Care sunt cele 100 de idei care pot salva România, transmise de cei mai puternici oameni de afaceri

NewMoney 05/12/2018 | 11:16 Special
Care sunt cele 100 de idei care pot salva România, transmise de cei mai puternici oameni de afaceri

Dedicată aniversării celui de-al doilea an de la apariția revistei, Gala NewMoney 2018 a reunit la Hotelul Intercontinental din București, oameni de afaceri de top, dar și discuții memorabile privind mediul de business autohton, într-un an cu o mare încărcătură istorică.

Acest articol a apărut în numărul 54 (3 – 16 decembrie) al revistei NewMoney

Data de 22 noiembrie 2018 a fost marcată de două evenimente importante pentru revista NewMoney, în contextul în care publicația noastră a împlinit doi ani. Tot acum, am sărbătorit alături de antreprenori de top din mediul de business autohton, invitați să asiste la ultima ediție din acest an a caravanei naționale „Centenar 2018: 100 de idei pentru România“. Este vorba despre un proiect special, demarat în partene­riat cu Romanian Business Leaders (RBL).

Lansată la finalul anului trecut în București, seria de evenimente organizate de NewMoney și RBL a ajuns de-a lungul lui 2018 în Iași, Râmnicu Vâlcea, Bra­șov, Constanța și Cluj. Lipsa forței de muncă cu care se confruntă antreprenorii din toate domeniile, edu­cația precară sau absorbția fondurilor europene sunt doar câteva dintre temele de discuție din ca­drul evenimentului, iar principalele idei ale vorbitorilor se regăsesc în paginile următoare.

În cea de-a doua parte a galei organizate pe 22 no­iembrie la Hotelul Intercontinental au fost premiați cei mai apreciați antreprenori ale căror povești de business au apărut în paginile NewMoney în decursul acestui an.

Premiile au fost acordate în funcție de voturile cititorilor noștri. Nominalizații au fost împărțiți în trei categorii care țin de dimensiunea businessului și două categorii speciale unde au fost premiate antreprenoarele și aface­rile de familie.

Prima categorie, Rising Star, a numărat 18 nomina­lizări. Aici s-au încadrat acei antreprenori care au afa­ceri sub un milion de euro, iar cele mai multe voturi au mers către Cristi Ignat, fondatorul agenției de marketing digital Canopy. În cea de-a doua categorie, Challenger, s-au situat acei antreprenori care au reu­șit să aibă afaceri până în zece milioane de euro. Din 14 nominalizări, cel mai votat om de afaceri a fost in­vestitorul în serie din domeniul IT Sergiu Drăgănuș, fondatorul CryptoCoin Pro.

Totodată, în categoria Leader, unde s-au încadrat acei antreprenori cu afaceri de peste zece milioane de euro, cel mai votat businessman a fost Nicolae Căpu­șan, fondatorul Sun Garden Golf & Spa Resort, care după un start ezitant în business la începutul anilor ’90 a devenit un nume de 25 de milioane de euro în domeniile imobiliare și turism. La ca­te­goria Businesswoman, cea mai populară femeie de afaceri a fost Iulia Cucurezeanu, fondatoarea afacerii Pizza Station, în vreme ce premiul la secțiunea Family a mers către Liviu și Daniela Apolozan, fondatorii companiei DocProcess.


