Ban la ban(că) trage? De ce evită investitorii Bursa românească

Când dobânzile la depozite sunt de sub 1% sau chiar negative, dacă scă­­dem comisioanele, e o idee mai bună să începi să investești la Bursă?

Armand Tănase este investitor la Bursă de 153 de luni. În iarna anului 2003 și-a deschis primul cont de economii, la o bancă. Era student la ASE și avea un job part-time. „Prima lecție despre bani am învățat-o în momentul în care, stând la ghișeul băncii, am văzut cum rând pe rând comisioanele mi-au ras aproape toată dobânda pe trei sau patru luni“, își amintește el acum.

Se întâmpla în aprilie 2004, când a decis să „joace“ la Bursă. De atunci, Tă­­na­­se a investit, în medie, 15-20% din sa­­lariu în titlurile de pe Bursa de Valori București (BVB). Un prim criteriu la care se uită atunci când cumpără ac­­ți­­u­­nile unei companii este seriozitatea managementului. „Fac parte dintr-o fa­milie care și-a pierdut de mai multe ori economiile în toate țepele financia­re ale României anilor ’90“, mărturi­sește el, adăugând că eforturile insti­tu­țiilor pie­ței de capital de a schimba per­­cep­­ția românilor și de a restabili încrederea ar trebui să fie înzecite.

În câteva cifre. În România există în jur de 70.000 de conturi deschise de investitori ca Tănase, dintre care apro­­xi­­mativ o treime sunt activi cel puțin o dată la șase luni. Acestor investitori ca­­re fac tranzacții „pe cont propriu“ (sunt totuși asistați de un broker) li se mai adaugă alte 400.000 de persoa­­ne care au conturi la fonduri de investiții, unde banii sunt administrați și tranzac­­ționați de profesioniști.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.