Cât pierd firmele românești din cauza contrafacerilor și pirateriei și care sunt cele mai afectate domenii

Emil Popescu 02/10/2017 | 14:46 Digital
Cât pierd firmele românești din cauza contrafacerilor și pirateriei și care sunt cele mai afectate domenii

Acest articol apare în numărul 24 (25 septembrie – 8 octombrie) al revistei NewMoney

„În această lume, despre nimic nu se poate spune că este sigur, în afara morții și a impozitelor, scria la un moment dat Benjamin Franklin. Pe o listă scurtă a certitudinilor zilelor noastre ar putea fi însă incluse și produsele con­trafăcute, și pirateria. Fără false probleme.

Certe sunt și datele de la care pornim, și nu sunt nici ele dintre cele mai îmbucu­ră­toare. România pierde anual peste 830 de milioane de euro ca urmare a con­traface­rilor și pirateriei, în nouă domenii monito­rizate de EUIPO, o agenție a UE care pro­te­jează drepturile de proprietate intelec­tuală. „Aceasta înseamnă pierderea directă a 26.000 de locuri de muncă. România este a doua dintre țările cele mai afectate de pierderi de vânzări din cauza contrafacerii (mai mult decât dublul mediei UE)“, spun reprezentanții agenției.

(CONTRA)REȚETE. Pe piața locală, pier­derile directe aduse de falsuri reprezintă 15,9% din vânzările înregistrate de cele nouă sectoare, în timp ce media la nivelul UE este de 7,4%. La acestea se adaugă pierderile indirecte cauzate de contrafa­ceri și piraterie, întrucât producătorii cum­pără mai puține produse și servicii de la furnizori, ceea ce se repercutează asupra altor domenii, printr-un efect de domino. Cea mai afectată este piața far­ma, cu pierderi de 444 de milioane de euro, urmată de îmbrăcăminte și încălță­minte (143 de milioane de euro), respectiv cosmetice (64 de milioane de euro).

Teoretic, recomandările oficiale sunt simple și ușor de urmat – pacienții trebuie să se adreseze profesioniștilor în domeniul sănătății și să cumpere medicamente doar din unități autorizate. Sunt însă multe produse care nu există în far­macii. Mai precis, în nicio farmacie. Astfel că varianta achiziționării lor „de pe internet“ rămâne de cele mai multe ori singura opțiune. Una extrem de riscantă, în con­dițiile în care Organizația Mondială a Sănătății susține că peste 50% din medicamentele comercializate online sunt contrafăcute. Iar când vine vorba de medicamente, contrafăcut înseamnă că produsele respective au altă substanță activă decât cea scrisă în prospect. Sau, și mai grav, nu au nici un fel de substanță activă. Dar riscuri există și în ceea ce privește distribuția și păstrarea produselor în condiții corespunzătoare.

Iulian Trandafir, directorul general al distribuitorului Farmexpert, atenționează asupra introducerii produselor falsificate în sistemul legal. „Posibilitatea de introducere a medicamentelor falsificate într-un lanț de distribuție legal poate fi făcută când lanțul de distribuție crește foarte mult. Cu cât lanțul de dis­tribuție este mai scurt, cu atât posibilitatea de falsificare este mai mică“, explică el.

De cealaltă parte, reprezentanții asocia­țiilor de pacienți afirmă că atunci când un medicament esențial în schema de tratament lipsește – din cauza politicilor ineficiente de sănătate publică –, cei care au nevoie acută de produsul respectiv nu se mai gândesc la riscuri și cumpără online, de multe ori din surse necontrolate. Așa se face că vânzările totale de medicamente sunt mai mici cu 16,6% din cauza contrafacerilor, un procentaj de patru ori mai mare în comparație cu media UE.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

← Close