Analiză: Slaba capacitate de a economisi a românilor ar putea aduce riscuri suplimentare băncilor
Slaba capacitate de economisire a românilor ar putea aduce riscuri suplimentare pentru sistemul bancar, odată cu încheierea măsurilor guvernamentale adoptate în contextul pandemiei. Deși depozitele sunt în creștere și mulți români spun că și-au redus cheltuielile, datele indică mari vulnerabilități din acest punct de vedere.
În prima jumătate a anului, depozitele au consemnat o creștere de circa 3,9%, un ritm de aproape patru ori mai mare decât cel al creditării, „evoluții influențate de incidența pandemiei și consecințele acestui șoc fără precedent în perioada postbelică“, notează Andrei Rădulescu, director al departamentului de cercetare macroeconomică din cadrul Băncii Transilvania. Creșterea s-a produs în principal pe componenta de retail, economiile din bănci ale populației ridicându-se la 239,4 miliarde de lei (49,7 miliarde de euro) în iunie, în creștere cu 7,7% față de sfârșitul lui 2019, în vreme ce depozitele companiilor au scăzut cu 1,8%, la 142,7 miliarde de lei (29,6 miliarde de euro).
Luna iunie indică o ușoară revenire a soldului creditării, după două luni de scăderi, în vreme ce depozitele au înregistrat o reducere de circa 0,4% față de luna precedentă. Astfel, ritmul anual de creștere a depozitelor a decelerat la 13,4% în iunie, față de 13,9% în mai. „Prognozăm creșterea depozitelor neguvernamentale cu un ritm mediu anual superior creditului neguvernamental în perioada 2020-2022: 12,8% vs 5,1%“, mai arată Andrei Rădulescu.
Disparități
Deși valoarea depozitelor atrase de bănci de la populație s-a dublat în ultimul deceniu, datele defalcate spun o altă poveste. Aproape jumătate din aceste economii sunt depozite overnight, respectiv simple conturi curente în care banii sunt ținuți peste noapte, și nu un instrument de tip depozit cu scadență pe o anumită perioadă.
Datele Băncii Naționale a României (BNR) arată că ponderea depozitelor overnight în totalul depozitelor populației urcase în luna iunie la 49,5%, față de 46,6% în decembrie. „În structură, conform principiului un om – un cont – o bancă, se înregistrează profunde disparități“, atrăgea atenția încă din 2016 prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.
În ordinea crescătoare a depozitelor, primii 66% din deponenți dețineau doar 1% din totalul depozitelor, având în conturi sume de până la 1.000 de lei. Sub 100 de persoane dețineau peste 10 milioane de lei în bănci, de două ori mai mult decât valoarea economiilor primilor 66% din deponenți. 4% din persoanele cu depozitele cele mai mari dețineau 67% din sumele depuse la bănci, având depozite de peste 50.000 de lei. 2% dintre deponenți aveau depozite de peste 100.000 de lei, deținând peste jumătate din economiile bancare din România.
Dificultăți
Această structură explică de ce, deși economisirea pare a fi în creștere în această perioadă, majoritatea barometrelor și sondajelor indică faptul că puțini români sunt pregătiți pentru a face față unor șocuri economice. Circa 35% din subiecții unui sondaj realizat de ING Bank – cea mai ridicată proporție de la nivel european – spuneau la începutul lunii iulie că pandemia i-a prins fără bani puși deoparte. În luna mai, media din Uniunea Europeană a populației fără economii era de 28%, datele fiind în linie cu estimările Eurostat, care arată că aproape o treime din populația Europei nu ar putea face față unor cheltuieli neprevăzute.
Un sondaj similar realizat de Mercury Research la debutul pandemiei de COVID-19 în România arăta cum au fost afectate cheltuielile de criza sanitară. 44% din cei chestionați spuneau că și-au redus cheltuielile, iar 30% notau că economisesc mai mult. Pe de altă parte, un sfert recunoșteau că economisesc mai puțin. Aproape un sfert din populația României (24%) estimează că economiile pe care le au le-ar ajunge pentru o lună sau mai puțin de o lună, dacă nu ar mai avea niciun venit. Aproape jumătate (49%) din cei care ar rezista doar o lună sau mai puțin au rate de plătit. În medie, românii estimează că ar putea trăi aproximativ patru luni din ceea ce au pus deoparte.
Sondaje similare realizate înainte de pandemie indică o situație similară. Aproape doi din trei români arătau într-un studiu sociologic realizat de ISRA la solicitarea Asociației pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR) că nu pot economisi nimic din ce câștigă.
Implicații
Statisticile și sondajele sunt îngrijorătoare, în special pentru sistemul bancar, din mai multe puncte de vedere. Economiile reprezintă principala sursă de finanțare a creditării bancare. În plus, capacitatea unui potențial client de a economisi reprezintă o asigurare suplimentară pentru o bancă în momentul acordării creditului că respectivul debitor își va putea onora obligațiile financiare pe viitor.
Acest argument a fost semnalat și de specialiștii care au avertizat asupra avansului problematic din cadrul vechiului program „Prima Casă“, de doar 5%, un nivel considerat insuficient pentru a prognoza corect comportamentul financiar al debitorilor, în special în perioade de criză. De acest aspect a ținut cont și BNR când a decis introducerea unor limite cu privire la ponderea îndatorării bancare, a ratelor, în veniturile debitorilor.
Consecințele unui comportament de economisire departe de ideal s-ar putea răsfrânge asupra sistemului bancar la începutul anului viitor, odată cu expirarea moratoriului privind amânarea ratelor bancare. Nu puțini au fost clienții care au apelat la această măsură, chiar dacă mulți dintre ei au făcut-o preventiv, fără a avea reale dificultăți financiare. Cele mai recente date ale Asociației Române a Băncilor arată că peste 334.000 de persoane fizice au solicitat suspendarea obligațiilor lunare de plată, ceea ce reprezintă o pondere de aproximativ 22% din creditele în derulare acordate populației. Clienții persoane juridice au depus un număr de aproape 28.000 de solicitări, aferente unei ponderi de aproximativ 28% din portofoliul total de credite acordate acestei categorii.
Viitor
„Alături de riscul legislativ, o vulnerabilitate care poate fi generată de acordarea unor facilități debitorilor pentru a depăși această perioadă economică nefavorabilă se poate reflecta în nerecunoașterea pe termen mediu spre lung a riscului de credit generat de debitorii pentru care acest șoc tranzitoriu poate deveni permanent“, avertizau specialiștii băncii centrale în cel mai recent raport asupra stabilității financiare.
Analizele făcute de specialiștii Băncii Naționale a României arată că astfel de măsuri, adoptate pentru o paletă largă de debitori, „fără asigurarea egalității între fluxurile actualizate de numerar conform scadențarului de dinainte și după amânarea ratelor, pot avea un impact negativ major asupra solvabilității instituțiilor de credit“, prin deteriorarea fondurilor proprii. Deocamdată, sistemul bancar și-a menținut robustețea, dar a fost și sprijinit masiv de BNR.
Volumul zilnic mediu al operațiunilor repo (prin care băncile pot împrumuta bani de la BNR la dobânda de politică monetară) derulate de banca centrală în perioada 1 aprilie – 15 mai a fost de aproximativ 13 miliarde de lei. În următoarea lună a scăzut la o medie de 7 miliarde de lei, iar în perioada 15 iunie – 15 iulie, la 3,7 miliarde de lei. De altfel, guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că la debutul pandemiei sistemul bancar s-a confruntat cu un volum îngrijorător de ieșiri de capital, fiind necesară intervenția BNR.
Fondul Monetar Internațional denumește actuala criză „marele blocaj“. Până acum, sistemul bancar s-a dovedit solid în fața provocărilor pe care le-a presupus acest blocaj. Rămâne de văzut cum va răspunde provocărilor care se anunță în prima parte a anului viitor, când efectele crizei se vor accentua, iar măsurile guvernamentale vor înceta.
Imobiliar de risc
Privind către viitor, un alt risc la adresa sectorului bancar vine din zona pieței imobiliare, unde investițiile au scăzut, iar cererea s-a contractat, instituțiile de credit având o expunere însemnată la acest sector.
- Stabilitate financiară. BNR avertizează asupra creșterii riscului de credit pentru împrumuturile ipotecare și cele acordate firmelor din sectoarele construcții și imobiliar, precum și asupra majorării riscului de lichiditate și solvabilitate ca urmare a diminuării încasărilor, diminuării și chiar încetării activității economice a companiilor din aceste sectoare.
- Semnale. În ciuda măsurilor guvernamentale, aproximativ 8% din contractele de muncă din domeniul construcțiilor au încetat, indicând dificultăți pentru firmele din acest sector de a-și acoperi cheltuielile curente.
- Expunere. Expunerile instituțiilor de credit în raport cu piața imobiliară rezidențială se mențin la un nivel ridicat, însumând 96 de miliarde de lei la finalul lunii aprilie 2020, cu 8% în creștere față de 2019. Totodată, aceste expuneri reprezintă echivalentul a 68% din stocul total de împrumuturi acordate populației la finalul lunii aprilie 2020.
Acest articol a apărut în numărul 96 al revistei NewMoney. FOTO: Getty, Mediafax
Citește ultimul număr al revistei NewMoney în format e-paper