Cu banii din TVA-ul necolectat am putea construi peste 700 de km de autostradă anual
[vc_row][vc_column][vc_column_text]
România ar putea construi anual aproape 800 de kilometri de autostradă, dacă ar închide „gap-ul“ de TVA prin încasarea celor 7,1 miliarde de euro pierdute din cauza fraudei, a evaziunii, a erorilor administrative și a insolvențelor. Evident, într-un cu totul alt ritm. Atât în cazul lui „ar putea“, cât și al lui „dacă“.
România a avut în 2014 cel mai mare gap de TVA din Uniunea Europeană. Din calculele Comisiei Europene (CE), 7,1 miliarde de euro, adică 37,9% din sumele ce ar putea fi încasate la buget din taxa pe valoarea adăugată, nu au ajuns în conturile statului. De pierdut au și companiile la zi cu plățile, pentru că frauda la TVA creează concurență neloială, iar măsurile de combatere a evaziunii duc la creșterea poverii administrative.
Comisia estimează că România ar fi trebuit să încaseze în 2014 venituri de 18,7 miliarde de euro din TVA (VTTL – VAT total tax liability), în condițiile în care cota ponderată de TVA (cota standard ajustată cu excepțiile) din România era cea mai ridicată din UE în acel an, respectiv 17,6%. Mai mult, România se numără printre alte opt state europene în care ponderea gap-ului de TVA în VTTL a crescut (5,2% – cel mai abrupt declin din UE).
Situația ar putea arăta ceva mai bine în 2015 și în 2016, sunt de părere analiștii PwC. Plafonarea plăților în numerar, loteria fiscală, taxarea inversă extinsă la mai multe categorii de produse și scăderea cotelor TVA ar putea reduce decalajul dintre taxele datorate și cele încasate efectiv.
Veniturile din TVA nu au crescut (anul trecut, n.r.) în același ritm cu PIB-ul României, aspect ce va fi observat cu siguranță şi în 2016. Acest lucru, împreună cu reducerea cotei standard de TVA la 20% ar trebui să contribuie la reducerea decalajului de TVA“, spune Daniel Anghel, partener PwC specializat pe consultanță fiscală.
Consiliul Fiscal a remarcat o îmbunătățire a colectării TVA în 2015. Indicele de eficiență a crescut de la 0,61% în 2014 la 0,72% anul trecut. Evoluția marchează „un progres din punct de vedere al colectării față de anul de debut al crizei economice și financiare“, se mai arată în raportul anual al Consiliului.
Birocrație vs. încasări. Un sistem complicat de raportare a TVA duce la o creștere a decalajului între sumele datorate și cele încasate, reiese dintr-un studiu al Comisiei. Acest lucru sugerează că abordările „bazate pe declarațiile complexe de TVA nu sunt deloc eficiente (formularele 394 și 088)“, crede Daniel Anghel. Nu doar statul are de pierdut din cauza neîncasării taxei pe valoare adăugată.
Frauda în domeniul TVA, principala sursă a gap-ului, afectează în mod direct mediul de afaceri.
Companiile care evită plata TVA-ului creează concurență neloială. Mai mult, în încercarea de a combate frauda, statul recurge adesea la măsuri ce măresc povara administrativă și pentru contribuabilii onești. Companiile care au cod de TVA, respectiv o „licență“ de colectare a taxelor în numele statului, trebuie să depună formulare elaborate.
Am observat o creștere a controalelor fiscale agresive, cum ar fi cele în care autoritățile refuză dreptul de deducere a TVA în cazul lipsei furnizorului sau contestă existența unei livrări reale, mergând adeseori către investigații penale. În același timp, companiile, care acționează asemeni colectorilor neplătiți ai sistemului fiscal, se confruntă cu o povară tot mai mare, fiind pedepsite pentru «păcatele» evazioniștilor“, atrage atenția consultantul fiscal.
De unde vine diferența. O bună parte din decalaj provine din fraudă, însă alte cauze pentru neîncasarea TVA-ului datorat sunt erorile, insolvențele și tranzacțiile transfrontaliere. De asemenea, autoconsumul specific economiei României generează un decalaj „natural“ de TVA.
Cele mai vulnerabile sectoare la fraudă sunt industria alimentară, în special cerealele și produsele din zahăr, industria telecomunicațiilor (telefoanele mobile), dar și industria energetică și construcțiile.
Românii au învățat de la vestici cum să evite plata taxelor datorate statului, spun specialiștii PwC. Frauda de tip carusel, dar și alte scheme ce implică tranzacții în lanț au fost larg răspândite în Marea Britanie, Belgia sau Germania în perioada 2006-2007, fiind preluate în ultimii ani de către evazioniștii din Europa Centrală și de Est.
Ce se poate face. Experții sunt de părere că statul trebuie să își îmbunătățească analizele de risc, dar fără a complica activitatea companiilor. Spre exemplu, formularul 088, care a dus la blocarea activității unor agenți economici după ce ANAF le-a suspendat din oficiu codul de TVA, a fost gândit să ajute autoritățile să depisteze companiile care fraudează statul.
Comisia Europeană recomandă luarea unor măsuri pe trei fronturi: îmbunătățirea cooperării administrative (pentru a depista fraudele transfrontaliere), îmbunătățirea conformării voluntare și îmbunătățirea performanțelor administrațiilor fiscale.
[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Ce se poate face cu 7,1 miliarde de euro” color=”juicy_pink”][vc_column_text]773 de km de autostradă. Dacă statul ar colecta tot TVA-ul datorat de contribuabili, ar putea construi, într-un singur an, 773 de kilometri de autostrăzi dintre cei 1.220 de kilometri din Master Planul General de Transport al României, la costurile indicate de Guvern în document.
Un calcul realist. Estimările din Master Plan s-ar putea dovedi prea optimiste. Dintr-o analiză făcută de Consiliul Concurenței reiese că, în medie, construcția unui kilometru de autostradă costă 23 de milioane de euro. Prin urmare, acoperirea decalajului ar putea asigura finanțarea a 308 km, suficienți pentru a lega, spre exemplu, Moldova de Transilvania. Pe de altă parte, dacă s-ar construi în ritmul de până acum, autostrada de la Sibiu la Bacău ar urma să fie gata în 17 ani.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
FOTO copertă: Guliver / Getty Images
