Cronica insolvențelor: care este cea mai mare greșeală pe care o fac antreprenorii români

Alexandra Pele 15/11/2017 | 13:41 Financiar
Cronica insolvențelor: care este cea mai mare greșeală pe care o fac antreprenorii români

 

Odată ce afacerile încep să meargă prost, puțini antreprenori reușesc să își găsească drumul înapoi către profita­bilitate. Practic, sub 5% din companiile românești care intră în insolvență reu­șesc să se restructureze. Până acolo însă, greșelile se țin lanț.

Nevoite să își curețe bilanțurile de credi­tele pe care nu mai reușeau să le recupereze, băncile au vândut portofolii de miliarde de euro către companii speciali­zate în recuperarea acestor datorii. În mare măsură, aceste creanțe aparțineau unor companii care, confruntate cu efec­tele crizei economice, nu și-au mai putut onora angajamentele. Externalizarea cre­ditelor neperformante a „însănă­toșit“ sistemul bancar, însă nu și companiile.

„Fenomenul insolvenței a fost destul de răspândit în România după ’90. Întâi au fost privatizările, apoi criza din 2008“, spune Radu Lotrean, cofondator CITR, numit recent în funcția de președinte al INSOL Europe, organizația europeană a profesioniștilor specializați în insolvență, faliment, reconstrucție și recuperare a afa­cerilor.

CITR, societatea care asistă companiile în procesul de recuperare prin furnizarea soluțiilor de reorganizare, restructurare și investiții, a identificat un număr de 20.000 de companii, dintr-un total de peste 600.000, pe care le consideră de impact pentru economia locală. Dintre acestea, jumătate au dificultăți financiare. Să vedem însă și lanțul cauzal din spa­tele acestor cifre, verigă cu verigă.

Recuperare / reorganizare. Extinderea în domenii în care nu au expertiză este cea mai mare greșeală pe care o fac antreprenorii români, este de părere Robert Machidon (foto deschidere), director general al APS România. Compania oferă în principal servicii de management al activelor, de la restructurare la valorificarea pro­prie­tăților imobiliare din portofoliile com­­paniilor. APS administrează în pre­zent 41 de portofolii de împrumuturi ne­per­formante în valoare de 3,4 miliarde de euro, fiind lider de piață în România pe acest segment. Peste 80% din portofoliile administrate sunt creanțe corporate.

În momentul în care achiziționează astfel de portofolii, APS analizează cât și cum poate recupera din datoriile companiilor. Acolo unde se mai poate face ceva pentru ele, specialiștii APS se întâlnesc cu antreprenorii și împreună încearcă să găsească soluții pentru a pune pe pi­cioare firmele în dificultate. Reorganizarea este, până la urmă, cea mai bună me­todă de a recupera datoriile cumpă­rate de la bănci.

„Vedem antreprenorul din zona de pre­­lucrare a cărnii care are succes și peste noapte se transformă și în dezvoltator imobiliar de lanțuri hoteliere, pe care le conduce din propria experiență, clar fără priceperea necesară. Următorul pas este intrarea în default a businessuri­lor secundare pe care ulterior le finan­țează cu profitabilitatea afacerii care mer­ge și la care se pricepe, și apoi intră într-un colaps total“, este un studiu de caz menționat de Machidon.

Atunci când ajung să aibă dificultăți, reticența de a accepta ajutor din exterior este un alt lucru care pune în pericol viitorul afacerilor cu probleme, spune șeful APS România. „Cel mai important lucru este ca antreprenorii care întâm­pină dificultăți să își dorească să își rezolve situația privind și la alternative, fără a se baza doar pe propriile decizii sau propria experiență“, explică el.

În ceea ce privește rata de succes a com­paniei, Machidon spune că acolo unde există o deschidere din partea antreprenorului de a colabora, restruc­tu­rările „prind“ în toate cazurile. De multe ori însă, patronii se lasă greu convinși.

La ordinea zilei. În piață există o reticență în a accepta ajutor din exterior. De vină sunt neîncrederea, dar și lipsa de educație, spun specialiștii care atrag atenția că a readuce la viață o afacere bolnavă nu este obligatorie găsirea unei noi surse de finanțare. De multe ori, medicamentul vine sub forma unei schim­bări a managementului. De cele mai multe ori însă, leacul este o mai bună cali­­brare a costurilor. „Mulți dintre antreprenorii din România nu se uită foarte atent la costuri. Privesc doar către creș­terea cifrei de afaceri și cam atât“, admite Machidon.

Ținerea sub control a costurilor este un element-cheie. Specialiștii APS pre­feră să recomande o reașezare a activi­tății. Chiar dacă asta poate duce la dimi­nuarea cifrei de afaceri, de multe ori poate însemna o creștere însemnată a pro­fitabilității, care permite, la rândul său și pe termen lung, o creștere orga­nică.

Machidon declară că din experiența sa nu există anumite industrii predispuse la o fragilitate financiară mai însemnată decât altele. Menționează una singură, și anume industria. Mai exact, industria care a început să crească în timpul comunismului și care astăzi, pentru că nu a avut resursele de a investi în eficienti­zare, este foarte slab dezvol­tată în com­parație cu competitorii de peste hotare. Puține spații industriale mai func­țio­nează la capacitate maximă. În afară de această zonă, Machidon nu vede difi­cultăți mai mari pentru anumite sectoare. De altfel, cea mai mare parte a creanțelor din portofoliul APS își au ori­gi­­nea în criză. Iar criza a afectat tot.

Radu Lotrean FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

 

Tot în criză, insolvențele au ajuns la ordinea zilei. Iar când încep problemele financiare, „partenerii“ nu ezită să își urmă­rească propriile interese. O insol­vență era adesea asociată cu o pierdere a controlului, spune Radu Lotrean, cofondator CITR. Când în piață încep să cir­cule informații cu privire la o even­tuală intrare în insolvență, nu puțini sunt creditorii care încearcă să se asigure că își vor recupera datoriile.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

← Close