Ce impact ar putea avea în piața energiei injecția de trei miliarde de lei promisă de autorități pentru instalarea de sisteme fotovoltaice în gospodării

Statul pune pe masă trei miliarde de lei în acest an în contul subvențiilor pentru cetățenii care vor să-și monteze acasă sisteme fotovoltaice. Suma fără precedent ar duce la apariția a 150.000 de prosumatori. Dacă în final justiția va decide și cum se vor schimba unele reglementări deja aflate pe masa judecătorilor, am putea asista la o veritabilă explozie a instalărilor de sisteme fotovoltaice.

Luna ianuarie a venit cu o veste foarte bună pentru cei care vor să devină prosumatori, adică să fie și mici producători de energie electrică cu ajutorul propriilor lor instalații montate acasă, în imensa majoritate fotovoltaice. Guvernul a promis că în acest an dă drumul la sume mari pentru subvenții, văzând interesul crescut al oamenilor.

„În România sunt peste trei milioane de case intabulate, locuințe unifamiliale, teoretic care ar putea avea nevoie de sisteme fotovoltaice pentru a deveni independente sau semiindependente din punctul de vedere al energiei electrice. Anul trecut am aprobat peste 40.000 de cereri de finanțare, interesul a fost unul uriaș și este clar că trebuie să suplimentăm bugetul pentru a veni în întâmpinarea cererii și nevoii din partea cetățenilor“, a declarat la finalul lunii ianuarie ministrul mediului, Tánczos Barna.

„Pentru a sprijini cetățenii în instalarea acestor sisteme de producere a energiei electrice, în 2023 continuăm programul, construim acum bugetul AFM (Administrația Fondului pentru Mediu, n.r.) și vom bugeta pentru acest program o sumă de cel puțin patru ori mai mare decât anul trecut. (…) Trei miliarde de lei este bugetul prevăzut pentru fotovoltaice în 2023 și vom putea finanța cel puțin 150.000 de proiecte, față de 40.000“, a spus ministrul mediului.

AFM derulează programul „Casa Verde Fotovoltaice“, prin care persoanele fizice care doresc să devină prosumatori primesc până la 20.000 de lei pentru instalarea unui sistem fotovoltaic, prin intermediul firmelor de instalatori agreate.

Vestea este una foarte bună pentru cetățeni, dar nimeni nu trebuie să se îmbete cu apă rece. Într-adevăr, așa cum a promis, până la finalul anului trecut, AFM a analizat toate dosarele depuse în program, care însă a început încă din 2019 și a fost foarte mult întârziat și însoțit și de scandaluri – unele chiar de fraudă. Anul trecut, în încercarea de a crește ritmul instalărilor, a apărut ideea „descentralizării“, adică dosarele să nu se mai depună și să se analizeze la AFM, care pare clar depășită, ci la nivelul primăriilor, AFM urmând să trimită doar banii.

Deocamdată, lucrurile nu s-au schimbat. Luna trecută, ministrul Tánczos Barna a spus că s-au purtat discuții cu unitățile administrativ-teritoriale și și-a exprimat convingerea că „anul acesta numărul celor care vor putea aplica va fi de ordinul sutelor de mii“.

Misterul compensării cantitative

Interesul mare pentru a deveni prosumator a apărut pe fondul creșterii masive a prețurilor la energia electrică, astfel că oamenii au fost tentați să-și producă singuri energia pe care o consumă acasă. Și al încă unui aspect – promisiunea de compensare cantitativă unu la unu, care de fapt a făcut și obiectul unui act normativ.

Potrivit acestui mecanism, prosumatorul ar fi putut să consume, atunci când nu produce suficient pentru autoconsum, energia pe care a livrat-o în rețeaua electrică atunci când a avut supraproducție. Sau, foarte simplu spus, să-și ia înapoi din rețea iarna energia care a fost injectată vara, când este soare și producția panourilor fotovoltaice este mai mare decât consumul propriu. Fără vreun cost!

Numai că Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), instituția care a elaborat legislația secundară, a schimbat filosofia.

Mecanismul instituit de ANRE arată că, de fapt, energia livrată în rețea se compensează doar la prețul energiei active din contractul cu furnizorul. Așadar, să spunem că dacă prosumatorul produce în exces vara 100 kWh și îi livrează în rețea, asta nu înseamnă că, spre exemplu, iarna, când consumă din rețea pentru că nu este soare, factura lui de la furnizor va fi cu 100 kWh mai mică, așa cum de fapt ar trebui să funcționeze compensarea cantitativă unu la unu.

Astfel, prosumatorul primește de la furnizor doar compensarea financiară parțială a acestei cantități, adică doar prețul energiei active din contractul de furnizare – iar acum, când prețurile sunt plafonate, acest câștig este foarte mic și pentru prosumator. În rest, el plătește la fel tarifele de transport, sistem, distribuție, certificatele verzi, acciza și TVA pentru tot ce consumă din rețea. Nu se „netuiesc“ cantitățile fizice ca să se plătească doar prețul total pentru diferența de energie care a rămas să fie consumată din rețea. Un mare dezavantaj, dar care este posibil să se corecteze.

Luptă în instanță

Într-un proces inițiat de o senatoare AUR, Rodica Boancă, Curtea de Apel București a anulat la finalul lui ianuarie, în primă instanță, parțial, Ordinul ANRE prin care s-a reglementat facturarea prosumatorilor, în fapt cel prin care s-a amputat compensarea cantitativă unu la unu, cea care părea că a fost decisă de Guvern.

„Am contestat acest ordin și am câștigat! Ordinul 15/2022 al ANRE, care reglementa prin norme metodologice modalitatea de facturare a prosumatorilor, a fost anulat! Practic, ANRE intervenea peste Legea energiei nr. 123/2012, cu modificări, art. 73, care prevede compensare cantitativă (compensare unu la unu), cu facturare doar pentru diferență și cerea prin ordinul lor, care este legislație secundară, un alt tip de compensare, parțială, de data aceasta! ANRE trebuie să vină cu un nou set de norme metodologice pentru ca Legea Energiei să fie respectată întocmai, fără interpretări ale «specialiștilor» ANRE!“, și-a clamat senatoarea victoria.

Desigur, până la o victorie finală mai este mult. ANRE va ataca decizia Curții de Apel cu recurs, probabil lucrurile se vor tranșa la Înalta Curte de Casație și Justiție. Dar această victorie „de etapă“, dacă va fi definitivă – nu știm când –, ar putea îmbunătăți considerabil situația pentru prosumatori, iar acea compensare cantitativă chiar va funcționa cu mai multe avantaje pentru ei.

Potrivit datelor centralizate de ANRE, la finalul lunii august 2022 erau circa 24.000 de prosumatori, inclusiv cei mari, cu o capacitate instalată totală de circa 213 MW – dar nu toți beneficiază de compensarea cantitativă.

„Potențialul este unul mult mai mare decât ce s-a realizat până acum. Chiar dacă anul acesta am dublat numărul de prosumatori și puterea instalată, în continuare suntem departe de capacitatea reală a acestui domeniu“, spunea în decembrie 2022 vicepreședintele ANRE, Zoltán Nagy-Bege, care a dat și un pronostic. „Eu m-aș risca să estimez că anul 2023 ne va aduce un număr cu șase cifre, peste 100.000 de prosumatori. Nu este imposibil“, a susținut reprezentantul autorității de reglementare. Zoltán Nagy-Bege a admis totuși că problema cea mai mare va fi integrarea prosumatorilor în rețea.

Înfloresc micile businessuri de instalatori

Firmele de instalatori, mare parte businessuri antreprenoriale locale, se dezvoltă exploziv.

• ROMSIR. Spre exemplu, firma românească Romsir spune că a devenit lider pe piața prosumatorilor în 2022, cu sisteme fotovoltaice instalate totalizând 23 MW. Compania și-a dublat cifra de afaceri, la peste 20 de milioane de euro, anul trecut.
• E-ACUMULATORI. O altă afacere autohtonă, e-Acumulatori, platformă care comercializează soluții de energii regenerabile și instalator de sisteme fotovoltaice autorizat, a înregistrat în anul precedent cele mai bune rezultate din cei zece ani de la înființare, pe fondul exploziei cererii. Compania a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de peste 60 de milioane de lei (adică aproximativ 12 milioane de euro), mai mult decât dublu față de veniturile obținute în anul precedent.

Acest articol a apărut în numărul 157 al revistei NewMoney

FOTO: Getty