Cine va avea câștig de cauză în „războiul” dintre OMV Petrom și Guvern
România, ca și alte state europene, a impus taxa de solidaritate pentru industria de petrol și gaze, dar pare că și-a făcut gre șit calculele, cel puțin deocamdată, din moment ce prima companie vizată a anunțat deja că nu are de ce să plătească. Guvernul însă nu cedează și se anunță deja un război de uzură cu miză mare.
La sfârșitul anului trecut, fără vreun avertisment sau vreo consultare cu companiile interesate, Guvernul României aproba o or donanță de urgență (OUG) prin care a tran spus românește un regulament european adoptat toamna trecută cu scopul de a suprataxa, suplimentar, profiturile unor companii energetice.
Astfel, companiile care anul trecut au rea lizat cel puțin 75% din cifra de afaceri în sec torul extracției de țiței și gaze și al rafi nării petrolului trebuie să plătească o taxă de solidaritate, impusă de Guvernul Româ niei la 60% (nivelul minim european impus a fost la 33%). Taxa se aplică pe diferența dintre profitul anului 2022 și ce depășește cu 20% media anilor 2017-2021 și se plă tește până la jumătatea anului. La fel va fi în 2024, pentru profiturile din anul 2023.
Șocul, care a generat deja un scandal de proporții, a venit de la Petrom, companie controlată de grupul austriac OMV – a spus că nu plătește taxa, pentru că nu i se aplică. „Regulamentul UE 1854/2022, care a introdus o contribuție de solidaritate cu caracter temporar, a fost transpus în legislația românească prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 186, publicată în data de 29 decembrie 2022. În baza rezultatelor noastre financiare preliminare aferente anului 2022 și a prevederilor acestei ordonanțe de urgență, ne așteptăm ca OMV Petrom să nu intre în scopul acestei contribuții de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracția țițeiului, extracția gazelor na turale, extracția huilei și fabricarea produ selor obținute din rafinarea petrolului“, a anunțat compania petrolieră, într-un mesaj trimis bursei.
Desigur, amplificat și de faptul că OMV, compania-mamă, a anunțat că va plăti taxa în Austria – se așteaptă să dea 150 de mili oane de euro, Austria a impus o taxă de doar 40% –, anunțul Petrom a provocat reacții dure ale oficialilor români, totul pe fondul de ciziei de anul trecut a Austriei de a bloca aderarea României la spațiul Schengen, care a stârnit nemulțumiri profunde în Ro mânia.
„Fac diferența între un anunț fiscal și unul de marketing de bursă. E un anunț pe bursă prin care se exprimă o opinie“, a spus mi nistrul finanțelor, Adrian Câciu, după ce ins tituția pe care o conduce a emis un punct de vedere (în urma anunțului Pe trom) în care, voalat, avertiza că în sfera de aplicare intră și companiile afiliate.
„ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală, n.r.) va verifica la sânge toate societățile care se încadrează în prevederile Ordonanței 186. Vom verifica dacă în cifra de afaceri se respectă acele venituri din codurile CAEN care sunt în ordonanță, respectiv să fie 75% din cifra de afaceri pe acele co duri CAEN și după aceea vom verifica dacă calculul și cuantumul contribuției la solidaritate este corect calculat și achitat. Dacă vor refuza să plătească, vom veni cu o impunere“, a spus și șeful Fiscului, Lucian Heiuș.
Șeful Consiliului Concurenței, Bogdan Chi rițoiu, a spus și el că, în spiritul legii, Pe trom ar trebui să plătească taxa, pentru că a beneficiat de conjunctura favorabilă prin care i-au crescut profiturile. „Cred că Pe trom se încadrează. Deci ea, în spiritul legii, ar trebui să plătească. Acum nu pot să vă spun în litera legii ce s-a întâmplat.“
Finanțele au trimis o solicitare Comisiei Eu ropene. „Pentru a nu mai fi neclarități în interpretarea și a regulamentului, și a ordo nanței, am solicitat Comisiei Europene să facă o normă de interpretare pe acest articol, mai ales pe articolul 2 – definiții din re gulament, și această solicitare am făcut-o în temeiul punctului 66 din preambul, care spune că, în cazul în care există neclarități în implementare pe ceea ce înseamnă con tri buția de solidaritate, statele membre pot solicita Comisiei Europene o normă de interpretare“, a spus ministrul finanțelor.
