Ban la ban(că) trage? De ce evită investitorii Bursa românească
Când dobânzile la depozite sunt de sub 1% sau chiar negative, dacă scădem comisioanele, e o idee mai bună să începi să investești la Bursă?
Armand Tănase este investitor la Bursă de 153 de luni. În iarna anului 2003 și-a deschis primul cont de economii, la o bancă. Era student la ASE și avea un job part-time. „Prima lecție despre bani am învățat-o în momentul în care, stând la ghișeul băncii, am văzut cum rând pe rând comisioanele mi-au ras aproape toată dobânda pe trei sau patru luni“, își amintește el acum.
Se întâmpla în aprilie 2004, când a decis să „joace“ la Bursă. De atunci, Tănase a investit, în medie, 15-20% din salariu în titlurile de pe Bursa de Valori București (BVB). Un prim criteriu la care se uită atunci când cumpără acțiunile unei companii este seriozitatea managementului. „Fac parte dintr-o familie care și-a pierdut de mai multe ori economiile în toate țepele financiare ale României anilor ’90“, mărturisește el, adăugând că eforturile instituțiilor pieței de capital de a schimba percepția românilor și de a restabili încrederea ar trebui să fie înzecite.
În câteva cifre. În România există în jur de 70.000 de conturi deschise de investitori ca Tănase, dintre care aproximativ o treime sunt activi cel puțin o dată la șase luni. Acestor investitori care fac tranzacții „pe cont propriu“ (sunt totuși asistați de un broker) li se mai adaugă alte 400.000 de persoane care au conturi la fonduri de investiții, unde banii sunt administrați și tranzacționați de profesioniști.
Bursa și brokerii se uită, însă, către cei aproape 14 milioane de deponenți care au ales să-și țină banii în sistemul bancar. Numărul lor a scăzut în prima jumătate a anului cu 1,9% față de semestrul întâi din 2015, potrivit datelor Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Chiar și așa, sumele economisite la bănci sunt în creștere. „Românii încă preferă depozitele bancare“, spune Daniela Șerban, director Investor și Public Relations la BVB.
Bursă vs. Bancă. În septembrie, depozitele bancare însumau aproape 35 de miliarde de euro, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă din 2015, reiese din datele Băncii Naționale a României (BNR). Valoarea depozitelor este „de două ori mai mari decât valoarea tuturor companiilor listate pe Bursă“, spune Șerban. Asta în condițiile în care dobânda medie la depozitele noi în lei a scăzut în vara acestui an sub pragul de 1%.
Mai mult, dacă adăugăm și alte costuri, cum ar fi comisioanele de administrare, dobânzile bancare se dovedesc a fi mult mai mici decât randamentele promise de brokeri. „Sunt foarte puțini oameni care conștientizează că investind la Bursă pot câștiga mai mult decât investind la bancă“, spune Nicu Grigoraș, director de tranzacționare și analist la Intercapital Invest, intermediar specializat pe segmentul de retail.
Slaba cultură financiară și lipsa de informare ar fi principalele motive care țin investitorii departe de Bursă, spune Grigoraș, adăugând că nici brokerii nu se mai bucură de bugetele de marketing de altădată. „Industria de brokeraj a fost destul de lovită de criză. Nu sunt foarte multe resurse și automat nu poți să faci campanii foarte mari și foarte vizibile“, explică el.
(Fără) risc. Riscul este un alt factor de luat în calcul. Unele companii de la Bursă au avut evoluții pozitive în acest an, altele nu, astfel că, după 11 luni, indicele BET, compus din cele mai lichide companii, înregistra un minus de peste două procente față de valoarea cu care încheia anul 2015. Știrile legate de o posibilă încetinire a creșterii economice din China au produs „hemoragii“ pe bursele internaționale, iar efectele s-au resimțit și la București. Votul britanicilor legat de ieșirea din Uniunea Europeană a stârnit, de asemenea, un val de pesimism pe piața locală de capital.
