Anticorpi anticriză. Banca Națională urmează să injecteze lichidități în economie

România intră în grupul foarte select al statelor în care banca centrală a adop­tat măsuri extrem de neconven­țio­nale de politică monetară. Relaxa­rea cantitativă anunțată de Banca Na­țională a României (BNR), o decizie fără precedent și probabil imposibil de luat într-un alt context global, eli­berează bani în economie, important fiind cum vor fi ei direcționați către zo­nele care au nevoie.

Decizia Băncii Naționale a României de a cumpăra titluri de stat de pe piața se­cun­dară, o măsură de relaxare cantita­tivă practicată de marile bănci centrale ale lumii în urma crizei din 2008, a surprins, analiștii așteptân­du-se mai de­grabă la măsuri mai „ortodoxe“, cum ar fi, spre exemplu, reduce­rea rezervelor minime obligatorii. În mod obișnuit, o economie de talia României și cu difi­cultățile cu care se confruntă, în principal cele privind dezechilibrele macroeconomice, ar convinge cu greu pie­țele că o măsură de tipul relaxării can­titative, care presupune în esență tipărirea de bani de către banca centrală pentru achi­ziția de datorie publică, este folosită responsabil.

Decizia a fost anunțată într-o ședință de urgență, pe care oficialii Băncii Națio­nale a României au organizat-o vineri, 20 martie, seara. Luni, 23 martie, cursul de re­ferință afișat a fost cu doar 0,0001 lei mai slab decât cel de la finele săp­tămânii. Celelalte măsuri anunțate de ban­ca centrală au avut la rândul lor efec­tul scontat. Reducerea cu 0,5 puncte procentuale, la 2%, a dobânzii-cheie de poli­tică mone­tară – cea care „dă tonul“ do­bân­zilor practicate de băncile comerciale în relație cu clienții lor –, precum și îngustarea corido­rului simetric format de ra­tele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei do­bânzii de politică monetară la 1% au deblo­cat lichiditățile. În aceeași zi de luni, ROBOR a scăzut puternic, la 2,61%, cel mai re­dus nivel al ultimilor doi ani, față de 3,24%, la sfârșitul săptămânii anterioare.

În esență, deciziile BNR au avut ca scop deblocarea banilor în economie, principala constrângere generată de măsurile de sănătate publică impuse pentru combate­rea pandemiei de COVID-19. Reducerea și chiar suspendarea activității companiilor din varii sectoare ale economiei riscă să pună presiune asupra circulației numerarului, cu efecte imposibil de anticipat având în vedere interdependența mediului de afaceri de la nivel local, unde creditul fur­nizor este la ordinea zilei.

O gură de aer pentru stat

Un bene­ficiar important al deciziilor băncii centrale este statul. Deși BNR nu a anunțat valoarea activelor pe care plănuiește să le achiziționeze de pe piața secundară, orice tranzacție va avea ca efect eliberarea de lichiditate în bănci, principalii clienți ai acestor instrumente prin care statul finan­țează datoria publică și deficitul bugetar. Mai mulți bani în bănci lasă loc pentru vii­toare emisiuni de titluri de stat, în condi­țiile în care este cunoscut faptul că insti­tu­țiile de credit de la nivel local aveau deja printre cele mai mari expuneri de la nivel european pe sectorul public. Peste 20% din activele băncilor din România repre­zentau titluri de stat, conform celor mai recente date.

În plus, deblocarea situației era nece­sară, având în vedere că statul va fi nevoit, cel mai probabil, să împrumute mai mulți bani în acest an decât anticipase. Pactul de stabilitate și de creștere, prin care se prevedea gestionarea responsabilă a finan­țelor publice ale statelor UE, prin limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB și a datoriei publice la 60% din PIB, a fost suspendat, în premieră, de miniștrii de finanțe ai blocului comunitar. Decizia a fost motivată de necesitatea ca statele membre să utili­zeze cât mai multe resurse pentru a combate răspândirea pandemiei, dar și pentru a asigura stabilitatea economică.

Cu o țintă de deficit de 3,6% din produsul intern brut (PIB) pentru 2020, România intrase deja în atenția Comisiei Europene, care declanșase anterior crizei COVID-19 mecanismul de deficit excesiv. Noile scenarii ale economiștilor indică o depășire mai mult ca sigură a acestui nivel al deficitului. Analiștii Erste (BCR) se așteaptă ca România să înregistreze un deficit de 6% din PIB în acest an, în contextul în care prog­noza de creștere economică a fost în­ju­mătățită, la doar 1,8% din PIB.

Econo­miștii BRD văd o contracție a PIB de cel puțin 0,5% în acest an și un deficit de 7% din PIB în scenariul cel mai pesimist. ING Bank și-a revizuit estimările și se așteaptă la rândul său la o scădere a economiei, cu 0,9% din PIB, și la un deficit bugetar de cel puțin 5% din PIB, chiar și în scenariul în care majorarea pensiilor din toamnă va fi amânată.

În consecință, este aproape cert faptul că statul va trebui să împrumute mai mulți bani în acest an decât anticipase. Necesarul de finanțare calculat anterior a fost de 86,9 miliarde de lei, dintre care circa 40,6 miliarde de lei pentru finanțarea deficitului de 3,6% din PIB, iar diferența, pentru refi­nan­țarea împrumuturilor care ajung la sca­dență. De asemenea, Ministerul Finanțelor plănuia să împrumute circa 6 miliarde de euro din această sumă de pe piețele financiare internaționale, prin emisiuni de euro­obligațiuni.

Recent, Finanțele au propus majorarea cu 10 miliarde de euro a sume­lor pe care statul le poate împrumuta de pe piețele externe, prin majorarea progra­mului-cadru de emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes“ (MTN) de la 31 la 41 de miliarde de euro. Limita de 41 de mi­liarde de euro reprezintă practic valoa­rea totală a euroobligațiunilor pe care le poate avea statul.

Ecuația ar putea arăta cu mult diferit acum. De altfel, înainte de decizia BNR, statul a avut dificultăți în atragerea de finanțare de pe piața internă. În săptămâna la finele căreia a avut loc ședința de ur­gență a băncii centrale, Finanțele au organizat trei licitații de titluri de stat și certificate de trezorerie, prin care sperau să ob­țină 1,5 miliarde de lei. Dobânzile cerute de bănci au fost însă prea mari, toate ofertele subscrise de instituțiile de credit – de altfel relativ modeste – fiind respinse. Situația s-a deblocat o săptămână mai târziu. La prima licitație de după ședința BNR, statul a reușit să împrumute 715 mili­oane de lei, la un randament mediu de 3,55% pe an.

Calculele băncilor

Dincolo de asigurarea nevoilor de finanțare ale statului, băncile vor avea un rol crucial în economia reală, fiind cel mai important canal prin care circulă lichiditatea. Iar cuvântul la ordinea de zi pare a fi flexibilitatea, având în vedere viteza alarmantă cu care pandemia schimbă statu-quoul de la o zi la alta.

Amintirea volumului uriaș al creditelor neperformante care au înroșit bilanțurile băncilor în urmă cu un deceniu le-a deter­minat pe multe să caute soluții înainte ca scenariul să se repete. Cel puțin zece au anunțat măsuri de sprijinire a clienților. BNR a înlesnit la rândul său regulile. Băn­cile nu trebuie să mai constituie provizi­oane pentru amânarea ratelor.

În zona companiilor, măsurile au venit din sectorul public, care a anunțat credite garantate, dar și plata șomajului tehnic pentru firmele nevoite să își suspende acti­vitatea. Mediul de business spune însă că acestea nu sunt suficiente. Așadar, banca centrală a asigurat lichiditatea. Rolul auto­rităților este să asigure acum cele mai eficiente măsuri de a proteja economia și de a direcționa banii către locurile în care este nevoie de ei.

Cine, ce, cât

Relaxarea cantitativă, cândva o soluție de ultimă instanță, a devenit una din­tre primele măsuri anunțate de băncile centrale din mai multe țări pentru combate­rea efectelor pandemiei de COVID-19.

• GREII. Rezerva Federală din Statele Unite ale Americii a anunțat lansarea unui nou ciclu de relaxare cantitativă. Inițial, suma alocată a fost de 700 de miliarde de dolari, dar Fed a decis ulterior că răs­pân­direa pandemiei necesită „o acțiune agresivă‟. Prin urmare, oficialii băncii centrale au anunțat că nu mai există o limită pentru achizițiile de titluri de stat și active garantate cu ipoteci. Banca Cen­trală Europeană (BCE) a repornit la rândul său „tiparnița de bani‟.
• ÎN REGIUNE. Decizii simi­lare au fost luate de băncile centrale ale Poloniei și Cehiei, ambele anunțând achiziția de titluri de stat pentru degrevarea sistemului financiar. Eco­nomiile celor două state sunt însă mult mai puternice decât cea a României. Polonia a avut anul trecut un excedent de cont curent de 1,1% din produsul intern brut, în vreme ce România a înregistrat cel mai mare deficit de cont curent din regiune (-4,7% din PIB), după cel al Serbiei. În plus, deficitul bu­ge­tar al Poloniei a fost de 0,7% din PIB, iar al României – de 4,6% din PIB.

Acest articol a apărut în numărul 87 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper.