Analiză: Slaba capacitate de a economisi a românilor ar putea aduce riscuri suplimentare băncilor

Alexandra Pele 06/08/2020 | 10:58 Financiar
Analiză: Slaba capacitate de a economisi a românilor ar putea aduce riscuri suplimentare băncilor

Slaba capacitate de economisire a ro­mâ­nilor ar putea aduce riscuri suplimentare pentru sistemul bancar, odată cu încheierea măsurilor guvernamentale adoptate în contextul pandemiei. Deși depozitele sunt în creștere și mulți români spun că și-au redus cheltuielile, datele indică mari vulnerabilități din acest punct de vedere.

În prima jumătate a anului, depozitele au consemnat o creștere de circa 3,9%, un ritm de aproape patru ori mai mare de­cât cel al creditării, „evoluții influen­țate de incidența pandemiei și consecințele acestui șoc fără precedent în perioada postbelică“, notează Andrei Rădulescu, director al departamentului de cercetare macroeconomică din cadrul Băncii Tran­sil­vania. Creșterea s-a produs în principal pe componenta de retail, economiile din bănci ale populației ridicându-se la 239,4 miliarde de lei (49,7 miliarde de euro) în iunie, în creștere cu 7,7% față de sfâr­șitul lui 2019, în vreme ce depozitele companiilor au scăzut cu 1,8%, la 142,7 miliarde de lei (29,6 miliarde de euro).

Luna iunie indică o ușoară revenire a soldului creditării, după două luni de scă­­deri, în vreme ce depozitele au înregis­trat o reducere de circa 0,4% față de luna precedentă. Astfel, ritmul anual de creștere a depozitelor a decelerat la 13,4% în iunie, față de 13,9% în mai. „Prog­no­zăm creșterea depozitelor neguvernamentale cu un ritm mediu anual superior creditului neguvernamental în peri­oada 2020-2022: 12,8% vs 5,1%“, mai arată Andrei Rădulescu.

Disparități

Deși valoarea depozitelor atrase de bănci de la populație s-a dublat în ultimul deceniu, datele defalcate spun o altă poveste. Aproape jumătate din aceste economii sunt depozite overnight, respectiv simple conturi curente în care banii sunt ținuți peste noapte, și nu un instrument de tip depozit cu scadență pe o anu­mită perioadă.

Datele Băncii Naționale a României (BNR) arată că ponderea depozi­telor overnight în totalul depozitelor popu­lației urcase în luna iunie la 49,5%, față de 46,6% în decembrie. „În structură, conform principiului un om – un cont – o bancă, se în­re­gistrează profunde disparități“, atrăgea atenția încă din 2016 prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.

Florin Georgescu, prim viceguvernator al BNR

În ordinea crescătoare a depozitelor, primii 66% din deponenți dețineau doar 1% din totalul depozitelor, având în conturi sume de până la 1.000 de lei. Sub 100 de persoane dețineau peste 10 milioane de lei în bănci, de două ori mai mult decât va­loarea economiilor primilor 66% din deponenți. 4% din persoanele cu depozi­tele cele mai mari dețineau 67% din sumele depuse la bănci, având depozite de peste 50.000 de lei. 2% dintre deponenți aveau depozite de peste 100.000 de lei, de­ți­nând peste jumătate din economiile bancare din România.

Dificultăți

Această structură explică de ce, deși economisirea pare a fi în creștere în această perioadă, majoritatea barometrelor și sondajelor indică faptul că puțini români sunt pregătiți pentru a face față unor șocuri economice. Circa 35% din su­biecții unui sondaj realizat de ING Bank – cea mai ridicată proporție de la nivel european – spuneau la începutul lunii iulie că pandemia i-a prins fără bani puși deoparte. În luna mai, media din Uniunea Europeană a populației fără eco­nomii era de 28%, da­tele fiind în linie cu estimările Eurostat, care arată că aproape o treime din populația Eu­ropei nu ar putea face față unor cheltu­ieli neprevăzute.

Un sondaj similar realizat de Mercury Re­search la debutul pandemiei de COVID-19 în România arăta cum au fost afectate chel­tuielile de criza sanitară. 44% din cei chestionați spuneau că și-au redus cheltu­ielile, iar 30% notau că economisesc mai mult. Pe de altă parte, un sfert recunoș­teau că economi­sesc mai puțin. Aproape un sfert din popu­lația României (24%) estimează că econo­miile pe care le au le-ar ajunge pentru o lună sau mai puțin de o lună, dacă nu ar mai avea niciun venit. Aproape jumătate (49%) din cei care ar rezista doar o lună sau mai puțin au rate de plătit. În medie, ro­mânii esti­mează că ar putea trăi aproximativ patru luni din ceea ce au pus deo­parte.

Sondaje similare realizate înainte de pan­­demie indică o situație similară. Aproape doi din trei români arătau într-un studiu so­ciologic realizat de ISRA la solicitarea Asociației pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) că nu pot economisi nimic din ce câștigă.

Implicații

Statisticile și sondajele sunt îngrijorătoare, în special pentru sistemul bancar, din mai multe puncte de vedere. Economiile reprezintă principala sursă de finanțare a creditării bancare. În plus, capacitatea unui potențial client de a economisi reprezintă o asigurare suplimentară pentru o bancă în momentul acordării cre­ditului că respectivul debitor își va putea onora obligațiile financiare pe viitor.

Acest argument a fost semnalat și de spe­cialiștii care au avertizat asupra avansului problematic din cadrul vechiului program „Prima Casă“, de doar 5%, un nivel con­siderat insuficient pentru a prognoza corect comportamentul financiar al debitorilor, în special în perioade de criză. De acest aspect a ținut cont și BNR când a decis introducerea unor limite cu privire la ponderea îndatorării bancare, a ratelor, în veniturile debitorilor.

Consecințele unui comportament de eco­nomisire departe de ideal s-ar putea răsfrânge asupra sistemului bancar la înce­putul anului viitor, odată cu expirarea mo­ra­toriului privind amânarea ratelor bancare. Nu puțini au fost clienții care au ape­lat la această măsură, chiar dacă mulți dintre ei au făcut-o preventiv, fără a avea reale dificultăți financiare. Cele mai recente date ale Asociației Române a Băn­cilor arată că peste 334.000 de persoane fizice au solicitat suspendarea obligațiilor lunare de plată, ceea ce reprezintă o pondere de aproximativ 22% din creditele în derulare acordate populației. Clienții persoane juridice au depus un număr de aproape 28.000 de solicitări, aferente unei ponderi de aproximativ 28% din portofoliul total de credite acordate acestei categorii.

Viitor

„Alături de riscul legislativ, o vulnerabilitate care poate fi generată de acordarea unor facilități debitorilor pentru a depăși această perioadă economică nefa­vor­abilă se poate reflecta în nerecunoaș­terea pe termen mediu spre lung a riscului de credit generat de debitorii pentru care acest șoc tranzitoriu poate deveni permanent“, avertizau specialiștii băncii centrale în cel mai recent raport asupra stabilității financiare.

Analizele făcute de specialiștii Băncii Naționale a României arată că astfel de mă­suri, adoptate pentru o paletă largă de debitori, „fără asigurarea egalității între fluxurile ac­tualizate de numerar conform scadența­rului de dinainte și după amâ­na­rea ratelor, pot avea un impact negativ ma­jor asupra solvabilității instituțiilor de cre­dit“, prin deteriorarea fondurilor proprii. Deocam­dată, sistemul bancar și-a menți­nut robus­tețea, dar a fost și sprijinit masiv de BNR.

Volumul zilnic mediu al operațiunilor repo (prin care băncile pot împrumuta bani de la BNR la dobânda de politică mo­netară) derulate de banca centrală în pe­ri­oada 1 aprilie – 15 mai a fost de aproximativ 13 miliarde de lei. În următoarea lună a scăzut la o medie de 7 miliarde de lei, iar în perioada 15 iunie – 15 iulie, la 3,7 miliarde de lei. De altfel, guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că la debutul pandemiei sistemul bancar s-a confruntat cu un volum îngrijorător de ieșiri de capital, fiind necesară intervenția BNR.

Fondul Monetar Internațional denu­mește actuala criză „marele blocaj“. Până acum, sistemul bancar s-a dovedit solid în fața provocărilor pe care le-a presupus acest blocaj. Rămâne de văzut cum va răs­punde provocărilor care se anunță în pri­ma parte a anului viitor, când efectele crizei se vor accentua, iar măsurile guvernamentale vor înceta.

Imobiliar de risc

Privind către viitor, un alt risc la adresa sectorului ban­car vine din zona pieței imobiliare, unde investițiile au scăzut, iar cererea s-a contractat, instituțiile de credit având o expunere însemnată la acest sector.

  • Stabilitate financiară. BNR avertizează asupra creșterii riscului de credit pentru împrumuturile ipotecare și cele acordate fir­melor din sectoarele con­strucții și imobiliar, precum și asupra majorării riscului de li­chiditate și solvabilitate ca urmare a diminuării înca­să­ri­lor, diminuării și chiar în­ce­tă­rii activității economice a companiilor din aceste sectoare.
  • Semnale. În ciuda mă­su­rilor guvernamentale, aproximativ 8% din contrac­tele de muncă din domeniul construcțiilor au încetat, indicând dificultăți pen­tru firmele din acest sector de a-și acoperi cheltuielile cu­rente.
  • Expunere. Expunerile instituțiilor de credit în raport cu piața imobiliară rezi­dențială se mențin la un nivel ridicat, însumând 96 de miliarde de lei la finalul lunii aprilie 2020, cu 8% în creștere față de 2019. Totodată, aceste expuneri reprezintă echiva­lentul a 68% din stocul total de împrumuturi acordate po­pulației la finalul lunii aprilie 2020.

Acest articol a apărut în numărul 96 al revistei NewMoney. FOTO: Getty, Mediafax

Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.