Ce vulnerabilități se ascund în spatele cifrelor foarte bune cu care se laudă sistemul bancar local

După o lungă secetă, băncile par să o ducă bine din nou. Dar în spatele bilan­țurilor curate se ascund tot mai multe riscuri.

Acest articol a apărut în numărul 44 (9 – 22 iulie) al revistei NewMoney

Sistemul bancar românesc pare a traversa o perioadă favorabilă. Profiturile celor 35 de instituții de credit rămase la sfârșitul lui 2017 au depășit 1,1 miliarde de euro, iar efervescența crescută a segmentului de fuziuni și achiziții a atras în sistem mari fonduri străine de investiții. Rata creditelor neperformante a scăzut, iar indicatorii de stabilitate continuă să fie peste limitele minime cerute de auto­rități. Cu toate acestea, o serie de teste de stres realizate atât de banca centrală, cât și de Fondul Monetar Internațional (FMI) au scos la iveală mai multe slă­bi­ciuni care ar putea genera mari pierderi în cazul în care condițiile din piață s-ar schimba.

EXPUNERI. Pentru a ține riscul departe de portofolii, băncile locale au ales să crediteze, mai mult decât în alte state euro­pene, cel mai bun platnic – statul. La sfârșitul anului trecut, expunerea su­ve­rană a băncilor din România era de 22%, față de sub 5%, media din 2008. Această migrare a banilor către stat a in­fluențat într-o oarecare măsură creditarea economiei reale, pentru care s-au alo­cat tot mai puține resurse, însă, mai important de atât, „într-un mediu caracterizat de finanțări pe termen foarte scurt, durata relativ lungă a maturităților datoriei suverane înseamnă că băncile sunt foarte expuse la pierderi generate de creșterea dobânzilor“, reiese dintr-o analiză de risc realizată de experții Fondului Mone­tar Internațional (FMI).

Cu alte cuvinte, băncile și-au blocat banii în titluri cu scadențe lungi, pentru care vor fi remunerate cu dobânzi mici, în condițiile în care în perioada urmă­toare dobânzile la care se vor împrumuta pentru a face rost de lichidități vor fi în creștere. Această diferență între do­bânda pe care o vor primi de la stat și do­bânda la care vor lua bani din piață expune băncile la riscul unor pierderi. De asemenea, dacă și-au blocat bani în titluri de stat cu o maturitate de zece ani și un randament de 2%, iar mâine ace­leași obligațiuni vor fi bonificate cu o dobândă de 5%, banca pierde.

NEPERFORMANȚĂ. Pentru a scăpa de povara provizioanelor (bani pe care ins­ti­tuțiile de credit sunt obligate să le pună deoparte pentru fiecare împrumut cu pro­bleme), băncile au scos din portofolii zeci de miliarde de euro de credite ne­performante (NPL). Cu toate acestea, în bilan­țurile băncilor au continuat să se acu­muleze noi împrumuturi cu pro­ble­me. Deși rata NPL-urilor a scăzut, în special la nivelul creditelor acordate po­pu­lației, această dinamică a fost gene­rată de un artificiu statistic, respectiv de creș­terea pronunțată a creditelor. Baza fiind mai mare și procentul creditelor cu pro­bleme a devenit mai mic. „Volumul credi­telor neperformante acordate po­pu­lației în monedă națională a reintrat pe o pantă ascendentă, crescând cu 13% (martie 2018 față de martie 2017)“, no­tează Banca Națională a României (BNR), care a catalogat această problemă drept un risc sistemic ridicat de nerambursare a creditelor, într-un context în care do­bân­­zile au o traiectorie ascendentă. În ultimul an, rata medie plătită pentru un credit ipotecar standard a crescut cu 108 lei, iar pentru un împrumut Prima Casă cu 129 de lei, majorarea fiind de circa 15% în ambele cazuri.

POTENȚIAL DE FUZIUNI. Privite în detaliu, datele legate de profitabilitatea băn­cilor din România îi fac pe specialiștii BNR să creadă că în sistem mai există spațiu de consolidare. „Profitabilitatea ridicată consemnată de sectorul bancar în cursul anului 2017 ascunde, însă, anumite vulnerabilități structurale, care, în ipoteza schimbării cadrului macroeconomic, ar putea contribui la accelerarea procesului de consolidare, reflectat în creș­terea gradului de concentrare“, se arată în cel mai recent Raport asupra sta­bilității financiare. Cu alte cuvinte, există bănci unde acționarii nu au suficiente resurse pentru a achita „costurile reglementării“ și a se impune pe piață. Rezultatele financiare pozitive au fost consemnate în special de băncile mari. Cota de piață a instituțiilor de credit care au înregistrat pierderi a atins un mi­nim istoric anul trecut, de 3,1%, față de 7,7% la sfârșitul lui 2016.

Băncile mici nu sunt așadar profitabile, în contextul în care sistemul românesc este unul cu un grad ridicat de fragmentare. Aproape jumătate dintre băn­cile prezente pe piață sunt de mici di­­­mensiuni, având o cotă cumulată de doar 5%. „Slăbiciunile existente în bi­lan­țurile acestor bănci și costul ridicat implicat de acomodarea modificărilor le­gis­lative și de menținerea pe piață, pe de o parte, și existența unei corelații ridicate între cota de piață a instituțiilor de cre­dit și indicatorii de performanță bancară, pe de altă parte, sugerează existența unui spațiu semnificativ de consolidare a sectorului bancar“, mai notează banca centrală.

Slăbiciuni

Deteriorarea economiei și evoluțiile de la nivel mondial îngroașă lista riscurilor din sistemul bancar local.

• (IN)STABILITATE. Deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente și riscul de nerambursare a creditelor contractate de companii și populație sunt riscurile sistemice ridicate identificate de banca centrală. Riscuri sistemice moderate ar fi tensionarea echilibrelor macroeconomice și disciplina scăzută la plată în economie. Singurul risc sistemic redus îl reprezintă creșterea prețurilor imobiliare.
• FMI. În afară de riscurile legate de expunerea băncilor pe titluri de stat, experții Fondului au trecut la capitolul probleme și creditarea excesivă prin programul Prima Casă, care întă-rește și mai mult relația instituțiilor de credit cu statul. De asemenea, deși ponderea creditelor în euro continuă să scadă, stocul acestora este însemnat, iar în cazul împrumuturilor corporate în valută, multe dintre acestea nu sunt garantate. Alte riscuri identificate de FMI se referă la practicile de creditare ale instituțiilor financiare-nebancare care pot duce la default-uri și, implicit, la riscuri suplimentare pentru sistemul bancar care le creditează.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney