Ce companii se luptă cot la cot cu marii jucători din industria tehnologiei pentru „creierele” românești din IT

Ce au în comun o companie din Big Four, una dintre cele mai mari bănci și un important discounter? Deși nu îi leagă domeniile de activitate, toate se luptă cot la cot cu companiile de teh­no­logie pentru creie­rele românești din IT. Și nu sunt singurele.

Acest articol a apărut în numărul 44 (9 – 22 iulie) al revistei NewMoney

„Deloitte are peste 350 de specialiști IT care lucrează la acest centru de tehno­lo­gie, iar strategia noastră de a angaja 800 de oameni până în 2020 rămâne ne­s­chimbată“, explică pentru NewMoney Mark Shaw, managing director al Deloitte Technology, centrul strategic din București al com­paniei de consultanță, menit să de­ser­vească clienții din regiunea EMEA, și nu numai. La alt capăt al paletei de coduri CAEN, ING Tech, singurul hub de dezvoltare de software pe care grupul olandez ING îl are la nivel mondial, a fost înființat la București în urmă cu trei ani. De la câteva zeci de angajați în 2015, hub-ul a ajuns la 500 în prezent, iar până la finalul anului echipa se va mai mări cu încă 80 de persoane. Aici sunt dezvoltate soluții de core banking, big data, piețe financiare, ATM pentru 11 țări (printre care Franța, Italia, Olanda, Spania sau România). Scopul final este ca ING Tech să ajungă la 750 de spe­cia­liști IT până în 2020.

De la particular la general, de câțiva ani, acesta este peisajul pe care îl ge­ne­rează IT-ul românesc: companii mari din industrii care nu au ca obiect principal de activitate nici programarea, nici crearea de software au deschis totuși în România centre de profil.

Flexibilitate și adaptabilitate. Iar lista des­chisă a exemplelor nu se oprește doar la ING sau Deloitte, ci ajunge și în retail – Lidl a anunțat la începutul anului lansarea Lidl Digital, un centru de exce­lență care va furniza soluții de e-commerce pentru retailerul german, unde vor fi angajați doar în acest an 100 de arhitecţi software, dezvoltatori şi consultanţi spe­cializaţi în SAP, Hybris şi Java. „Alegerea României de către Lidl pentru deschiderea unui hub de tehnologie digitală nu a fost întâmplătoare”, spun reprezentanții Lidl Digital, care adaugă că printre motive se numără nivelul ridicat de pre­gătire educațională și profesională, poten­țialul extraordinar de învățare și dezvol­tarea competențelor tehnice, precum și profesionalismul existent în piața locală.

În industria auto, Porsche a deschis la Cluj-Napoca, în 2016, Porsche Enginee­ring, o filială specializată în dezvoltarea de software și transformarea digitală a automobilelor, cu accent pe dezvoltarea integrală a autovehiculelor, care a crescut de la șapte angajați, în urmă cu trei ani, la 80, în prezent. „Strategia de creștere ră­mâne una sustenabilă, compania urmă­rind să recruteze atât proaspăt absol­venți, cât și ingineri software cu expe­riență“, spune și Marius Mihailovici, director general al Porsche Engineering Romania, adăugând că, până la finalul anului, compania vrea să ajungă la 120 de angajați. Porsche a ales Clujul pentru că a găsit aici „un centru universitar important, cu universități de renume active în dezvoltarea de software și oameni extrem de bine pregătiți“. Specialiștii în HR argumentează faptul că IT-ul românesc este tot mai atractiv (și) pentru companiile din afara domeniu­lui tehnologiei, în ciuda lipsei tot mai mari de specialiști, care devin astfel foarte căutați. „Forța de muncă este în continuare mai ieftină decât în alte țări și există specialiști în domeniu, performanți și foarte bine pre­gătiți”, punctează Raluca Peneș, coordonator HR Smartree. Tot ea mai explică faptul că un alt motiv pentru care astfel de multinaționale deschid hub-uri de IT pe plan local este „flexibilitatea și adap­tabilitatea angajaților din România la diverse culturi din alte țări, familiarizân­du-se destul de ușor cu anumite procese și proceduri din cadrul companiilor“.

În acest context, deși renumele unor companii mari de tehnologie reprezintă clar un factor care influențează decizia candidaților, companiile din afara domeniului care vin cu proiecte atractive și complexe pot concura cu acestea, mai ales că „tinerii din domeniu sunt din ce în ce mai atrași de roluri dinamice, de pro­iecte prin care se pot dezvolta și pot evolua destul de rapid“.

Pepiniera de IT-iști. În timp ce companiile simt tot mai acut lipsa ab­sol­venților de facultăți sau de școli tehnice, în special IT-iști, unu din patru absolvenți de învățământ universitar își ia diploma în domeniul științelor economice, admi­nis­trative sau juridice. Concret, dintre cei 80.000 de studenți care și-au luat diploma de licență în anul universitar 2016-2017, cei mai mulți, circa 21.500, au ales facul­tă­țile de afaceri, administrație și drept, domenii conside­rate „la modă“ în ultimul deceniu. Sub 5.000 au fost absolvenți ai facultăților de tehnologia informației și co­mu­nicațiilor, arată datele Institutului Na­țio­nal de Statistică (INS). Dar mai pro­blema­tic pare să fie faptul că, deja, companiile de IT din România nu se mai luptă doar între ele pentru retenția de creiere. „Angajații nu mai pleacă la firme concurente, ci pleacă alături de familie în afara țării“, spune Alexandru Lăpușan, cofondatorul dezvoltatorului de servicii și produse teh­no­logice Zitec. Același antreprenor adaugă că pierderea de personal repre­zintă, în medie, circa 20-25% din totalul angajaților unei firme IT.

Algoritmul recrutării. În condițiile în care salariul mediu net în IT a depășit de multă vreme 1.400 de euro, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, iar angajatorii tradiționali, multinaționale cu renume în domeniu, se luptă să își completeze echipele, companiile non-IT care au ales să își facă totuși hub-uri IT în România trebuie să vină cu ceva în plus pe lângă avantajele devenite deja clasice – salariu, acces la sala de fitness sau abo­namente medicale. „Lucrurile care con­tează acum în alegerea viito­rului loc de muncă nu mai sunt neapărat salariul, cât «tabloul» unei zile obișnuite la birou, cultura companiei“, spun repre­zen­tanții ING Tech. Potrivit acestora, candidatul de azi este interesat de modul în care inte­rac­țio­nează cu colegii, de felul în care arată se­diul companiei, de proiec­tele pentru care va lucra sau de posibili­tă­țile de dezvol­tare.

„Un avantaj major al Porsche Enginee­ring Romania îl reprezintă faptul că, de cele mai multe ori, angajații au posibilitatea să vadă rezultatul muncii lor pe un pro­dus finit și să își testeze soluțiile teh­nice direct pe mașină“, explică Marius Mihailovici, de la Porsche Engineering Romania. Astfel, într-o licitație imaginară de joburi în centrele IT ale companiilor din alte domenii decât cel al tehnologiei, industria automotive pune pe tapet faptul că proiectele lor au rezultate tangibile într-un domeniu care, în momentul de față, se dezvoltă extrem de mult în direcția noilor tehnologii. Iar până la urmă, tehnologia nu mai poate fi trecută cu vederea de nicio companie, indi­ferent de domeniul în care activează.

FOTO: Guliver / Getty Images