Măriuca Talpeș, cofondator Bitdefender și CEO Intuitext

  • Eu cred că mediul de afaceri a crezut până acum că de Educație trebuie să se ocupe doar Guvernul României. Ceea ce este fals. Educația este și a noastră. Orice copil care intră în școală poate fi viitorul nostru angajat. Atunci când intră în industrie, noi suntem și angajatorii, și părinții acestor copii. Eu cred că cultura și leadership-ul pe care antreprenorii le au în companii trebuie duse în școli, pentru că principala provocare majoră este cultura din școli.
  • Avem un potențial imens pe care îl „aruncăm la gunoi“. Mai precis, avem copii extraordinari pe care îi lăsăm să se piardă. Dintr-o generație care intră în clasa I, cam 16% părăsesc școala până în clasa VIII-a, pe urmă 25-28% până în clasa a XII-a, iar aproximativ jumătate dintre aceștia iau bacalaureatul sau se prezintă la bacalaureat. Prin urmare, circa 60% nu au nicio șansă să meargă la facultate. De asemenea, la facultate, studiile recente spun că în jur de 28% din cursanți abandonează studiile superioare în timpul facultății. Gândiți-vă că doar 40% din copii, ne arată testele internaționale, nu înțeleg un text și nu pot rezolva o problemă simplă. Acești 40% din copiii care intră în liceu, la 14-15 ani nu pot da bacalaureatul sau să facă o facultate. Ce ar putea face ei în viața lor? Probabil, joburi de valoare mică adăugată și joburi cu logică simplă și repetitivă, care oricum vor fi înlocuite curând de tot ce înseamnă inteligență artificială sau roboți, deci șansa lor să intre în economie mai târziu e scăzută. Cu alte cuvinte, putem salva enorm de mulți copii.

Nicolae Căpușan, proprietar SunGarden Golf & Spa Resort

  • Una dintre cele mai mari pro-bleme cu care ne confruntăm în turism este aceea că se în-tâmplă să formăm oameni foarte buni din punct de vedere profesional care, în cele din urmă, ajung să fie ofertați pe alte posturi în străinătate și să părăsească companiile care i-au „școlit“ în țară.
  • Cum am putea ține românii acasă sau în comunitatea de business pe care o conducem? Sunt două lucruri pe care le putem face din postura de antreprenor pentru a ne păstra angajații buni în companie, dincolo de factorul financiar. Mai întâi, primul motiv pentru care un angajat nu va părăsi compania este dacă acesta are un lider care produce sinergie în jurul lui. Dacă o firmă are un astfel de lider, atunci oamenii nu îi vor pleca. Cel de-al doilea lucru pe care îl putem face este de a crea oportunități angajaților pentru a se implica. Ei au nevoie de proiecte, au nevoie să se vadă implicați. Și atunci când un angajat participă la un anumit proiect, el are diverse reu-șite de excepție. Ceea ce în cele din urmă îl convinge să nu plece, nu pentru că ar fi legat neapărat de salariu, ci pentru că este legat de acel brand pe care l-a con-struit el alături de managerul lui și de investitor.

Dragoș Anastasiu, fondator Eurolines

  • Am fost de curând în Germania și am interacționat cu un om de afaceri de acolo. Primul lucru care m-a întrebat a fost cum să facă să aducă oameni din România, pentru că are ce face, dar nu are cu cine. M-am întors acasă și m-am văzut cu un om de afaceri din Cehia. Prima întrebare pe care mi-a pus-o a fost: „Cum e la voi cu oamenii, că la noi e catastrofă?“ Astfel, suntem într-un mediu foarte bun și într-o concurență cu toată Europa în momentul de față. Cel puțin în Germania, lipsa forței de muncă este acută și este clar că vorbim despre o competiție extraordinară între noi toți, în contextul în care am devenit o piață unică pentru talente, pentru forță de muncă de calitate.
  • Dezvoltarea învățământului dual este în mâna noastră, nu trebuie să așteptăm nimic de la nimeni. Trebuie numai să ne implicăm.
  • De curând am avut o conferință pe învățământ și un panel cu copii, care încep acum învățământul dual. Și mi-am permis să-i întreb ceva ce au auzit foarte des. De o parte sunt oamenii de afaceri care spun: „Noi investim în copiii ăștia, în educația lor, în dezvoltarea lor, iar apoi pleacă dincolo, în străinătate sau la concurență“ Și le-am zis copiilor: „Uite ce zic oamenii de business din România, că stați trei ani angajați în companiile lor, iar apoi plecați, voi ce spuneți?“ Răs-punsul primului elev, care avea 18 ani, a fost extraordinar. A spus: „Dacă se comportă bine cu noi, de ce am pleca?“ Au fost extrem de sinceri și eu cred că foarte mulți au plecat din România din cauza modului în care noi, antreprenorii români, am știut ani de zile să ne comportăm în companiile noastre: atotștiutori, atotfăcători sau atotcritici. Oamenii rămân în compa-nie atunci când au independență și autonomie, ei au nevoie să aibă libertatea de a greși fără să fie sanc-ționați. Cheia este la noi, la modul în care ne comportăm cu fiecare dintre colaboratorii noștri și la modul în care înțelegem ideea de fericire. Noi avem ca slogan „We put a smile on people faces“ și ne-am dat seama că nu ai cum să faci asta dacă nu ai tu „a smile“ pe față. Și ca să ai „a smile on your face“ trebuie să te simți într-un anumit fel, și asta ține de fiecare din această sală.

Florin Madar, CEO Temad

„Noi nu am avut o problemă cu fluctuația forței de muncă, pentru că ne-am plătit oamenii nu doar în boomul economic, ci și în criză. Ne-am tratat mereu oamenii ca pe oameni și am avut grijă să simtă că aparțin unei organizații.“


Dragoș Petrescu, președinte City Grill și vicepreședinte RBL

„Sunt mulți români frumoși care muncesc extraordinar de bine pentru țările din Vest. Ce putem face? Sunt foarte multe soluții, pornind de la educație, dar și de la salariu, sistemul medical și mediul în care este tratat angajatul.“


Iulian Stanciu, CEO eMAG

  • Creșterea salariilor din România nu este doar rezultatul unor politici social-democrate din România, ci este o necesitate pentru ca oamenii să rămână în țară.
  • Valorile unui lider se văd mai departe în organizație, pentru că cel care conduce instituția își va transmite mai departe modul în care trăiește.
  • Ce vor oamenii pentru a rămâne în continuare în companiile în care lucrează? În primul rând, ei vor un sens, să le explici de ce faci ceea ce faci și care este sensul lucrurilor pe care le întreprinzi. În al doilea rând, angajații vor să aibă impact. Să știe că, prin ceea ce au făcut, contează. Este foarte important acest lucru. De pildă, venise la un moment dat un reprezentant al unei bănci la noi și ne-a zis: „Uite, avem un centru de cercetare-dezvoltare în România și ne pleacă oameni, chiar dacă îi plătim cu 20-30% peste piață“ Atunci, i-am întrebat ce tehnologie folosesc și au spus că una destul de greu de învățat, fiindcă durează specializarea. Ei se ocupau cu repararea pagubelor pentru o bancă cu anumite sucursale prin America de Sud. Nu era deloc motivant să lucrezi acolo și nu aveau nici sens, nici impact în ceea ce făceau în jobul de zi cu zi acei angajați. În al treilea rând, contează foarte mult perspectiva. Pe de-o parte, perspectiva companiei, că este un brand mare, o companie care se respectă, și, pe de altă parte, contează pers-pectiva la nivel individual. Adică să îi dai acces angajatului la lucruri pe care le poate învăța, astfel încât să simtă că se poate.
  • Aș vrea să separăm statul în două. Pe de-o parte, avem politicienii, iar pe de alta, instituțiile. Cred că oricare dintre noi care lucrează la stat trebuie să aibă respect pentru instituții. Apoi, cred că trebuie să plecăm de la premisa că oamenii din instituții vor binele României. Iar pentru asta trebuie să existe un dialog. Adică să nu plecăm de la o extrapolare că oamenii sunt rău intenționați. Eu cred că sunt foarte mulți oameni bine intenționați în instituții și au nevoie de expunere la ce se întâmplă în zona privată.

