Ce strategii de piață pregătește, după intrarea pe bursă, compania de proiectare de cipuri Arm, ale cărei tehnologii sunt utilizate de 70% din locuitorii lumii

Mimi Noel 06/10/2023 | 10:28 Global
Ce strategii de piață pregătește, după intrarea pe bursă, compania de proiectare de cipuri Arm, ale cărei tehnologii sunt utilizate de 70% din locuitorii lumii

După recenta listare pe bursă, Arm are în față o nouă provocare – accelerarea creș­terii. După un debut puternic pe piața de capital, designerul britanic de cipuri deținut în proporție de 90,6% de SoftBank caută să-și extindă principala linie de business și să-și consolideze noi poziții. 70% dintre locuitorii lumii folosesc produse care in­tegrează tehnologie dezvoltată de Arm.

Ani la rând, Arm, compania de proiectare de cipuri deținută de gigantul nipon SoftBank, s-a mulțumit să adune firimituri (mici comisioane) de la masa giganților mondiali ai pieței de semiconductori. Arm percepea sume modeste pentru de­signul de cipuri – în medie, doar 9 cenți la fiecare dintre cele 30 de miliarde de dispozitive noi din 2022 care au în compo­nență tehnologia Arm. Ei bine, acum, după listarea pe bursă, conducerea companiei anunță marele plan – o bucată cât mai mare din plăcinta globală a industriei de semiconductori, comentează cotidia­nul britanic Financial Times.

„În fiecare an, tot mai multe cipuri sunt livrate cu tehnologie Arm încorporată și tot mai multă tehnologie Arm este inte­grată în cipuri“, a declarat directorul exe­cutiv al Arm, Rene Haas, pentru publica­ția britanică. „Deci avem un efect cumulat. Credem că în anii următori vom avea un spațiu propice pentru creștere.“

Obținerea unei cote mai mari de piață a devenit centrală pentru strategia Arm, care, după prima zi de tranzacționare (14 septembrie) după listarea pe bursa Nasdaq, a ajuns la o evaluare de 65 de miliarde de do­lari. Suma este de 20 de ori mai mare decât veniturile Arm de anul trecut, într-o peri­oadă în care piața smartphone-urilor, care reprezintă cea mai mare parte a afa­cerii Arm, a suferit un recul.

Potrivit lui Haas, compania cu sediul în Cam­bridge (Anglia) este acum ceva „mai di­versi­fi­cată“ ca surse de venituri – a scă­zut sub ju­mătate veniturile din proiectare de cipuri pentru telefon, de la două treimi, cât era ponderea când SoftBank a achi­zi­țio­­nat-o. „S-a muncit mult între 2016 și 2023 pentru a transforma compania“, a spus Haas.

Iar planul este foarte diferit de ceea ce avea în minte șeful SoftBank, Masayoshi Son, când, în 2016, plătea 32 de miliarde de dolari pentru achiziționarea Arm. La acel moment, Son a respins ideea de a crește pre­țurile Arm pentru a justifica suma imensă plătită pentru o companie cu venituri de doar 1,49 miliarde de dolari în anul precedent achiziției. În schimb, ambițiile gru­pului japonez erau legate la momentul respectiv de internetul lucrurilor (IoT) – proiecțiile erau ca o înmulțire exponențială a numărului de dispozitive conectate să fie cea care aduce creșterea afacerii, nu pre­țu­rile mai mari.

În timp ce IoT a rămas unul dintre cele patru segmente de piață ale Arm, atenția s-a îndreptat către centrele de date și indus­tria automobilelor, unde proiecțiile de creș­tere indică un avans mai rapid și profituri mai substanțiale. Totodată, Arm inten­țio­nează să pretindă o cotă mai mare din ve­ni­turile pe care producătorii de smartphone-uri le obțin cu ajutorul tehnologiei sale.

Problema diversificării

Cu toate acestea, noua strategie a atras atenția asupra unei probleme rămase nerezolvată și care datează din perioada anterioară achi­ziției companiei de către cei de la SoftBank – în ce zone își poate asigura Arm noi surse de venituri, pe măsură ce principala sa linie de business, cea a smartphone-urilor, se ma­turizează? „Aceasta a fost provocarea în ultimii zece ani – «cum să obținem creștere în afacerea noastră tradițională și cum să construim a nouă linie de business care să devină la un moment dat principală?»“, atrage atenția un fost executiv de la Arm. „Până acum nu au reușit să găsească a doua linie de business, afacerea de bază oferă încă profituri bune, dar nu găsesc o mo­dalitate de diversificare“, a completat acesta.

Veniturile de 2,7 miliarde de dolari obți­nute de Arm anul trecut reprezintă doar 1,3% din valoarea tuturor cipurilor care ar pu­tea integra tehnologia Arm, după cum indică directorul financiar al companiei, Jason Child. Doar că obținerea unei cote mai mari depinde de găsirea unor noi tipuri de clienți pentru tehnologia sa și de a-i con­vinge pe toți clienții să cedeze o cotă mai mare din vânzările care depind de tehnologia Arm.

Mai mult, în loc să se bazeze exclusiv pe producătorii tradiționali de cipuri (care in­te­grează tehnologie Arm), compania a început să furnizeze cipuri pentru producă­torii de telefoane mobile, pentru companiile de servicii cloud și alții, o mare parte dintre acești clienți căutând să-și dezvolte pro­priile cipuri pentru produsele lor.

Pentru a fi și mai convingătoare când vorbește despre importanța pe care diversificarea în aceste direcții a căpătat-o pentru afacerea Arm, compania a dezvăluit că a semnat cu gigantul Apple pentru o nouă li­cență valabilă până în 2040. Potrivit Reu­ters, Arm deține proprietatea intelectuală din spatele arhitecturii de calcul în cazul ma­jorității smartphone-urilor din lume, pe care o dă sub licență către Apple și mulți alți producători de dispozitive. De altfel, Apple folosește tehnologia Arm în proiec­tarea propriilor cipuri personalizate pentru iPhone-uri, i-Paduri și Macuri.

Colaborarea celor două companii are o istorie lungă, încă de la fondarea Arm, în 1990, și înainte de lansarea computerului portabil Newton, în 1993 (a folosit un cip cu pro­cesor bazat pe tehnologie Arm), amintesc cei de la Reu­ters. Newton a eșuat, dar Arm a devenit do­­minant pe segmentul cipurilor pentru telefoanele mobile, grație consumului său redus de energie, ceea ce ajută bateriile să du­reze mai mult.

Pe lângă prelungirea parteneriatului cu Apple până în 2040, Arm și-a asigurat o cotă de 10% din piața de calcul în cloud, prin parteneriatul cu Amazon, care folosește designurile Arm pentru cipurile Graviton utilizate în unitatea sa AWS.

Repoziționarea

Totodată, șefii compa­niei Arm caută să obțină prețuri mai mari. Efortul de a crește prețul de licențiere a venit după ce acum doi ani a lansat Armv9, cea mai nouă generație de cipuri, după cum notează Sara Russo, analist la Bernstein. „Dis­pozitivele care utilizează Arm devin incredibil de complexe“, a spus directorul executiv Rene Haas. „Atunci când treci în proiectare de la geometrii de 10 nanometri la 5 nm și sub 5 nm, timpul necesar pentru a proiecta un cip crește semnificativ. Ceea ce crește și tim­pul necesar pentru a construi acel cip și a-l pune pe piață“, comple­tează el. „Ei bine, subsistemul de calcul Arm, care încor­po­rează o gamă de tehnologii și designuri pentru realizarea unui cip complex, poate accelera aceste procese și poate reduce tim­pul de lansare pe piață. Iar clienții vor plăti mai mult pentru asta“, a continuat Haas.

Un bancher care a consiliat Arm în contextul listării a spus că a prezenta o ofertă publică inițială (IPO) investitorilor pentru o companie care dezvoltă IP și arhitecturi pentru cipuri „nu a fost deloc o sar­cină ușoară“. „Iar Arm a făcut o treabă fan­tastică cu repoziționarea sa“, a adăugat bancherul.

Potrivit lui Russo, Arm a făcut eforturi pentru a găsi modalități de a face tehnologia sa mai valoroasă pentru clienții de smart­phone-uri existenți. Pentru asta a conceput două noi tipuri de contracte – unul pentru a încuraja clienții să încerce o gamă mai largă din tehnologia Arm, al doilea pentru a-i determina să folosească un abonament. La un loc, aceste eforturi le-ar putea permite celor de la Arm să majoreze costu­rile de licențiere pentru viitoarele contracte, un argument în plus că are încredere în proiecțiile privind revenirea la o creștere cu două cifre în acest an, a completat Russo.

„Arm poate cere ce preț dorește – și o face“, spune un fost executiv. Pe de altă parte, strategia de mărire a prețurilor ar pu­tea crește riscul ca unii clienți să se orien­teze către Risc-V, o tehnologie open-source rivală a Arm, atrage atenția acesta.

Totuși, faptul că zece dintre cei mai mari clienți ai Arm, inclusiv Apple și Nvidia, au cumpărat la IPO acțiuni în valoare de peste 700 de milioane de dolari ar trebui să diminu­eze această îngrijorare, spun analiștii. Pre­zența marilor investitori strategici „transmite un mesaj bun despre viitorul compa­niei“, a de­clarat Pat Moorhead, un analist american specializat pe piața de cipuri. „O companie precum Apple care face o astfel de investiție este dovada că are încredere că Arm face parte din propriul său viitor“, citează în final Financial Times.

Uzina de brevete

Designurile și invențiile companiei Arm se regăsesc în 99% dintre smartphone-uri, în aproximativ două treimi dintre obiectele conectate la internet și în 40% dintre auto­mobile.

  • EVOLUȚIE. Softbank a cumpărat Arm în 2016, cu 32 de miliarde de dolari. După listarea din 14 septembrie, valoarea de piață a ajuns la 52,3 miliarde de dolari (la un preț per acțiune de 51 de dolari). Listarea vine după ce Softbank nu a reușit să vândă Arm către Nvidia (pentru 40 de miliarde de do­lari). În cei șapte ani de la achiziție, valoarea companiei a ajuns să fie cu peste 50% mai mare. Cu 6.000 de angajați, Arm a avut anul trecut venituri de 2,68 miliarde de dolari și profit net de 524 de milioane de dolari.
  • MODEL DE BUSINESS. Arm nu deține o fabrică de procesoare. Compania doar dez­voltă designul de bază al circuitelor ce compun un procesor, fără a le fabrica propriu-zis, apoi vinde proprietatea intelectuală și fiecare companie modifică circuitele în funcție de nevoi.
  • SUPERLATIV. Listarea la bursă a Arm a fost urmărită îndeaproape și este considerată un reper pentru listările din zona de tehnologie. A devenit cea mai mare lansare pe bursă din ultimii doi ani, după ce în 2021 Rivian a strâns circa 12 miliarde de dolari din listare.

Acest articol a apărut în numărul 172 al revistei NewMoney

FOTO: Getty

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.