Asigurările obligatorii de locuințe au îngropat polițele facultative. Cum ar putea fi acestea resuscitate

Alexandra Pele 12/10/2017 | 15:51 Financiar
Asigurările obligatorii de locuințe au îngropat polițele facultative. Cum ar putea fi acestea resuscitate

Acest articol apare în numărul 25 (9-22 octombrie) al revistei NewMoney

Intenția autorităților de a crește gradul de asigurare obligatorie a locuințelor ar putea lovi direct în asigurările facultative, una dintre cele mai profitabile po­lițe din portofoliile societăților de profil.

Autoritățile lucrează la modificarea legii asigurărilor obligatorii de locuință cu scopul de a crește gradul de acoperire a caselor și apartamentelor din România împotriva riscurilor catastrofice. Creș­te­rea procentului asiguraților, de sub 20% în prezent, s-ar putea realiza dându-le bro­kerilor posibilitatea de a vinde astfel de polițe.

Un alt element analizat este extinderea riscurilor asigurate, acestea limitându-se în prezent la cutremure, inundații și alu­ne­cări de teren. Schimbările ar putea duce însă la o creștere a primelor, cuprinse la ora actuală între 10 și 20 de euro, în funcție de materialul din care este construită locuința, și ar putea avea impact și asupra pieței asigurărilor facultative, a căror performanță a fost puternic afectată de apariția polițelor obligatorii.

Tandemul „obligatoriu-facultativ“ a evo­­luat invers proporțional: creșterea celui dintâi a dus la scăderea celui de-al doi­lea, în contextul în care polițele facultative sunt una dintre cele mai profitabile linii de business din portofoliul asiguratorilor, marja fiind de 20%, potrivit informa­țiilor din piață.

Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID), entitatea care emite asigurările obligatorii de locuințe (PAD), și-a început activitatea în 2010. Practic, PAID este o societate de asigu­rare-reasi­gurare cu capital privat, for­mată prin aso­cierea a 12 companii de profil. Partici­pațiile a două dintre acestea – Astra Asi­gurări și Carpatica Asig, aflate în pro­ces de faliment – vor fi vândute de către lichi­datorii judiciari, printre acțio­narii rămași numărându-se ABC, Cert Asig, City Insu­rance, Ergo, Euroins, Generali, Gothaer Grawe, Groupama și Uniqa.

EVOLUȚIE PRIN INVOLUȚIE. De la în­ființarea acestui pool, numărul de asi­gurări obligatorii de locuințe s-a triplat, iar cel al asigurărilor facultative a scăzut de tot atâtea ori. Măsura care a influențat însă cel mai mult evoluțiile opuse ale celor două tipuri de polițe a fost introducerea obligativității încheierii unei polițe PAD în momentul achiziției unei polițe facultative.

„Sistemul de coerciție nu funcționează. Noi susținem un sistem pozitiv care să atragă oamenii: o fiscalizare diferențiată la nivelul impozitului local pentru pro­prie­tarii care au asigurări de locuință și pentru proprietarii care nu au, astfel încât bugetul să nu sufere“, explică Aurel Badea, Asset and Property Insurance Res­ponsible la Uniunea Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). În măsura în care bugetele locale ar permite, Badea și-ar dori ca aceste stimulente fiscale să fie oferite și în cazul poli­țelor facultative, evoluția asigurărilor de sănătate fiind un bun indiciu al impactului pe care l-ar putea avea o astfel de măsură.

Anul trecut, volumul primelor brute de asigurări de locuințe a scăzut cu 1%, segmentul care a tras în jos piața fiind cel al asigurărilor facultative. Deși companiile s-au arătat optimiste la începutul anului, prognozând pentru prima dată după mulți ani o creștere a segmentului facultativ, situația nu pare că s-a schimbat.

Mai mult, în prima jumătate a acestui an s-a observat o accentuare a tendinței de descreștere a acestuia. Subscrierile au înregistrat o scădere de 13%, comparativ cu primul semestru din 2016. Nici asigu­rările obligatorii nu au avut o evoluție prea bună. În primul semestru, acestea au scăzut cu 3% ca număr de contracte și cu 2% ca valoare a primelor.

 


FOTO: Guliver / Getty Images

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.