Ce ofertă face Romgaz către gigantul Exxon Mobil pentru o cotă de 50% din proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră

Romgaz, compania națională a statului ro­mân, a înaintat o ofertă financiară gigantului american Exxon Mobil pentru a intra în locul acestuia în proiectul de exploa­tare a gazelor din Marea Neagră. Romgaz a semnat oferta alături de Pe­trom, compa­nie privatizată cu austriecii de la OMV, dar în care statul este al doilea acționar. Miză mare, investiții pe mă­sură.

Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, controlat de statul român, a de­pus în sfârșit o ofertă către gigantul ame­rican Exxon Mobil pentru a cumpăra cota de 50% a acestuia din proiectul de explo­rare și exploatare a gazelor offshore Neptun Deep. O mișcare anunțată de mai multă vreme și primul pas pe un drum care poate transforma profund compania noastră na­țională, dar și piața locală de energie.

Noul director al Romgaz, Aristotel Jude, este optimist. „Romgaz este pregătită să asigure, printr-un consorțiu de bănci, finan­țarea necesară realizării acestui proiect. Plata participației va fi asigurată atât din surse proprii, cât și din surse atrase, con­di­ționat de acceptarea ofertei noastre de către Exxon. Compania este pregătită pentru un astfel de proiect și suntem încreză­tori că viața corporativă a Romgaz se va schimba, fiind pentru prima dată când Romgaz atrage o astfel de finanțare, destul de substanțială“, a spus Jude.

Despre ce e vorba? Neptun Deep este cel mai mare proiect energetic al Ro­mâniei: perimetrul din largul Mării Negre unde, după primele foraje de explorare, s-ar afla între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze. Un proiect început deceniul trecut, în care Petrom și Exxon Mobil au fiecare cote de 50%, cu americanii operator, dar care stagnează de mulți ani, pentru că sta­tul ro­mân a dat celebra deja Lege offshore, care a nemulțumit investitorii prin câteva prevederi: taxarea excesivă printr-un impo­zit suplimentar, lipsa deducerilor pentru cheltuielile masive de explorare, impredic­ti­bi­litatea, obligațiile de vânzare a gazului pe piața internă. Care au blocat proiectul.

Unele lucruri s-au schimbat, dar multe dintre prevederile împovărătoare pentru in­dustrie au rămas, iar Exxon Mobil a anun­țat că scoate la vânzare cota sa din proiect, parte a unui plan global de vânzare de active. Statul român a dorit ca în locul americanilor să intre compania națională, Rom­gaz. În final, după multe tatonări și tot cu promisiunea unei Legi offshore schimbate, Romgaz a intrat în joc: a depus ofertă pentru achiziția companiei ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited Na­ssau (Bahamas) Sucursala București, cea care deține drepturile pentru 50% din bloc.

Câți bani oferă Romgaz

În joc sunt bani mulți. Presa a lansat o valoare a ofertei făcute de Romgaz de 900 de milioane de dolari pentru Exxon. Directorul general al Romgaz, Aristotel Jude, a spus că cifrele sunt confi-den­țiale, dar că nu aceasta este suma ofe­rită. Totuși, americanii au investit, doar par­tea lor în acest proiect, circa 750 de mi­lioane de euro. Cât va plăti Romgaz în final, vom vedea, pentru că tranzacția este su­pusă multor condiționalități și oricum vor mai fi multe de negociat. Dar, cu siguranță, pentru a scoate gazele la țărm, vorbim despre miliarde. Pentru că, pe lângă achiziție, compania de stat trebuie să participe, ală­turi de Petrom, și la finanțarea restului de lucrări de explorare și apoi de construcție.

Presa de specialitate a scris că pentru dez­­voltarea perimetrului până la „primul gaz“ ar mai fi nevoie de 3,5-3,8 miliarde de euro. Deci companiei Romgaz i-ar reveni un volum investițional de 1,7-1,9 miliarde de euro în plus față de cât plătește pentru achi­ziționarea participației. Evident, bani pe care nu-i are, dar pe care oficialii companiei sunt optimiști că i-ar putea obține.

„Luăm în calcul un mix de finanțare, com­pus din surse proprii, precum și un credit sindicalizat și o emisiune de bonduri, pentru a finanța CAPEX-ul (cheltuielile de capital) viitor. Am văzut în piață un apetit de finanțare neașteptat de mare pentru acest proiect, chiar și pentru noi, atât din partea consorțiilor bancare românești, cât și a celor străine“, spune Răzvan Popescu, director economic al companiei.

Numit în această poziție la Romgaz în de­cem­brie și cu un background de aproape un deceniu la Banca Națională, unde s-a ocupat de trading și arbitraj la serviciul de administrare a rezervelor internaționale ale țării, Popescu știe și pașii de urmat, în func­ție de condițiile pieței financiare. Întâi, trebuie ca Romgaz să aibă rating, ca să poată emite obligațiuni, ceea ce ar fi alte premiere pentru producătorul național de gaze.

„În general, pentru a putea emite bonduri pe piața internațională, trebuie să ai rating de la cel puțin două agenții mari și acum suntem în analiză, pentru că sunt și anumite cutume, anumite preferințe. Unele agenții de evaluare ar putea oferi un rating mai bun sectorului de țiței și gaze, nu e o ches­tiune chiar așa ușoară. Vom hotărî îm­preună cu un consultant de rating de credit. A putea atribui un rating de credit compa­niei Romgaz și a putea astfel emite obliga­țiuni externe este un obiectiv al meu, personal, și ar fi un mare succes atât pentru România, cât și pentru Romgaz“, spune Răzvan Popescu.

Cât să fie credit de la bănci și cât emisiune de obligațiuni? Depinde de cât de ieftini vor fi banii. „Rămâne să discutăm și noi cu con­sultantul financiar și în general cu băn­cile de investiții cum ar fi mai bine, pentru că sunt mai multe tipuri de emisiuni de obli­ga­țiuni, poți să faci de exemplu EMTN-uri (euro medium-term notes), ca să poți să te finanțezi exact în momentul în care ai ne­voie de bani. Depinde foarte mult de ce se va întâmpla la Banca Centrală Europeană, ce se va decide legat de dobândă și dacă va fi inflație în continuare. Ne uităm la toate op­­țiunile și va trebui să o alegem pe cea mai eficientă și cea mai ieftină“, spune directorul economic.

Când iese gazul

„Eu cred că vom scoate din Marea Neagră mai mult decât putem consuma noi, dar avem răgaz până în 2025, probabil când ar putea să iasă prima mo­le­culă din Neptun Deep“, a spus ministrul energiei, Virgil Popescu, pe final de februarie, când Romgaz lucra la detaliile ofertei.

„Avem un perimetru, Neptun Deep, care este cea mai bogată descoperire, de­ținut ju­mătate de Petrom, companie ro­mâ­nească deținută la rândul ei 51% de OMV – statul român mai are 20% în Petrom –, și de către Exxon, compania americană. Compania americană Exxon dorește să vândă, dorește să iasă din această partici­pație. Eu am spus – și suntem în negocieri – că dacă Exxon dorește să iasă, doresc ca Romgaz, companie deținută 80% de statul român, să intre să preia acest 50% al Exxon. Se discută între companii, se va ajunge la ofertă, se va ajunge la negociere și eu sunt convins că în cel mai scurt timp vom avea Romgaz ca acționar – sau, să zicem, să de­țină o parte de 50% din zăcământul Neptun Deep, împreună cu compania tot româ­nească, fiindcă e o companie românească Petrom, chiar dacă este deținută de austrieci, OMV Petrom“, a spus ministrul energiei.

Să ne amintim însă că momentan nu este luată decizia finală de investiție pentru acest proiect, înainte să vorbim despre când va curge gazul. „Decizia finală de in­vestiții va fi luată în primul trimestru din 2022. Aceasta înseamnă că Legea offshore va trebui adoptată de guvernul român în prima jumătate a lui 2021“, a spus directo­rul de upstream al grupului OMV (acționa­rul majoritar al Petrom) Johann Pleininger, tot în februarie.

Și ajungem la piatra de moară atârnată de gâtul proiectului: Legea offshore. Adop­tată de parlament în timpul guvernării PSD, ea a fost contestată de com­paniile petroliere, în condițiile în care deci­denții de la București de la acea vreme au spus că legea este echi­tabilă. Taxare excesivă, lipsă de predictibilitate, obligații de vânzare reglementată, au spus Exxon și Petrom, care au avertizat că în aceste condiții nu iau o de­cizie finală de in­vestiții care ar presupune cheltuieli de miliarde cu riscuri prea mari. Și nu au luat-o.

A devenit imperioasă, așadar, schimba­rea legii, în sensul eliminării unor obligații împovărătoare pentru petroliști, care să facă acest proiect fezabil. Promisă de doi ani, modificarea se lasă așteptată, deși Ro­mânia are o guvernare de dreapta de multă vreme, iar actuala putere a spus că schimbă legislația.

Susține același lucru și acum. „Noi am spus și am afirmat, și-am trecut în progra­mul de guvernare că vom modifica Legea offshore în așa fel încât să putem demara in­vestițiile din Marea Neagră. Dar am mai spus și am susținut și acest lucru – și colegii din coaliția de guvernare au fost de acord – că acest lucru îl vom face în parlament. Nu în guvern, nu ordonanță de urgență, nu proiect de lege trimis de către guvern în par­lament, ci proiect parlamentar, pentru că îmi doresc tocmai ca să existe nu numai o majoritate guvernamentală, ci o majoritate mai largă pe acest proiect, care e un pro­iect major pentru România“, a afirmat recent ministrul Popescu.

„Cred că vom avea o majoritate mai mare decât majoritatea guvernamentală pe modi­fi­carea acestei Legi offshore și o să vedeți cât de curând discuțiile în parlament“, mai spune ministrul.

De ce e important gazul din Marea Neagră

România este al doilea producător de gaze din Uniunea Europeană, după Olanda, și, pe fondul închiderii prognozate a câmpului de la Gro­ningen, va deveni primul, după exploatarea resurselor de la Marea Neagră. Țara noastră produce circa 9-10 milioane de metri cubi de gaz, volum care este în scădere de la an la an, și mai importă circa un milion pentru asigurarea propriului consum. Dar nu doar despre asta este vorba, ci și despre rolul pe care îl va avea gazul la noi în contextul Pac­tului Verde European, cu implicațiile asupra României.

„Nu există viitor în România fără gaze na­turale, singurele care pot să asigure tran­ziția energetică“, spune Dumitru Chisăliță, expert în domeniul gazelor și fost director la Romgaz. „În lipsa exploatării gazelor naturale din Marea Neagră, această situație va aduce România la stadiul de dependență netă de gazele din import. Exploatarea importantelor resurse din Marea Neagră nu se va realiza mai repede de anul 2025, dar ar putea acoperi integral cererea ridicată care se prefigurează în anul 2030 în România, urmare a politicii intensive de racordare a consumatorilor și a interschimbabilității căr­bunelui cu gaz“, afirmă Dumitru Chi­să­liță.

Sau, pe scurt spus, și România trebuie să renunțe treptat la cărbune, să extindă utili­zarea energiei verzi, pentru care avem și ținte asumate față de Comisia Europeană, dar tranziția la energie verde se va face prin utilizarea gazului, un combustibil tot fosil, dar mult mai curat, mai ales prin folosirea lui ca sursă pentru producerea de energie electrică.

Gazul din Marea Neagră în bani și în economie

Deși datele s-au mai schimbat, iar noi cercetări nu au mai fost făcute în con­dițiile blocării proiectului, vom folosi pentru ilustrare rezultatele unui studiu Deloitte, din mai 2018.

• Venituri. Investițiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră vor genera până în 2040 venituri cumulate la bugetul de stat de peste 26 de miliarde de dolari și vor aduce un plus de 40 de miliarde de dolari la produsul intern brut al României, arăta Deloitte.
• Joburi. ­Locurile de muncă ce vor fi generate în mod direct de proiectele offshore din Marea Neagră se ridică la 705, dar, potrivit Deloitte, fiecare job generat direct va susține alte 43 de locuri de muncă. Astfel, celor 705 joburi noi din industrie li se vor adăuga 22.644 indirect create prin activitatea furnizorilor și subcontractorilor. În total, 30.605 locuri de muncă, fără a socoti alte 7.245 de joburi care re­prezintă impactul indus, adică joburile create prin cheltuielile anga­jaților din industrie și ale angajaților furnizorilor și ale subcontractorilor.