Cum se pregătesc executivii marilor companii americane de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă

În scenariul unui al doilea mandat de președinte al lui Donald Trump, executivii americani se pregătesc pentru incertitudine, cel mai mare inamic al lor. Cu Trump la Casa Albă, se schimbă din nou politica fiscală și relațiile comerciale. Și nu ar fi exclus ca Federal Reserve (Fed) să-și piardă independența, scrie revista britanică The Economist.

Când în 2021 Donald Trump părăsea Casa Albă, executivii marilor companii americane au respirat ușurați. În 2024, după ce fostul președinte a câștigat ale­gerile primare din statul Iowa cu un avans de 30 de puncte procentuale peste rivali, se gândesc că la anul, pe vremea aceasta, Trump ar pu­tea să fie din nou în Biroul Oval.

Articolul publicat de The Economist se bazează pe discuțiile de la finalul anului 2023 și începutul lui 2024 pe care jur­naliștii acesteia le-au avut cu executivi de mari companii. Unii s-au arătat profund îngrijorați de perspectiva unei Ad­mi­­nistrații Trump 2, alții anali­zează tacit pentru a putea detecta eventuale avantaje în acest posibil haos.

Executivii au avut o relație incomodă cu președintele Trump, mulți distanțân­du-se de cele mai scandaloase afirmații ale acestuia și criticându-i protecționis­mul, chiar dacă pe de altă parte beneficiau de politicile sale mai convenționale – republicanii din Congres s-au lăudat că reprezintă un partid favorabil angajaților, dar în realitate au redus impozitele pe afa­ceri. Așa se face că marile companii nu au fost nefericite, în contextul unei piețe bursiere în creștere.

Ce s-ar întâmpla dacă Trum ar ajunge din nou președinte

Dacă Trump ar ajunge din nou președintele Statelor Unite, executivii marilor companii au în plan să nu se expună, ci să stea la cutie. Dar există și categoria șefilor de instituții care sunt fani ai lui Trump și care au numeroase ne­mul­țumiri legate de actualul locatar al Casei Albe, Joe Biden. Printre ei, Lina Khan, care supraveghează Comisia Federală de Co­merț (în traducere, poliția antitrust), sau Gary Gensler, care conduce Comisia de Va­lori Mobiliare și Bursă (în traducere, po­liția Wall Streetului).

Președintele Biden dorește să crească im­pozitele pentru companii și să meargă mai departe cu prevederile pachetului de re­guli „Basel III Endgame“ (B3E), care obligă băncile mari să-și majoreze capitalul cu 20%, ceea ce va duce la limitarea cre­ditării și evident le-ar afecta profitabilitatea. Șefii marilor bănci americane, cele mai grele nume din domeniu – JPMorgan, Bank of Ame­rica, Citigroup și Goldman Sachs –, s-au în­tâlnit la final de an cu membri ai Congre­sului și le-au atras atenția că propunerile Administrației Biden pot avea un impact negativ asupra economiei în această peri­oadă de inflație și de instabilitate geopo­litică.

Totuși, acest optimism legat de cum ar urma să gestioneze economia Adminis­trația Trump 2 nu ține cont de faptul că Trumponomics (agenda economică a lui Donald Trump – un mix de reduceri fiscale finanțate din deficit și tarife) ar funcționa diferit astăzi. Totodată, ignoră impactul pe care anumite manifestări haotice ale lui Trump l-ar putea avea asupra Statelor Unite și asupra companiilor americane.

În primul mandat al lui Trump, economia a mers mai bine decât se așteptau mulți experți din domeniu, în parte pentru că, aplicat, pachetul Trumponomics a fost mai moderat decât promisese fostul pre­șe­dinte în campania electorală. L-a ajutat și faptul că economia funcționa sub capa­ci­tatea așteptată, ceea ce a făcut posibilă reducerea impozitelor fără a declanșa in­fla­ția. Iar la acel moment, creșterea gene­rală puternică și o rată scăzută a inflației au reușit să mascheze daunele produse de pro­tecționismul Administrației Trump.

Autoritarisme

Nu se știe dacă Trump și-a actualizat abordarea – adică dacă ră­mâne adeptul reducerii fiscalității –, doar că, de data aceasta, condițiile economice sunt altele. În ultimii doi ani, Federal Reserve a încercat să reducă inflația. Și, deși i-a ieșit în mare măsură, piața muncii ră­mâne tensionată. Se observă o schimbare semnificativă între ianuarie 2017 și prezent – sunt cu 2,8 milioane de persoane cu vârste cuprinse între 25 și 54 de ani în plus față de rata de angajare de atunci. Dacă în ianuarie 2017 existau 1,3 șomeri pentru fie­care loc de muncă disponibil, astăzi această rată a scăzut semnificativ, la doar 0,7. Aceasta indică o îmbunătățire a condițiilor de ocupare a forței de muncă și o creștere a oportunităților de angajare. Drept urmare, economia este mai predispusă la su­praîncălzire.

Și bugetul este într-o situație destul de proastă. În 2016, deficitul anual era de 3,2% din produsul intern brut (PIB), iar da­toria era de 76% din PIB. Proiecțiile pentru 2024 sunt de 5,8% și, respectiv, 100%. Dacă Trump va reduce din nou fiscalitatea, Fe­de­ral Reserve va fi nevoită să mărească rata dobânzii de politică monetară pentru a compensa mă­sura, ceea ce va scumpi banii pentru companii și ar îngreuna sarcina guvernului de a gestiona creșterea datoriei publice.

Acestea sunt condițiile folosite de popu­liștii din America Latină pentru a-și ame­nința băncile centrale să mențină scăzute ratele dobânzii-cheie, intruziune adoptată și de Trump pe final de mandat. Federal Reserve ar trebui să fie independentă, dar, dacă Trump va ajunge din nou la Casa Albă, el va avea ocazia să-și numească o ma­ri­onetă în funcția de președinte al băncii centrale în mai 2026. Inflația ar putea crește, fapt care ar frâna creșterea eco­no­mică.

Incertitudinea

Companiile nu ar aprecia restricțiile comerciale suplimentare, dar sunt apropiați ai lui Trump care au su­gerat o taxare cu 60% a importurilor din China. Multe companii apreciază sprijinul gu­vernului federal pentru energia rege­ne­rabilă, dar pe care Trump o numește „New Green Scam“ (noua păcăleală verde). Și tot Trump a promis cel mai mare plan de deportare din istoria americană, pentru a re­­duce numărul de imigranți ilegali din țară. Dincolo de suferința umană a acestei măsuri, aplicarea planului ar fi un șoc pentru piața muncii.

Ca și până acum, este foarte greu de spus ce va face cu adevărat Donald Trump. Este un șef haotic și-și poate schimba po­ziția de mai multe ori pe zi. La o întâlnire cu susținătorii săi din Iowa, a spus că în al doilea său mandat ar fi prea ocupat pentru a avea timp să se răzbune pe dușmanii săi politici, declarație făcută la câteva ore după ce echipa sa de campanie trimisese un e-mail cu subiectul „Eu sunt răzbunarea ta!“.

De asemenea, pe planul politicii externe, ar putea recunoaște independența Taiwa­nu­lui, ceea ce ar genera colaps în relația cu Beijingul și o blocadă a insulei. La fel de posibil este să renunțe la Taiwan la schimb cu promisiunea Chinei de a cumpăra mai mult din Statele Unite. Iar companiile spun ade­sea că incertitudinea le sperie cel mai mult. Cu Trump, este un lucru garantat.

Și cu această imprevizibilitate, al doilea man­dat al lui Trump ar putea fi mult mai rău decât primul. S-ar putea repeta momente precum 6 ianuarie 2021, la fel de bine ar putea deveni o președinție a răz­bu­nării. Iar în acest scenariu este fantezist să crezi că executivii vor putea sta la cutie și să se concentreze doar pe EBITDA. La fel, ideea că profiturile corporațiilor pot fi izolate de turbulențele sociale.

Dacă Donald Trump va corupe politica americană, iar opinia pu­blică va vedea cum companiile profită de mandatul Trump 2, însăși existența acestor afaceri va fi periclitată. În America Latină, atunci când marile afaceri au devenit asociate cu regimurile autocrate, efec­tul a fost că oamenii au ajuns să discredi­teze capitalismul în favoarea socialismului. Pare ceva de ne­conceput în America, dar, până de cu­rând, la fel părea și un al doilea mandat al lui Trump.

Mumă și ciumă

După ce Rezerva Federală (care, în cazul revenirii lui Donald Trump în funcția de pre­ședinte al Statelor Unite, și-ar putea pierde independența) a crescut rata dobânzii de politică monetară, unele bănci americane au prosperat, altele s-au prăbușit.

• EȘECURI. În ultimul an, dobânzile ridicate au condus la eșecuri notabile – Silicon Valley Bank (SVB) și First Republic marcând cele mai mari prăbușiri bancare din 2008 încoace.
• SUCCES. Pe 12 ianuarie, banca ameri­cană de investiții JPMorgan Chase a raportat cel de-al șaptelea trimestru consecutiv cu venituri nete-record obținute din dobânzi.

Acest articol a apărut în numărul 180 al revistei NewMoney

FOTO: Getty