Radu Savopol, fondator 5 To Go

„De curând, la o expoziție mondială din zona HoReCa, mi-a făcut cafeaua un robot. Nu-mi doresc așa ceva. Businessul meu se bazează pe oameni și pe interacțiunea de dimineață la o cafea.“


― Tatian Diaconu, CEO Ceetrus

  • De curând am mers într-un restaurant din București, unde ne-a servit un chelner pe al cărui ecuson scria „Jose Armando“. Atunci, eram absolut convins că e spaniol, așa că am intrat în vorbă cu el. Imediat, acesta mi-a zis că este din Bolintin. Eu cred că principala cauză a lipsei de forță de muncă, cu care ne confruntăm și care-i împinge pe oameni să plece din țară, este legată de încrederea pe care o au în continuare în România și în cei care ne guvernează.
  • Noi, în imobiliare, ne confruntăm cu lipsă de forță de muncă, ca în fiecare domeniu, și am încercat chiar să aducem acasă români. Mai precis, găsim la tot pasul oameni care lucrează în construcții în Italia sau în Spania și am avut un demers prin care le-am spus oamenilor că am fi dispuși ca pe cei calificați din zona de construcții să-i angajăm pe un salariu similar cu cel pe care îl au în străinătate. Ceea ce a însemnat că le-am propus potențialilor angajați să le oferim cam 80% din banii pe care îi câștigă în țara respectivă. Cu toate acestea, nu am reușit să aducem foarte mulți oameni. Ei nu vor să revină acasă în primul rând pentru că nu au încredere. Mi-au zis: „Domnule, suntem pe val acum, și pe valul acesta ne-ați angaja și pe 2.500 de euro ca să punem gresie, faianță și parchet, dar valul trece și cum ne păstrați angajați dacă în șase luni se sparge bula?“ Și din postura privată am putea probabil să le garantăm un contract pe cinci-zece ani și să le spunem că „da, într-adevăr, vă vom păstra, pentru că avem nevoie de specialiști și când nu se vor mai vinde 50 de apartamente pe lună, ci doar 20“.
  • De asemenea, ne-am confruntat cu lipsa de încredere a oamenilor în tot ceea ce înseamnă educația în România și sistemul sanitar, de exemplu există oameni care preferă să lucreze pe aceeași sumă în Spania sau în Italia pentru că le merg copiii la o școală decentă și acolo este altfel sistemul sanitar. În opinia mea, responsabilitatea noastră care ne revine este de a ne cultiva sentimentul de încredere.

O sută de idei pentru o Românie mai bună

INFRASTRUCTURĂ

1. Construirea unei autostrăzi care să lege Moldova de Ardeal
2. Trecerea infrastructurii utilitare la următorul nivel: eficientizarea energetică
3. Găsirea unor soluții mai simple decât autostrăzile pentru descongestionarea traficului
4. Modernizarea infrastructurii rurale, astfel încât și cealaltă jumătate a României să se bucure de aceleași condiții
5. Absorbția integrală a fondurilor europene destinate proiectelor de autostrăzi din România
6. Dezvoltarea infrastructurii aeriene
7. Construirea unui pod peste Dunăre și conectarea nordului cu sudul regiunii Sud-Est
8. Creșterea gradului de folosire a banilor publici pentru infrastructură
9. Introducerea de servicii integrate în transportul în comun din București (RATB + Metrorex)
10. Achiziția de vehicule exclusiv electrice pentru transportul în comun
11. Construirea de piste pentru bicicliști și benzi speciale pentru transportul în comun, în locurile din marile orașe unde acest lucru este posibil
12. Modernizarea centurii Bucureștiului și a marilor orașe
13. Construcția liniei de metrou București-Otopeni
14. Construirea unor parcări verticale automate, pentru care ar fi necesară o suprafață foarte mică de teren
15. Confiscarea mijloacelor de locomoție neomologate care îngreunează traficul pe marile artere de circulație
16. Aplicarea strictă a legii în cazul incendiilor provocate de proprietarii de terenuri agricole după strângerea recoltelor
17. Reducerea zonelor de risc în traficul rutier prin amplasarea unor indicatoare adecvate și repararea semafoarelor defecte: România este „campioană“ europeană la accidente rutiere mortale

