Cele două companii care urmează să extragă gazul din Marea Neagră au semnat contractele de transport. Când va începe producția

Un mare hop în calea proiectului de ex­tracție a gazelor din Marea Neagră a fost trecut. Cele două companii care urmează să aducă gazul în țară au semnat contractele de transport, un imens pas îna­inte pe drumul exploatării viitoare.

În sfârșit, la jumătatea lunii martie, a venit oficializarea momentului pe care optimiștii și autoritățile îl socotesc definitoriu pentru extracția gazelor din Marea Neagră: semna­rea, chiar la sediul Guvernului, a „decla­ra­ției ceremoniale“ de către Transgaz, OMV Petrom și Romgaz privind încheierea contractelor de transport al gazelor naturale care vor veni din perimetrul maritim Neptun Deep.

„Vreau să subliniez faptul că ne aflăm, pentru a patra oară în tot atâția ani, în fața unui moment istoric pentru securitatea ener­getică regională și pentru cea a Ro­mâ­niei (…): acum suntem la linia de start a ga­zoductului Tuzla-Podișor, gazoduct care va permite ca gazele naturale exploatate de către OMV Petrom și Romgaz din Marea Neagră să ajungă în Sistemul Națio­nal de Transport și, implicit, în fiecare localitate din România care are acces la re­țeaua de gaze naturale“, a declarat directo­rul general al Transgaz, Ion Sterian.

„Semnarea contractului reprezintă un re­per important în dezvoltarea proiectului Neptun Deep, documentul constituind prin­tre altele una dintre condițiile necesare im­plementării atât a investițiilor offshore, cât și a celor care vizează dezvol­tarea infrastructurii de transport necesare preluării cantităților de gaze naturale care vor fi produse în perimetrul Neptun Deep“, a spus și directorul general al Romgaz, Răz­van Popescu.

„Astăzi am făcut un pas important îm­preună cu partenerii noștri. Credem că Ma­rea Neagră are un potențial semnificativ pentru producția de gaze naturale, iar Nep­tun Deep este un proiect strategic pentru OMV Petrom și pentru România.

Este în cen­trul Strategiei noastre 2030 și va avea un rol esențial pentru securitatea ener­getică a României. Plănuim decizia finală de inves­tiție pentru jumătatea anului 2023, pro­ducția urmând să înceapă în anul 2027“, a afirmat și directorul general al OMV Pe­trom, Christina Verchere.

De ce e important momentul

Despre proiectul offshore Neptun Deep, cu rezerve estimate la 100 de miliarde de metri cubi de gaze, se vorbește de ani întregi. Concesiunea, inițial deținută de ExxonMobil și de OMV Petrom în părți egale, ar fi tre­buit să livreze primele gaze chiar la final de 2022, dar o lege offshore considerată dezavanta­joasă în trecut pentru investitori și, apoi, ie­șirea americanilor din proiect – Romgaz a cumpărat participația Exxon – au amânat cu ani buni momentul.

După cum a tot re­petat conducerea OMV Pe­trom, momentul deciziei finale de investiții (FID) este aștep­tat pentru această vară – la Romgaz, FID a însemnat însăși decizia de a cumpăra par­ti­cipația Exxon –, iar pri­mele gaze ar putea fi exploatate comercial în 2027.

Acest proiect mare, poate cel mai mare proiect energetic al țării din ultimii ani, are o particularitate, specifică de fapt celor de acest fel: construirea infrastructurii pentru el, care să permită ca, în final, hidrocarburile extrase să ajungă la consumatori. În acest caz, gazul extras de sub fundul mării, la mare distanță de coastă, să ajungă în rețeaua de conducte de pe țărm.

De aceea, este nevoie de o conductă, între localitatea de pe litoral Tuzla și localitatea Podișor (județul Giurgiu), de circa 300 de kilometri.

Nimeni nu construiește conducte de sute de kilometri care costă zeci sau sute de mi­li­oane de euro fără garanția că ele vor fi și folosite și că îi vor asigura operatorului recuperarea investițiilor din transportul gazelor. De aceea, Transgaz, operatorul rețelei naționale de transport al gazelor, nu se pu­tea apuca de construcție până când nu primea garanții că prin această conductă vor curge și gaze.

De aceea, se încheie ceea ce în industrie se numește contract de rezervare de capacitate fermă. Adică Transgaz scoate la licitație capacitatea de transport pe viitoarea conductă, cere oferte ferme de la cineva care este dispus să transporte gazele pe acolo. Dacă nu le primește și nu se semnează contractul, conducta nu se face.

În acest caz, Transgaz le-a primit de la Petrom și de la Romgaz, evident, singurele companii interesate, care au semnat că re­zervă capacitate pe conductă între 2026 și 2042. Valoarea cumulată a angajamentelor solicitanților desemnați câștigători este de 2,82 miliarde de lei. Fiecare dintre cele două companii a depus o garanție de câte 44 de milioane de euro în contul Transgaz, bani pe care îi vor pierde dacă nu vor folosi conducta. Adică dacă nu vor scoate gazele.

De aceea, semnarea acestor contracte este văzută ca aproape o certitudine că, în final, gazele din Neptun Deep vor fi extrase.

Așadar, dacă OMV Petrom va lua, așa cum este de așteptat, decizia favorabilă de investiție, peste patru ani și investiții de patru miliarde de euro ale celor două companii, gazele vor intra în rețeaua Transgaz. Poate chiar puțin mai devreme, pentru că, din datele făcute publice, primele gaze „de test“ vor intra în noua conductă chiar în toamna lui 2026.

Și va fi mult gaz, dacă ne uităm pe capacitatea rezervată: 8,1 miliarde de metri cubi pe an, între toamna lui 2026 și toamna anului 2036, perioadă în care este socotită producția „de platou“ a zăcă­mân­tului, cu ușoare scăderi în următorii cinci ani.

Unde merge gazul din Marea Neagră

După ce gazul va ajunge pe țărm, fiecare companie îl va vinde cui dorește, producția fiind împărțită în părți egale. Interpretarea de acum este că, în condițiile în care va fi cu mult depășit con­sumul național, o parte va fi exportat spre centrul Europei, în condițiile în care cele mai multe state europene sunt importatoare nete de gaze.

Totuși, ultimele evo­luții arată că, poate, o cotă mai mare de gaze decât ce se estima în trecut, este posibil să fie folosită în țară, în funcție, desigur, de viitoarele evoluții atât ale prețurilor, cât și ale altor proiecte din România.

Este vorba despre proiectele de centrale electrice pe gaze, care sunt în diverse stadii. Iar ele nu sunt puține. Proiectul amânat atâta vreme al centralei de 430 de megawați de la Iernut (județul Mureș), al Romgaz, amâ­nat de ani întregi, ar putea fi totuși fina­li­zat la sfârșit de 2024.

Cele două centrale ale actualului producător de energie electrică din cărbune Complexul Energetic Oltenia ar trebui finalizate undeva la orizontul anului 2027: una de 475 de megawați la Tur­ceni (Gorj) și una de 850 de megawați la Ișalnița (Dolj), proiectele făcând parte din planul de decarbonare al României, convenit cu Comisia Europeană.

La acestea se adaugă și uriașa centrală de 1.700 de megawați de la Mintia (Hunedoara), acolo unde cumpă­ră­torul vechii centrale pe cărbune trebuie să pună o nouă capacitate pe gaze naturale. Gazele din Marea Neagră sunt avute în vedere pentru fiecare dintre aceste noi proiecte de generare de energie electrică.

Acest articol a apărut în numărul 160 al revistei NewMoney

FOTO: Getty