Totuși, înainte de a afla răspunsul Comi siei, întrebat dacă este sigur că nu există posibilitatea ca OMV Petrom să nu se înca dreze în acea cifră de afaceri, Adrian Câciu a răspuns: „Sunt foarte sigur“.
Taxe peste taxe
Totuși, despre câți bani este vorba, în final? 3,9 miliarde de lei, au es timat Finanțele de la București, o estimare conservatoare în opinia noastră, pentru că, potrivit unor calcule preliminare, doar de la Petrom ar fi trebuit să încaseze cel puțin 800 de milioane de euro, adică 4 mi liarde de lei, dacă plătea. Și taxa va mai trebui să fie plătită și de Romgaz, Rompe trol, BSOG, de micii producători de țiței care au cumpărat de la Petrom zăcăminte marginale și, posibil, de Lukoil. Doar Rom gaz, primul producător de gaze, controlat de Guvernul României, a anunțat că va plăti 900 de milioane de lei în contul acestei taxe de solidaritate.
Cel mai probabil, Petrom nu va plăti taxa, așa cum a anunțat, iar lucrurile vor deveni mai clare după 2 februarie, când compania își va anunța rezultatele financiare, rapor tând pentru anul trecut mai mult ca sigur un profit net semnificativ, de peste două miliarde de euro (cel puțin 10 miliarde de lei), cel mai mare făcut vreodată de o companie din România.
Finanțele vor insista probabil că afacerile supuse taxării cuprind mai mult de 75% și, mai ales în lumina declarațiilor, probabil vor impune companiei să plătească. Cel mai probabil vom avea un proces în această speță, deloc de dorit în contextul în care Petrom ar trebui să anunțe în mai puțin de jumătate de an decizia finală de a demara extracția gazelor din Marea Neagră.
Dincolo de scandalul taxei pe care Pe trom susține că nu o va plăti, trebuie totuși menționat contextul fiscal din România – mai ales pentru gaze, combustibilul de care continentul european a avut atâta nevoie după efectele agresiunii ruse asupra Ucra inei și pe care România îl produce.
Într-o poziție de la sfârșitul anului trecut, după publicarea OUG care impune taxa de solidaritate, Federația Patronală de Petrol și Gaze amintește că sectorul este deja supraimpozitat: rata medie de taxare a veniturilor din gaze naturale este de peste 60% (im pozit de 80% pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețu rilor din sectorul gazelor naturale, impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore). Rata efectivă de impozitare a pro duc ției de gaze naturale în România este de peste trei ori mai mare decât media euro peană încă din 2018.
Dincolo de procente însă, banii sunt cei care vorbesc. Romgaz, care a anunțat că va plăti taxa, arată că va achita statului în 2023 taxe totale de 4,2 miliarde de lei, care sunt, atenție, de două ori mai mici decât cele pe care le-a plătit în 2022 – 8,15 miliarde de lei, motivul scăderii fiind legislația, care o obli gă să vândă mare parte a producției la preț plafonat. Asta, în condițiile în care pro fitul net al anului trecut este preliminat la 2,4 mi liarde de lei, iar cel al acestui an – la două mi liarde de lei. Așadar, taxele plătite anul trecut au fost de peste trei ori mai mari decât tot profitul net.
Giganții încep procesele
Două mari companii petroliere au apelat la justiție pentru a elimina noua suprataxă pe profit.
- EXXONMOBIL. Americanii de la ExxonMobil, una dintre cele mai mari companii petroliere din lume, au dat în judecată Comisia Europeană din cauza taxei. Compania susține că blocul comunitar și-a depășit autoritatea prin impunerea acestui impozit excepțional. Gigantul american consideră că taxa este contraproductivă, descurajează investițiile și subminează încrederea investitorilor.
- MOL. Având exemplul ExxonMobil, grupul ungar MOL a anunțat că, împreună cu subsidiara sa din Slovacia, Slovnaft, lucrează să dea în jude cată statul slovac în aceeași speță – impunerea suprataxei pe profit.
