-au relocat) iau cu asalt piața sârbă, crescând exponențial cererea de spații de birouri și rezidențiale.
• AVERTISMENT. În septembrie, Parlamentul European a anunțat că va cere suspendarea negocierilor de aderare a Serbiei la Uniunea Europeană, până când Belgradul nu se va mai opune sancțiunilor împotriva Rusiei. Serbia continuă să semneze acorduri de colaborare cu Rusia, în pofida faptului că se află în proces de aderare la Uniunea Europeană.

Acest articol a apărut în numărul 152 al revistei NewMoney.