Cât pierd firmele românești din cauza contrafacerilor și pirateriei și care sunt cele mai afectate domenii

Acest articol apare în numărul 24 (25 septembrie – 8 octombrie) al revistei NewMoney

„În această lume, despre nimic nu se poate spune că este sigur, în afara morții și a impozitelor“, scria la un moment dat Benjamin Franklin. Pe o listă scurtă a certitudinilor zilelor noastre ar putea fi însă incluse și produsele con­trafăcute, și pirateria. Fără false probleme.

Certe sunt și datele de la care pornim, și nu sunt nici ele dintre cele mai îmbucu­ră­toare. România pierde anual peste 830 de milioane de euro ca urmare a con­traface­rilor și pirateriei, în nouă domenii monito­rizate de EUIPO, o agenție a UE care pro­te­jează drepturile de proprietate intelec­tuală. „Aceasta înseamnă pierderea directă a 26.000 de locuri de muncă. România este a doua dintre țările cele mai afectate de pierderi de vânzări din cauza contrafacerii (mai mult decât dublul mediei UE)“, spun reprezentanții agenției.

(CONTRA)REȚETE. Pe piața locală, pier­derile directe aduse de falsuri reprezintă 15,9% din vânzările înregistrate de cele nouă sectoare, în timp ce media la nivelul UE este de 7,4%. La acestea se adaugă pierderile indirecte cauzate de contrafa­ceri și piraterie, întrucât producătorii cum­pără mai puține produse și servicii de la furnizori, ceea ce se repercutează asupra altor domenii, printr-un efect de domino. Cea mai afectată este piața far­ma, cu pierderi de 444 de milioane de euro, urmată de îmbrăcăminte și încălță­minte (143 de milioane de euro), respectiv cosmetice (64 de milioane de euro).

Teoretic, recomandările oficiale sunt simple și ușor de urmat – pacienții trebuie să se adreseze profesioniștilor în domeniul sănătății și să cumpere medicamente doar din unități autorizate. Sunt însă multe produse care nu există în far­macii. Mai precis, în nicio farmacie. Astfel că varianta achiziționării lor „de pe internet“ rămâne de cele mai multe ori singura opțiune. Una extrem de riscantă, în con­dițiile în care Organizația Mondială a Sănătății susține că peste 50% din medicamentele comercializate online sunt contrafăcute. Iar când vine vorba de medicamente, contrafăcut înseamnă că produsele respective au altă substanță activă decât cea scrisă în prospect. Sau, și mai grav, nu au nici un fel de substanță activă. Dar riscuri există și în ceea ce privește distribuția și păstrarea produselor în condiții corespunzătoare.

Iulian Trandafir, directorul general al distribuitorului Farmexpert, atenționează asupra introducerii produselor falsificate în sistemul legal. „Posibilitatea de introducere a medicamentelor falsificate într-un lanț de distribuție legal poate fi făcută când lanțul de distribuție crește foarte mult. Cu cât lanțul de dis­tribuție este mai scurt, cu atât posibilitatea de falsificare este mai mică“, explică el.

De cealaltă parte, reprezentanții asocia­țiilor de pacienți afirmă că atunci când un medicament esențial în schema de tratament lipsește – din cauza politicilor ineficiente de sănătate publică –, cei care au nevoie acută de produsul respectiv nu se mai gândesc la riscuri și cumpără online, de multe ori din surse necontrolate. Așa se face că vânzările totale de medicamente sunt mai mici cu 16,6% din cauza contrafacerilor, un procentaj de patru ori mai mare în comparație cu media UE.

PE APE VIRTUALE. Gradul ridicat de contrafacere este susținut, în parte, de prețurile ridicate ale medicamentelor. Un argument în acest sens vine dintr-o altă zonă de foc a pirateriei, asociată tradițio­nal termenului, a muzicii și filmelor (segment care nu se regăsește pe lista celor analizate de către Oficiul UE pentru Proprietate Intelectuală). Răzvan Câşmoiu, director în cadrul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA), susține că muzica şi filmele sunt mai puțin piratate acum decât în urmă cu cinci ani, întrucât prețul acestora a scăzut semnificativ. Pirateria este în scădere și în ceea ce pri­vește programele software. „Rata de uti­lizare de software business nelicențiat a scăzut constant în ultima decadă; de ase­menea, s-au înregistrat scăderi ale pier­de­rilor cauzate de acest fenomen. BSA (The Software Alliance, cea mai cu­noscută organizație de promovare a industriei, n.r.) și autoritățile române au făcut eforturi de informare și conștien­tizare cu privire la riscurile utili­zării de software nelicențiat, în plus față de acțiu­nile de asigurare a respectării legii“, deta­liază Magda Popescu, BSA Outside Counsel.

Cel mai recent studiu realizat de compania de cercetare a pieței IDC pentru BSA arată că rata de instalare a progra­melor software fără licență s-a redus în România de la 65% în 2009, la 60% în 2015, iar valoarea comercială a acestor programe s-a diminuat de la 183 de milioane de dolari la 161 de milioane de dolari. Chiar și așa, o rată încă mult peste cele din Polonia (48%) sau Ungaria (38%), dar apropiată de cele 58 de procente de la ni­velul Europei Centrale și de Est.

În plus, „utilizarea de software neli­cențiat se corelează cu posibile riscuri de securitate cibernetică. Un studiu din 2015 arată că rata de corelare este de 0.79, unde 1.00 este corelația perfectă“, mai spune Magda Popescu. Iar prețul estimat al acestor atacuri cibernetice e și el cunoscut – 400 de miliarde de dolari anual, la nivelul companiilor din întreaga lume.

Un efect cât se poate de concret și com­­­parabil, oarecum, cu taxele invocate de Benjamin Franklin. Fie și doar pentru că ambele sunt permanente și duc la scă­deri de venituri. Cât se poate de reale.

FĂRĂ GRANIȚE

Contrafacerile și piratarea reprezintă un flagel global. Doar în UE se pierd în fiecare an, din această cauză, 83 de miliarde de euro și 790.000 de locuri de muncă.

• PIERDERI (IN)DIRECTE. Efectele directe însumează peste 48 de miliarde de euro – 7,4% din vânzările din nouă sectoare se pierd din cauza falsurilor. Dispar 500.000 de locuri de muncă. Sunt însă și prejudicii colaterale (35 de miliarde de euro și 290.000 de locuri de muncă), întrucât producătorii cumpără mai puține produse și servicii de la furnizori, ceea ce afectează și alte domenii.
• VENITURILE PUBLICE SCAD. Asupra finanțelor publice, costurile sunt de 14,3 miliarde de euro și constau în pierderi de impozit pe venit, TVA și accize. Cel mai mult se falsifică bijuteriile, gențile, jucăriile, îmbrăcămintea și cosmeticele.
• PIRATERIA, ÎN TOP. În privința accesării așa-numitelor trackere BitTorrent, de unde pot fi descărcate materiale piratate, SUA, Rusia și India conduc într-un top al companiei MUSO format din țările cu cei mai mulţi utilizatori ai acestor site-uri. În funcție de numărul mediu de vizite pe utilizator, România se plasează pe locul 25 (cu aproape 30 de vizite), având ca „vecini“ Polonia (locul 24) şi Rusia (26). Trackerele BitTorrent sunt cele mai populare în Letonia, Bulgaria şi Estonia.

FOTO: Guliver / Getty Images