Cât de mult își poate reduce România consumul de energie electrică, care este deja oricum destul de mic

Mihai Nicuț 28/09/2022 | 10:12 Energie
Cât de mult își poate reduce România consumul de energie electrică, care este deja oricum destul de mic

Una dintre măsurile din planul anticriză energetică al Comisiei Europene este scă­de­rea consumului de energie electrică, obligatorie în anumite momente. Oficia­lii de la București spun că țara va mai re­duce din consum, așa cum cere Bruxe­l­les-ul, deși acesta deja s-a redus, natural, din cauza prețurilor mari.

După un apel disperat al mai multor state membre la o soluție europeană în actuala criză energetică, în care prețurile la gaze naturale și energie electrică au ajuns la ni­veluri de nesuportat, Comisia Europeană a venit cu așteptatul pachet de măsuri.

În esență, sunt trei. Prima: reducerea consumului de energie electrică, voluntar de către fiecare țară, cu 10%, pe baze anuale, inclusiv o reducere, de data aceasta obli­gatorie, cu 5%, în orele de vârf.

A doua: pla­fonarea veniturilor producătorilor de energie din toate sursele, cu excepția energiei produse din gaz, la 180 de euro/MWh (re­s­t­ul iau statele), în paralel cu suprataxarea profiturilor excepționale din sectorul fosilelor – cărbune, petrol și gaze. A treia: com­­pensații acordate consumatorilor, inclusiv din banii obținuți mai sus, alături de posibilitatea reglementării/plafonării prețurilor pentru unele categorii de clienți, inclusiv întreprinderi mici și mijlocii (IMM), pentru a le proteja în fața facturilor tot mai mari.

România implementase încă înainte de acest set de reguli al Comisiei Europene două dintre aceste trei măsuri, prin mai multe prevederi care apar în ultima ordo­nanță a Guvernului cu impact asupra pie­ței de energie: veniturile producătorilor de energie, ale tuturor, au fost plafonate de facto la un nivel de 90 de euro/MWh (dife­rența ajunge la stat sub forma unei taxe de solidaritate), prețurile pentru majoritatea populației și pentru sectorul IMM și indus­tria alimentară rămân plafonate pentru cea mai mare parte din consum și se plă­tesc în continuare impozite suplimentare, nu pe profit, ci pe câștigurile obținute de pro­ducătorii de gaze din prețurile mari de vânzare din piață.

România ar mai trebui, în principiu, să ia măsuri doar la implementarea unor scheme de reducere a consumului de ener­gie electrică. Un aspect dureros, după cum veți citi mai jos.

Îi rugăm pe cetățeni“

România și-a redus deja consumul de energie electrică, în condițiile în care el este oricum destul de mic. În primele șase luni ale anului, consumul total de energie electrică a scăzut la 27,7 TWh, de la 29,3 TWh în primele șase luni ale lui 2021. Deci o scădere cu 5%.

Totuși, ca urmare a deciziei europene, Gu­vernul de la București marșează pe a­ceastă idee. „Îi rugăm pe cetățeni ca, îm­preună cu celelalte instituții, să facem în așa fel încât să reducem risipa și să ne în­ca­drăm în procentul care a fost agreat și re­comandat de către UE“, a spus premie­rul Nicolae Ciucă. Deci populația să mai reducă din consum!

În iulie, Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) arăta că, în 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, mai mult de trei din zece gospodării (33,3%) au ajuns în sărăcie energetică după ce au cheltuit mai mult de 10% din venituri pentru plata facturii la energie. În creștere de la 27%, cu un an înainte. Nu putem încă ști nivelul de acum, după ce facturile au crescut – e ade­vărat că prețul pentru majoritatea clien­ți­lor casnici este plafonat, dar e clar că procentul nu poate fi mai mic. În plus – după cum arăta ORSE –, în 2020, 19% din gospodării deja sufereau de ceea ce se nu­mește „sărăcie energetică ascunsă“, adică și-au redus consumul din cauza veniturilor mici. Cu un an în urmă, procentul era de 16%.

Și acum, date mai recente. Ministrul ener­giei, Virgil Popescu, afirma că, pe baza datelor de la Autoritatea Națională de Re­glementare în domeniul Energiei (ANRE), în momentul de față, aproape jumătate dintre gospodăriile din România (47%), adică 4,1 milioane de locuințe, au un consum lunar mediu de energie electrică de doar 54,16 kWh lunar. 80% din totalul gos­podăriilor din România, adică 7,18 mili­oane de case, au un consum lunar de ma­xi­mum 156 kWh de energie electrică, conform aceleiași surse.

Desigur, mesajul premierului Nicolae Ciucă poate fi in­terpretat ca un îndemn pentru ca oamenii să mai reducă din risipă (achiziția de becuri LED care să le înlocu­iască pe cele cu in­candescență, echipamente scoase din priză când nu consu­măm, achiziția de elec­trocasnice de clasă energetică superioară etc.), dar cât mai poate economisi o familie cu un consum care deja este mic, 54 kWh lunar?

Oficialii spun că, totuși, se mai poate. „În tot ce înseamnă consum – indiferent dacă vorbim de energie termică, electrică, alimente, mersul cu mașina –, putem să eco­no­misim 10% fără niciun efort deosebit dacă suntem un pic mai atenți. Sunt foarte multe lucruri la care putem renunța. Sigur, este o asociere automată în societatea românească cu perioada de dinainte de 1989 și este un sentiment neplăcut, este o asociere neplăcută. Dar vedem în ce situație este toată Europa și cred că, în toată socie­tatea, cu un pic de atenție, cu siguranță va duce la reducerea cu 5-10% a consumului“, a afirmat ministrul mediului, Tánczos Barna.

Cine consumă mai mult

Oricât se va putea reduce consumul de acasă, nu doar de aici va veni rezolvarea. Consumul popu­lației într-un an obișnuit este de nici 14 TWh de energie electrică, dintr-un consum național net de 56 TWh. Consumul non-casnic este majoritar, aproape 42 TWh, iar aici intră consumul instituțiilor publice și sociale și cel al economiei.

Guvernul încearcă să impună o reducere a consumului administrației și, după cum spune același ministru al mediului, „se va trece la programul de iarnă, între ora 8.00 și ora 16.00, după ora 17.00 vom avea numai lumină de veghe în instituție, și se va renunța la folosirea aerului condi­ționat“. Ca un exemplu, probabil se vor impune și alte măsuri.

Consumul non-casnic total al României a scăzut deja încă din 2021 cu 2,3% față de anul prepandemic 2019, iar scăderea de 5% a consumului total al țării din primul semestru al acestui an a venit fără îndoială și din industrie. Alro Slatina, cel mai mare consumator de energie electrică al țării, și-a redus deja cu 60% producția – mai funcționează trei secții de electroliză din cinci, producătorul de alumină Alum s-a închis, combinatul chimic Chimcomplex s-a oprit, temporar, luna trecută, iar Azo­mu­reș, care mergea deja la capacitate redusă, a anunțat cu puțin timp în urmă că și-a redus-o și mai mult. În toate cazurile, din cauza costurilor mari cu energia.

Nu a trebuit să se impună o economie de energie electrică, în unele părți din industrie a venit natural, dar prin închiderea activi­tății. Rămâne să vedem cine va mai stinge becul și cu ce preț.

Acest articol a apărut în numărul 148 al revistei NewMoney.