Banii Chinei au un nou șef: cine este omul care conduce tiparnița de yuani

Din 19 martie, puternica bancă cen­trală a Chinei are un nou guvernator în persoana lui Yi Gang. Mandatul său nu va fi ușor – nu are încă greutate în apara­tul politic central de la Beijing și, printre multe altele, are de gestionat o datorie publică ce ar putea ajunge curând la 300%.

Acest articol a apărut în numărul 37 (2-15 aprilie) al revistei NewMoney

Yi Gang, noul guvernator al Chinei, vine în fruntea uneia dintre cele mai puternice mașinării de bani a economiei lumii și moștenește totodată de la predecesorul său un larg portofoliu de politici pe care va trebui fie să le continue, fie să le schimbe. Ce nu trebuie însă pierdut din vedere este faptul că oricât de puternică ar fi, Banca Populară a Chinei (BPC) este doar o parte din giganticul aparat care, la sfârșitul zilei, răspunde în fața unui singur om – președintele recent reales, Xi Jinping. Rata dobânzii și reglemen­tările financiare au nevoie de aprobarea puterii de la Beijing, ceea ce face ca BPC să funcționeze mult diferit față de ins­ti­tuții similare – FED-ul american sau BCE, mult mai independente politic.

Cu mandatul implicit de a promova agenda economică a Chinei atât intern, cât și internațional, BPC este o instituție care se bucură de o putere imensă, cu active financiare de 5,7 mii de miliarde de dolari, care o fac să fie cea mai mare bancă centrală din lume.

„În mod evident, pe plan extern, BPC joacă un rol major pentru China și chiar în mod explicit comparativ cu orice altă bancă centrală“, spune Alex Wolf, eco­nomist specializat pe economii emergente în cadrul Aberdeen Standard Investments din Hong Kong și fost angajat al Departamentului de Stat al SUA. Wolf arată că BPC are o responsabilitate clar asumată în arii diverse de la reforma economică internă și rata dobânzilor până la ambiții geostrategice mai mari, precum stimularea folosirii cât mai largi la nivel global a monedei chineze, yuanul.

În mandatul de 15 ani al guvernatorului de până acum, Zhou Xiaochuan, conside­rat arhitectul sistemului financiar modern chinez, BPC a devenit o forță pe piața in­ter­națională a datoriilor suverane. China deține 1,2 mii de miliarde de dolari din ti­tlurile de stat americane, fiind astfel cel mai mare deținător străin al datoriei SUA, urmată de Japonia. Este un atu incontesta­bil pe care China îl are și pe care-l poate folosi în orice tip de conflict comercial major cu președintele american, Donald Trump. BPC joacă și un rol în ambițioasa inițiativă de infrastructură a lui Xi, bote­zată One belt, One Road (OBOR, o reimagi­nare a Drumului Mătăsii și un proiect menit să conecteze China cu Europa, Orientul Mijlociu, Africa și Asia, n.r.). Totodată, BPC va sprijini cu 2,3 mii de mili­a­rde de dolari Banca Chineză de Dezvoltare. Practic, având această forță finan­ciară a BPC în spate, China își poate pro­iecta puterea în plan internațional într-un moment în care SUA se retrag. „Politicile BPC au un impact profund și larg asupra economiei globale“, spune și Alex He, cercetător în cadrul Centrului pentru Inovație în Guvernanță Internațio­nală din Ontario (Canada).

PORTRET. Cu un doctorat în economie la Universitatea Illinois, Yi este un finanțist galonat, care l-a secondat pe Zhou și este perceput drept un continuator al politicilor acestuia. Cele mai importante vizează reducerea riscurilor sistemice și curățarea de datorii a sectoarelor financiar și corporatist fără să afecteze economia care se în­dreaptă către o pondere a datoriei pu­blice în PIB de 300%, potrivit Bloomberg Economics (în decembrie era de 260%).

Chiar dacă Yi va continua politicile financiare ale predecesorului său, totuși po­ziția sa inferioară în Partidul Comunist îl privează de atuurile politice de care se bu­cura Zhou. Mai mult, consilierul econo­mic al lui Xi, Liu He, a fost promovat în poziția de vicepremier responsabil pentru politica financiară și cea industrială a guvernului de la Beijing. „Liu He va fi șeful lui Yi, iar Xi Jinping șeful lui Liu He și totul va fi condus de sus în jos“, explică Leland Mil­ler, președintele firmei de cercetare China Beige Book International din New York.

Noul guvernator își începe mandatul la scurt timp după ce forul legislativ chinez (Adunarea Naţională Populară) a votat un amendament constituţional prin care este abolită limitarea numărului de mandate prezidenţiale. Este o mutare care îi conferă lui Xi Jinping puteri nelimitate pe toate palierele, inclusiv pe cel economic.

În ceea ce-l privește pe Yi, cel puțin va con­duce o instituție mai solidă după ce gu­vernul de la Beijing a anunțat recent planul de a uni BPC cu agențiile de reglementare care supervizează sectorul asigurărilor. O parte dintre atribuțiile acestora vor fi pre­lua­te de BPC, ceea ce va face ca aceasta să de­vină cea mai puternică voce din ca­drul Comisiei pentru Stabilitate Finan­ciară și Dezvoltare creată de preșe­dintele Jinping.

Chiar dacă va trebui să răspundă în fața conducerii chineze, BPC va rămâne cea mai importantă entitate economică a Chinei, statut prin care reușește să atragă eco­nomiști de top. Banca deține pârghiile ne­ce­sare pentru a interveni direct în eco­no­mie pe care alte bănci centrale nu le au, de exemplu poate direcționa lichidități către anumite bănci sau finanța dezvol­tarea unor orașe sărace. „Spre deosebire de alte bănci centrale care sunt independente față de guvern și dispun de un mandat economic limitat, BPC este o instituție a guvernului de la Beijing cu responsa­bi­lități diverse“, spune într-o notă către clienți Chen Long, economist la Ga­vekal, companie de servicii financiare din Beijing.

ATUUL EXTERN. Deciziile BPC contează în afara Chinei deopotrivă, dacă ne gândim că economia de 12 mii de miliarde de do­lari a Chinei a contribuit în 2017 cu o treime la creșterea globală, potrivit FMI. Drept urmare, dacă Yi încetinește prea re­pede ritmul de creștere a creditării, efec­tele vor fi simțite la nivel global.

„Așa cum Ben Bernanke a preluat pozi­ția lui Alan Greenspan de șef al FED într-un moment delicat, Yi va trebui să poarte o pă­lă­rie foarte mare. În mandatul lui Zhou, creditarea a căpătat proporții epice, iar acum Yi va trebui să o domolească și să țină sub control efectele acestei tempo­rizări“, spune Tom Orlik, economist în cadrul Bloomberg Economics.

Este de așteptat și ca Yi să continue efor­turile lui Zhou de a extinde amprenta globală a instituției. În timpul lui Zhou, BPC care are o rezervă valutară de trei mii de miliarde de dolari, a intrat în mai multe tranzacții swap cu diverse bănci centrale. Considerate un instrument exclusiv al băn­cilor centrale occidentale, operațiunile swap au scopul de a ține unse mecanis­mele schimburilor comerciale și de a asi­gura lichidități în caz de urgență.

Yi s-ar putea să aibă nevoie de ceva timp pentru a putea dobândi același tip de influență în structura de putere de la Beijing pe care Zhou, din poziția de protejat al fostului premier reformist, Zhu Rongji, s-a bucurat, dar pe care, la fel, a câștigat-o de-a lungul anilor. În relațiile cu exteriorul are deja un atu – vorbește fluent engleza, prin urmare va juca un rol important în a reprezenta politica statului chinez în fața guvernelor străine.

„Decenii la rând, BPC a fost coloana ver­tebrală a sistemului financiar chinez și to­t­odată a jucat un rol de broker onest între China și restul economiilor lumii“, crede Andrew Collier, analist independent din Hong Kong și fost președinte al Bank of China International USA.

Chiar dacă BPC nu primește ordine direct de la Partid, nu înseamnă că nu a sus­ținut principalele reforme financiare. În 2005, Zhou era susținător fervent al decu­plării yuanului de dolarul american, apoi a început liberalizarea ratei dobânzilor și a pledat pentru adoptarea unor rate de schimb mai libere de către China. Yi se pare că vrea să intre în aceeași matrice. „Principalele obiective sunt implementarea unei politici monetare prudente, continuarea reformei și deschiderii sectorului financiar și menținerea stabilității acestuia“, a declarat Yi reporterilor în ziua de­semnării ca guvernator.

Există totuși o reformă de care nu a vorbit încă – independența BPC față de politic. „Complexitatea tot mai mare a economiei chineze și a sistemului financiar îi permite BPC să aibă o influență unică asupra viziunii conducerii de la Beijing“, este de părere Pauline Loong, director în cadrul firmei de cercetare Asia-Analytica din Hong Kong. „În definitiv, vorbim de o ins­tituție care dispune de informații în timp real cu privire la tot ce se întâmplă în eco­nomie și la nivelul instituțiilor financiare chineze, iar la sfârșitul zilei servește obiectivelor Partidului“, adaugă aceasta.

Cine, ce, cât

A doua economie a lumii de aproape 12 mii de miliarde de dolari se confruntă cu o criză a datoriei publice.

• DEZECHILIBRE. Creditarea fără limită a companiilor de stat în ultimii zece ani a dus economia Chinei în pragul unei crize, în măsura în care datoria publică a ajuns la 260% la finalul lui 2017.
• MONEDA ELITISTĂ. În 2015, FMI a invitat yuanul să facă parte din clubul elitist al mo-ne-delor în care se păstrează rezervele valutare alături de dolar, euro, yen și liră sterlină.
• CHINA vs SUA. China deține 1,2 mii de miliarde de dolari din titlurile de stat americane, fiind astfel cel mai mare deținător străin al datoriei SUA, urmată de Japonia.

Articol preluat de BloombergBusinessweek

de Enda Curran; adaptare de Mimi Noel

Cu contribuția lui James Mayger și a lui Yinan Zhao.

FOTO: Guliver / Getty Images