Ce profituri au înregistrat băncile din România anul trecut

Rezultatele băncilor din acest an se anunţă mai mult decât onorabile. Replicarea lor depinde însă de măsura în care vor reuşi să preîntâmpine provo­cările ce se prefigurează la orizont.

Acest articol a apărut în numărul 55 (17 decembrie 2018 – 6 ianuarie 2019) al revistei NewMoney

Sistemul bancar va avea în 2018, cel mai probabil, o performanță financiară-re­cord. Scoaterea în afara bilanțurilor a cre­ditelor cu probleme și, implicit, deblo­carea provizioanelor aferente acestora încep să se facă simţite la nivelul profita­bilităţii băncilor de la nivel local. Evoluţia bună din acest an a fost sprijinită și de accelerarea creditării, pe fondul creşterii veniturilor, dar şi de nivelul ridicat al mar­jelor de dobândă – băncile par a fi început abia spre sfârșitul anului să reducă din diferenţele relativ ridicate între do­bân­zile percepute la credite şi dobânzile acordate. Aceasta în condițiile în care costul banilor este la rândul său în creş­tere, astfel că economiile populaţiei şi ale companiilor vor reprezenta o sursă esen­ţială de lichiditate.

Dobânzile din piaţă, mai exact ROBOR, se află cu aproape un punct procentual peste nivelul dobânzii-cheie de politică monetară. Ceea ce înseamnă că băncile se împrumută între ele la costuri mult mai mari decât dobânda preferenţială la care se pot împrumuta când Banca Na­ţională a României (BNR) organizează licitaţii de lichiditate. Situaţia reprezintă o normalitate, dar vine după doi ani în care ROBOR s-a situat la niveluri minime istorice şi sub nivelul dobânzii de politică monetară a băncii centrale.

PROFIT. În primele nouă luni din 2018, sistemul bancar local a înregistrat un pro­fit net de peste 1,2 miliarde de euro, cel mai bun rezultat de după criză, în contextul în care rata de rentabilitate a activelor a ajuns la 1,76%, iar rata de rentabilitate a capitalurilor – la 16,35%.

Bancherii sunt însă de părere că rezultatele bune din acest an, dar şi din ultimii trei ar trebui puse în context. După 2009, acţionarii au fost nevoiţi să aducă suplimente de capital în valoare de patru miliarde de euro, în condițiile în care criza i-a costat circa nouă miliarde de euro, reiese din calculele Asociaţiei Române a Băn­cilor (ARB). Luând în calcul evoluţia sistemului în ultimul deceniu, profitabilitatea medie a capitalurilor a fost de circa 3,2%, mult sub media altor industrii.

Criza a adus şi o puternică ajustare a infrastructurii sistemului bancar. În ulti­mii zece ani au dispărut peste 1.800 de sucursale, în vreme ce numărul angaja­ţilor a scăzut cu un sfert, respectiv peste 16.500 de persoane, evoluţia fiind influen­ţată şi de consolidarea sistemului, cum ar fi recentele procese de fuziuni şi achiziţii. În ultimul an, reţeaua teritorială a conti­nuat să se micşoreze, dispărând peste 100 de sucursale, în vreme ce numărul de angajaţi a consemnat o uşoară creştere, de aproape 300 de persoane.

CLIENTELĂ. Stocul creditelor acordate populaţiei a ajuns la 28,7 miliarde de euro în primele zece luni din 2018, în creştere cu 8,5% faţă de sfârşitul lui 2017. Creditele accesate de companii s-au situat la circa 24 de miliarde de euro, în creştere cu 6,1%, reiese din datele BNR. Banca cen­trală a notat în rapoartele sale faptul că programul „Prima Casă“, un motor important al creditării ipotecare, şi-a pierdut din ritm. De asemenea, BNR anticipează „înscrierea pe pantă descrescătoare a cre­ditelor noi pentru locuinţe şi menţi­ne­rea pe un palier foarte modest a inten­ţiei populaţiei de a cumpăra sau de a cons­trui o locuinţă în următoarele 12 luni“.

Un alt semnal de îngrijorare îl repre­zintă o uşoară deteriorare a comporta­men­­tului de plată al debitorilor, precum şi o creştere a probabilităţii de nerambur­sare în următorul an, atât pe segmentul creditelor ipotecare, cât şi pe cel al credi­telor de consum. Principala sursă a acestor de­te­riorări o reprezintă creşterea do­bânzilor, anumite categorii de debitori fiind foarte vulnerabile, iar altele reuşind deo­camdată să facă faţă, pe fondul creş­terii puternice a salariilor.

Evoluţia a început să determine schim­bări în ceea ce priveşte portofoliile insti­tuţiilor de credit, băncile şi clienţii orien­tându-se către produse cu dobândă fixă. Ponderea împrumuturilor ipotecare noi cu dobândă fixă în totalul creditelor noi a urcat la 26% în primele trei luni din 2018, faţă de doar 6% în aceeaşi perioadă din 2017, respectiv de 79% în cazul creditelor de consum (de la 60% anul trecut).

PERSPECTIVE. Viitorul își anunță de pe acum primele provocări. Pe termen scurt şi mediu, acestea ar putea viza diversificarea surselor de venituri, odată ce banii se vor „scumpi“, optimizarea bilanţurilor în aşa fel încât expunerea ridicată pe ti­tluri de stat să nu afecteze profitabilitatea, continuarea procesului de consolidare şi încorporarea revoluţiei digitale, este de părere Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania.

El întrevede şi o încetinire a ritmului de creditare, în contextul în care creşterile salariale se vor tempera. „Ne aşteptăm la creşterea soldului creditului neguvernamental cu un ritm mediu anual de 6,4% în 2018 (cel mai bun din 2009), evoluţie sus­ţinută de nivelul accesibil al costurilor reale de finanţare“, spune Rădulescu.

În ceea ce priveşte evoluţia creditării în 2019, economistul BT se aşteaptă la o decelerare. Ritmul anual de creştere ar urma să fie de circa 2,6% în 2019, pe fondul maturităţii ci­clu­lui economic post-criză, precum şi al pers­pectivelor de ma­jo­rare a costurilor reale de finanţare.

Banca centrală atenţio­nează la rândul său asupra unor riscuri la adresa sistemului financiar local, printre care şi cel de nerambursare a creditelor con­tractate de populaţie şi companii, care se menţine ridicat, potrivit celui mai recent Raport asupra Stabilităţii Financiare. Alte semnale de alarmă trase de BNR vizează în special mediul internaţional şi se referă la deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente, dar şi la evoluţiile economice din UE, în special în contextul Brexit.

Dobânda avantajoasă

Creşterea dobânzilor le-a permis bancherilor să îşi îmbunătăţească profita­bilitatea prin majorarea marjelor.

• SEMNE BUNE. În cazul creditelor şi depozitelor în lei din stoc, marja netă de dobândă a scăzut în septembrie cu şapte puncte de bază faţă de luna an­terioară, ajungând la 6,89 puncte procentuale. Marja netă reprezintă dife­renţa dintre dobânda percepută la credit şi dobânda acordată la depozit. În cazul creditelor şi al depozitelor noi, marja a scăzut la 6,7 puncte procentuale în septembrie.
• TREND. În ciuda acestor evoluţii, trendul anual este unul de creştere. În perioada ianuarie-septembrie 2018, marjele nete de dobândă au crescut la creditele-depozitele în lei cu 90 de puncte bază year-to-date pentru cele în sold și cu 64 de puncte bază year-to-date pentru cele noi, notează analiştii BT.

FOTO: Guliver / Getty Images