O veste bună a venit la sfârșitul lunii septembrie, când BVB a fost inclusă oficial pe lista statelor care ar putea trece la statutul de piață emergentă. Odată cu obținerea acestui statut, România ar urma să aibă acces la finanțări internaționale de 30 de ori mai mari decât cele pe care le pun la dispoziție acum marile fonduri de investiții pentru piețele de frontieră. Pentru a ajunge acolo, Bursa trebuie să îndeplinească mai multe criterii legate, în principal, de valoarea tranzacțiilor și de dimensiunea companiilor.
Dividende. Cu toate că în ultimul an nu s-a listat nicio companie, reprezentanții Bursei spun că la ora actuală există titluri potrivite oricărui profil de investitor. Cei care fug de risc pot alege, spre exemplu, companiile de stat, care sunt obligate să acorde dividende în fiecare an, un câștig aproape sigur, atât timp cât compania are profit. „Anul acesta, companiile românești (inclusiv cele private, n.r.) cele mai tranzacționate au plătit cele mai mari dividende din lume, de aproape 8%“, spune Șerban.
Aceste venituri sunt mai avantajoase și din punct de vedere fiscal. Dacă dobânda la bancă este impozitată cu 16%, impozitul pe dividende a fost redus semnificativ, la 5% în 2016. Bursa a investit și în infrastructură. Dividendele sunt acum vărsate direct în contul de brokeraj, nu într-un cont bancar separat, cum se întâmpla în trecut, ceea ce face mai ușoară urmărirea portofoliului și a profiturilor.
Costuri și birocrație. Brokerii spun că și costurile legate de investițiile la Bursă sunt comparabile cu cele din sistemul bancar. „Comisioanele de tranzacționare de foarte multe ori pot fi comparate cu comisioanele bancare. Sunt comisioane de 0,2-0,3-0,4%. Dar pe Bursă discutăm de randamente mult mai bune decât la bancă și, dacă obții un randament de 10-15%, practic un 0,5% nici nu contează. Aceasta este o senzație oarecum falsă, că la Bursă sunt comisioane mai mari“, spune Grigoraș. O altă prejudecată ar fi legată de accesul greoi la BVB. Deschiderea unui cont la Bursă „e la fel de complicată sau simplă ca deschiderea unui cont bancar. Adică sunt formulare și o birocrație similară“, spune brokerul.
Noi listări, noi investitori. Bursa își propune să ajungă la 100.000 de investitori persoane fizice până în 2018. În acest sens i-ar putea ajuta noi listări. „Cu orice ofertă nouă, numărul de conturi crește exponențial“, spune Șerban. Ultima listare pe piața principală a fost Electrica, în vara lui 2014. Compania a bifat atunci și un record – cea mai mare ofertă publică inițială primară, în valoare de 444 de milioane de euro.
Acum speranțele se îndreaptă către compania de stat Hidroelectrica, despre care se spune că va doborî recordul Electrica. Recent, compania a fost evaluată la 2,9 miliarde de lei, devansând OMV Petrom în topul celor mai valoroase companii din România, realizat de Ziarul Financiar și BT Capital Partners. Din mediul privat, semnale există de la MedLife. Liderul pieței de servicii medicale private ar dori să se listeze cu un pachet de 44% din acțiuni, reprezentând participaţiile deţinute de acţionarii minoritari ai companiei, fondurile de investiţii V4C şi IFC.
Până atunci, însă, Bursa organizează un concurs prin care speră să convingă mai mulți investitori să își plaseze economiile pe piața de capital. Un alt scop al competiției este promovarea conceptul de „day trading“ (cumpăr dimineața și vând seara), prea puțin practicat la noi. După prima lună, lupta este strânsă, cele mai bune randamente fiind de 5%.
Bătălia pentru economiile de 35 de miliarde de euro ale românilor continuă însă pe termen lung.
FOTO copertă: Ultima listare pe piața de capital: compania de stat Electrica, în 2011. Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney
