Cum a ajuns Bursa de Valori București a treia din regiune, după bursele de la Varșovia și Viena

Bursa de la București a devenit a treia din regiune, după cele de la Varșovia și de la Viena. Iar după succesul listării pro­ducătorului de energie Hidroelectrica, Bursa de Valori București (BVB) așteaptă și alte mari companii românești să caute finanțări, spune președintele BVB, Radu Hanga (52 de ani). Deocamdată crește pru­dent, dar constant.

NewMoney: După un an al recordurilor po­zi­tive pentru bursa de la București, cum a în­ceput 2024?

Radu Hanga: Anul trecut, am avut cea mai mare listare din istoria pieței locale de ca­pital, în una dintre cele mai mari listări la ni­vel global, probabil cea mai mare din Europa. Mă refer, desigur, la IPO (oferta pu­­blică inițială, n.r.) Hidroelectrica. În mod cert, a fost un eveniment foarte important pentru evoluția capitalizării bursei noastre. Pe de altă parte, am avut multe alte lu­cruri care s-au întâmplat încă din anii pre­cedenți.

Mă refer la creșterea numărului de investitori de la 53.000, minimul pe care l-am avut, în 2019, până la aproape 180.000 acum. Adăugăm între 5.000 și 10.000 de in­vestitori noi în fiecare trimestru. Am de­pă­șit pragul de 100.000 anul trecut. Nu au mai fost niciodată atât de multe conturi noi într-un an. A venit practic după o suită de ani buni pe diverse zone ale activității noastre.

În 2024, chiar dacă nu vom avea neapă­rat acum o nouă listare de același calibru precum Hidroelectrica, ne uităm în conti­nuare la companiile antreprenoriale mari românești și sperăm ca unele dintre ele să con­sidere bursa ca fiind o soluție pentru dezvoltarea lor în continuare și pentru creș­terea vizibilității lor. Sunt optimist.

– A fost Hidroelectrica singurul motor important de creștere anul trecut?

– Nicidecum. Până la urmă, bursa e o plat­formă, o piață care face legătura între pro­ducători, cei care au nevoie de capital, și cei care dispun de acest capital. Noi facem legătura între companiile locale care au ne­voie de finanțare și de vizibilitate și cei care dețin capitalul acesta, fie că sunt investitori locali, persoane fizice sau fonduri de investiții, sau investitori internaționali, investitori globali.

Cel mai important lucru care se în­tâmplă acum e creșterea aceasta accele­rată a numărului de investitori la bursă, a numărului de oameni care se uită la bursă ca la o soluție pentru a-și investi resursele.

Puterea stă în cifre

– Câți investitori estimați că vor fi la BVB la finalul anului?

– Am închis anul trecut cu 178.000. Iar în ul­timul trimestru am crescut cu 10.000 de conturi. Dacă exclud Hidroelectrica, care a avut un impact mai puternic în trimestrele 2 și 3, creșterea de la un trimestru la altul a fost între 5.000 și 10.000 de conturi nou-deschise. Dacă păstrăm ritmul acesta, o să ajungem, probabil, în intervalul 200.000-220.000 anul acesta.

– Acțiunile Hidroelectrica au trecut recent prin fluctuații privind valoarea estimată a acțiunilor și chiar recomandări de vânzare din partea celor mai mari companii financiare din lume. Cum vă explicați?

– Așa funcționează bursa. Imaginați-vă momentul în care o companie are un preț, o va­loare corectă, absolută, pe care ar ști-o toată lumea. Nu ar mai exista nicio piață. Toată lumea ar ști cât e valoarea acelui lu­cru. Nimeni n-ar vrea să vândă, nimeni n-ar vrea să cumpere. Până la urmă, o piață există tocmai datorită faptului că există opinii diferite. Totdeauna, cel care cumpără ceva cumpără pentru că se așteaptă ca în viitor prețul să crească. Iar cel care vinde se aș­teaptă ca în viitor prețul să scadă ori să nu mai crească prea mult.

Nu e nimic anormal. Iar în afară de Citi și JP Morgan a mai ieșit și Wood, companie de brokeraj cu se­diul în Londra, care tranzacționează direct la București (Wood & Company, cea mai mare companie de brokeraj din Europa Centrală și de Est, n.r.). Valorile sunt dife­rite. Motivul? Totdeauna când inves­tești la o companie, nu trebuie să te uiți la istorie, aceasta e clară, cifrele sunt raportate trimestrial, adică toată lumea are acces la aceleași informații. Când investești într-o companie, investești în viitorul ei. Și atunci totul depinde de perspectiva pe care o are fiecare.

În cazul Hidroelectrica, totul depinde de evoluția cererii de energie electrică, evo­lu­ția producției, deci de nivelul de apă care va exista, de cât de mult o să plouă, de prețul energiei electrice. Deci e foarte greu să aibă cineva o informație certă. Fiecare lu­crează pornind de la niște estimări. Totdeauna, estimările diferă, unii analiști sunt pozitivi, alții sunt negativi și ajung la valori diferite privind valoarea acțiunilor unei companii. Așa funcționează bursa, iar toată această dinamică determină, pe termen mai lung, evoluția prețului.

Mai mulți bani în piață

– Cum vă explicați creșterea interesului pentru piața de capital? Au oamenii acum mai mulți bani să investească?

– E un mix de factori. Pe de o parte, da, oa­menii au mai mulți bani, se vede și din rezultatele sectorului bancar. Creșterea depozitelor persoanelor fizice în ultimii șapte-opt ani a fost de aproximativ 10%. Se adaugă în fiecare an între 20 și 30 de miliarde de lei la depozitele constituite de persoane fizice. Deci, practic, se acumu­lează bunăstare, resurse.

Și, sigur, cei care dețin aceste resurse se uită după alternative de a le valorifica. Aici intervine ceea ce facem noi la bursă, dar și faptul că a crescut vizibilitatea bursei. Comunicăm într-un mod mai prietenos, în­cercăm să le spunem oamenilor că a investi este destul de simplu, că este, până la urmă, un lucru util pentru noi toți.

Avem în jurul nostru companii care sunt listate, ale căror produse le întâlnim în fiecare zi în viața noastră, le consumăm. Dacă consumăm produsele unei companii și ne plac, până la urmă putem să fim parte a poveștii companiei respective, investind în acțiunile ei. Iar bursa, asta e: nu doar un canal de finanțare pentru companiile locale, ci și un canal prin care fiecare dintre noi poate investi în economia României.

– Cum arată în acest moment bursa de la Bu­curești în peisajul regional?

– În mod cert, ne-a crescut profilul. Nu mă refer doar la creșterea numărului de investitori, aici mă refer în principal la creșterea capitalizării. Iar după acest criteriu, suntem pe poziția a treia în regiune, după bursele din Polonia și Austria. Suntem a treia cea mai mare piață din Europa Centrală și de Est. Și, sigur, ne uităm în continuare să ne dezvoltăm, să creștem nu doar capitalizarea, ci și nivelul de activitate, lichiditatea, valoarea tranzacțiilor.

Orizont bun

– Ce vă spune nivelul tranzacțiilor de la bursă despre mersul economiei? Am înce­put anul cu discuții despre măriri de taxe, despre încetinirea economiei.

– E un efect normal al faptului că finanțarea e mai scumpă. Adică, până la urmă, așa funcționează mecanismul. În momentul în care, la nivel global, în urmă cu un an și ju­mătate, am avut rate ridicate ale inflației, au început să crească prețurile. Pentru băncile centrale a fost un semnal: prea multă lichiditate a pus presiune pe prețuri și a apărut un exces de cerere. Cresc pre­țu­­rile, crește inflația; reacția normală a băn­cilor centrale este să mărească dobânzile. Ceea ce se întâmplă, desigur, atât la depozi­te, cât și la credite. Dobânzile mari funcțio­nează ca o frână la creșterea economiei.

De fapt, așa și trebuie să funcționeze, pentru că determină după aceea scăderea cererii și, în continuare, determină scăde­rea inflației. Când inflația începe să scadă, băncile centrale încep să ridice piciorul de pe frână, încep să relaxeze condițiile mone­tare, încep să scadă dobânzile și mașinăria începe din nou să ia viteză. Și, practic, asta vedem noi acum. În 2022 a avut loc o creș­tere a inflației, nu doar în România, a fost un fenomen global. Efectul a fost că băn­cile centrale au intervenit prin creșterea dobânzilor, ceea ce a dus la o încetinire a creșterii economice la nivel global. Deci, evident că și în România.

Acum intrăm într-un ciclu în care inflația scade de o perioadă bună și deja vedem tot mai multe discuții la nivelul băn­cilor cen­trale cu privire la momentul de reducere a dobânzii-cheie. În Statele Unite, Re­zerva Federală se așteaptă ca în acest an să aibă cel puțin trei pași de reducere a do­bânzii. Deci intrăm într-o fază care va reaccelera economia.

Revenind la nivel local, sigur, apropo de impozite și taxe, avem un stat care cheltuie pentru a ne asigura serviciile de bază și e bine ca statul acesta, statul român, să fie stabil din punct de vedere financiar. În momentul în care ai deficit bugetar, trebuie să acoperi acel deficit. În cazul statului, asta se poate face prin dobânzi. În ace­lași timp, trebuie să devii mai eficient, să ajustezi cheltuielile. Sau iei banii cu împrumut.

Ceea ce îți rezolvă o problemă astăzi, dar îți creează o problemă mâine. Ca la orice împrumut, chiar dacă nu rambursezi principalul, mereu trebuie să achiți dobânzile. Dar cu cât stocul de datorie crește, cu atât se ridică, pe măsură ce trece timpul, și costurile cu dobânzile ca pondere în chel­­tuielile statului. Și asta va afecta alte categorii de cheltuieli.

– De doi ani vedem războaie în proximitate, mai nou vedem și proteste ale fermieri­lor în toată Europa. Vedeți efecte pe piețele de capital? Celebre, de altfel, pentru reac­țiile emoționale la astfel de stimuli.

– Climatul acesta global, mai dificil, prin care trecem, e un obstacol și în calea cir­cu­lației capitalurilor. Nu doar a oamenilor. Ca să o spunem simplu: trăim o perioadă în care va trebui să ne bazăm mult mai mult pe noi și pe resursele noastre.

O să vă dau un exemplu în zona transportului fluvial. TTS, Transport Trade and Services, o companie la care valoarea de piață s-a triplat datorită contextului regional. A fost presiune în sens pozitiv, ca urmare a conflictului din Ucraina. Această companie, listată la bursă, e unul dintre be­neficiarii contextului favorabil din punctul de vedere al businessului lor.

Un alt exemplu din istoria recentă: Antibiotice Iași. În contextul pandemiei și res­tric­țiilor la nivel global, precum și al blo­cării lanțurilor de aprovizionare, realizezi importanța unui producător local de medi­camente, care poate produce tot ce ai nevoie mai aproape de tine. Antibiotice e o com­panie deținută majoritar de statul ro­mân și listată la bursă care și-a dezvoltat mult businessul.

Iar apropo de proteste… Îmi vine în cap cel puțin o companie din domeniul agri, lis­tată, și care a avut o evoluție foarte bună în ultimul an.

Concentrare pe local

– Piața de capital din China a pierdut aproape 30% în primele săptămâni ale anului. Sigur, pare ceva îndepărtat, dar dacă am învățat ceva în pandemie este că lucrurile sunt mai interconectate între ele decât pare. Vedeți efecte posibile și aici?

– În ultimii ani am văzut o tendință de creș­tere a interesului investitorilor locali în piața locală. Cu alte cuvinte, crește ponde­rea investitorilor români în volumul total de tranzacționare și scade ponderea investitorilor străini. De fapt, trăim într-o lume în care se vorbește tot mai mult despre o încetinire a procesului de globalizare sau chiar de un proces de deglobalizare, de re­venire la politici economice mai protec­ționiste.

Acestea au efect și din perspectiva flu­xu­rilor globale de capital. Pe o piață mai mare, în momentul în care capitalurile stră­ine își reduc activitatea și, aș îndrăzni să presupun, China este într-o situație de genul acesta, sunt investitori care, probabil, vând, pleacă. Intrăm astfel într-un joc al cererii și ofertei care, sigur, provoacă fluctuații.

– Apropo de creșterea numărului de investitori locali. Ce sfaturi aveți pentru tinerii care iau în calcul să înceapă să investească mai devreme decât au făcut-o părinții lor?

– Nu pot decât să le dau sfatul pe care i l-am dat băiatului meu când i-am deschis cont și a început să investească. În primul rând, cel mai important lucru, nu-ți investi toți banii într-o singură companie. Poți să îți creezi un portofoliu, așa că nu ezita să cum­peri (acțiuni la, n.r.) mai multe companii.