DEZVOLTARE REGIONALĂ

18. Descentralizare și regionalizare: alocarea de fonduri autorităților locale pentru proiecte mari de investiții
19. Determinarea autorităților să „lupte“ pentru atragerea de investiții
20. Realizarea unui „inventar“ al forței de muncă, pentru a identifica specificul fiecărei regiuni și a atrage țintit investitori
21. Dezvoltarea regiunilor pe industrii, similar landurilor germane
22. Crearea tuturor tipurilor de parteneriate: public-privat, public-public, privat-privat
23. Realizarea de investiții teritoriale integrate pe fonduri europene
24. Realizarea procesului de regionalizare, astfel încât proiectele să poată fi depuse direct la Bruxelles

ECONOMIE & BUSINESS

25. Accent pe atragerea investitorilor români, nu doar a celor străini
26. Consolidarea managementului turistic pentru dezvoltarea acestei industrii cu potențial uriaș
27. Fabricarea de produse cu valoare adăugată mai mare
28. Îmbunătățirea culturii antreprenoriale: trebuie să învățăm să ne vindem mai bine
29. Eliminarea concurenței neloiale atât între companiile private, cât și între cele private și cele de stat
30. Integrarea unor indicatori de performanță și de bune practici în businessurile private
31. Transformarea neajunsurilor României în oportunități pentru potențiali investitori
32. Stimularea investițiilor autofinanțate
33. Creșterea ponderii pe care investițiile o au în PIB
34. Folosirea digitalizării pentru a trece la nivelul următor
35. Dezvoltarea agriculturii și a industriei alimentare
36. Identificarea tendințelor principale și orientarea businessurilor către viitor
37. Identificarea unor povești de brand pentru România
38. Utilizarea maximală a fondurilor europene în toate sectoarele în care pot fi atrase
39. Respectarea unui deficit bugetar de maximum 3% pentru a reduce decalajul față de țările UE
40. Stimularea angajaților prin programe culturale la serviciu: aducerea de echipe de artiști la birou. În felul acesta pot fi crescute și veniturile artiștilor

SOCIETATE & POLITICI

41. Promovarea unei culturi a meritocrației: generațiile viitoare trebuie să învețe că succesul se câștigă doar prin muncă
42. Recrutarea unor specialiști în rândul decidenților de politici publice
43. Implicare: nu ne oprește nimeni să umplem golurile acolo unde statul nu are capacitatea să o facă
44. Monitorizarea activității administrației publice: urmărirea contractelor și denunțarea neregulilor
45. Informatizarea, acolo unde este cazul, a bazelor de date ale administrației centrale și locale și, în plus, corelarea acestora pentru a simplifica formalitățile birocratice.
46. Readucerea în țară a oamenilor valoroși plecați în străinătate
47. Corelarea politicilor publice cu indicatorii economici: sunt inutile șocurile salariale care distorsionează piața forței de muncă
48. Eliminarea corupției din mediul privat: nu există corupție de stat fără complicitatea privaților
49. Dezvoltarea unui agregator de integritate, în care să fie trecute toate companiile cu practici îndoielnice
50. Clarificarea și uniformizarea legislației locale, astfel încât businessurile să poată fi replicate în mai multe zone ale țării
51. Promovarea unor soluții de tip blockchain pentru trans-parentizarea întregii economii
52. Reevaluarea Legii sponsorizării astfel încât aceasta să permită companiilor să se implice în proiecte legate de educație
53. Salvarea satelor românești prin coagularea comunităților rurale în jurul unui proiect de anvergură
54. Promovarea onestă a României peste hotare, într-o manieră modernă și atractivă pentru străini
55. Sprijinirea tinerilor cărora nu le e frică să se lanseze în business
56. Impulsionarea prezenței la vot și găsirea liderilor de mâine
57. Încurajarea continuității unor proiecte de anvergură
58. Reformarea sistemelor de sănătate și de educație pentru a încuraja repatrierea românilor plecați peste graniță
59. Numirea membrilor Consiliului Național al Audiovizualului doar prin concurs, fără intervenția politicienilor
60. Sancționarea progresivă, până la retragerea licenței de emisie, a televiziunilor care dezinformează
61. Coagularea tinerilor în asociații care să încurajeze cercetarea, arta și cultura
62. Adaptarea fiscalității în funcție de specificul fiecărui domeniu, pentru a detensiona piața forței de muncă
63. Îmbunătățirea calității vieții prin acces facil la informație, educație și sănătate
64. Schimbarea modului de gândire în sensul concentrării mai mult pe realizări și mai puțin pe eșecuri
65. Alocarea unor bugete locale pentru cercetare și dezvoltare – banii ar putea merge la tinerii care creează aplicații pentru îmbunătățirea vieții orașelor
66. Găsirea unor soluții pentru aducerea medicilor în comunitățile izolate măcar o dată pe săptămână.
67. O mai mare implicare a Bisericii în sănătate (mai ales pe zona de îngrijire) și educație
68. Demolarea într-un termen de cel mult șase luni de la emiterea unei sentințe definitive a construcțiilor ridicate fără autorizație
69. Înăsprirea pedepselor și aplicarea strictă a legii pentru nerespectarea planurilor urbanistice
70. Încurajarea e-learning în zonele cu acces dificil
71. Găsirea unor metode pentru a putea plăti legal competențe care să fie atrase în administrație
72. Rezolvarea ecartului dintre recompensă și răspundere în administrație (la nivel înalt)
73. Implicarea în politică la nivel individual
74. Introducerea obligativității votului
75. Alocarea unor bugete locale pentru dotarea cu computer tomograf a spitalelor înainte ca banii să fie cheltuiți pe flori sau pe statui
76. Sprijinirea financiară a sportului de masă în centrele de copii și juniori înainte ca administrația locală să finanțeze echipe de seniori din ligile inferioare
77. Acordarea de pensii speciale doar pentru invalizii de război și pentru urmașii militarilor căzuți în luptă
78. Reducerea numărului de modificări ale Codului Fiscal: restricția ca acesta să poată fi schimbat o dată la cel mult patru ani
79. Eliminarea posibilității ca pedepsele pentru acte de corupție să poată fi suspendate
80. Colectarea selectivă a deșeurilor menajere până la capătul procesului, pentru protecția mediului
81. Înăsprirea pedepselor pentru nerespectarea normelor privind gestionarea substanțelor toxice și a deșeurilor industriale

EDUCAȚIE

82. Crearea unor programe de educație financiară – aproape jumătate din populația României nu are cont bancar
83. Reorientarea educației tehnice de la teorie către practică
84. Concentrarea pe informații pertinente: renunțarea la sfaturile lui „tanti Aglaia“
85. Educarea viitoarei generații de antreprenori prin implicarea celei care a „dovedit“ deja
86. Realizarea unor investiții în parteneriat public-privat pentru instruirea forței de muncă
87. Selectarea candidaților școlilor profesionale după alte criterii decât mediile mici din formele de educație precedente
88. Atragerea forței de muncă din străinătate și prin crearea unor programe de formare
89. Deschiderea de școli private de meserii
90. Găsirea unor soluții inedite pentru criza forței de muncă, precum angajarea deținuților
91. Aplicarea Legii educației naționale, care stipulează că pentru finanțarea acestui sector se alocă din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din Produsul Intern Brut.
92. Simplificarea programei școlare și punerea accentului pe creativitate și anticipare, nu pe stocarea de informație
93. Crearea unei legături între mediul de business și sistemul de educație, pentru o mai bună anticipare a meseriilor viitorului
94. Creșterea implicării la nivel individual (atât oameni, cât și companii) în educație
95. Organizarea unor vizite prin care elevii să cunoască viața din companiile private
96. Insuflarea interesului pentru tehnologie încă din școală
97. Transformarea bibliotecilor fără abonați în centre tehnologice sau modernizarea lor
98. Organizarea de cursuri pentru formarea unor specialiști capabili să atragă fonduri europene
99. Dotarea școlilor cu toalete în interiorul clădirii, nu în curte, și finalizarea lucrărilor de reparații înainte de începerea anului școlar
100. Conștientizarea importanței pe care o are protejarea mediului și educarea copiilor în acest spirit


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney