A câștigat milioane de dolari după ce i-a povestit unui investitor american că a emigrat din România trecând Dunărea înot

Cristina Dobreanu 06/11/2017 | 12:28 Special
A câștigat milioane de dolari după ce i-a povestit unui investitor american că a emigrat din România trecând Dunărea înot

Acest articol apare în numărul 27 (6-19 noiembrie) al revistei NewMoney

Christian Gheorghe, carte de vizită: în 1989, trece Dunărea înot, lucrează ca șofer de limuzină în America și ajunge o legendă în tehnologie. În România nu îl cunoaște (mai) nimeni.

În urmă cu ceva ani, Ben Horowitz, partener la Horowitz Andreessen, unul dintre cele mai influente fonduri de investiții din Silicon Valley, a acceptat să investească într-o companie fondată de Christian Gheorghe doar pe baza unui detaliu biografic: ro­­mâ­­­nul emigrase la finalul perioadei comuniste, traversând Dunărea înot. Investitorul era curios să afle cât mai multe despre episodul spectaculos, în­­să Gheorghe și-a ținut gura. Deși, de atunci tre­­cu­­seră două decenii, se temea ca familia sa să nu pă­­țească ceva în ur­­ma dezvăluirilor pe care le-ar fi fă­­cut. Atunci când vine vorba de români și de Ro­­mâ­­nia, Gheorghe își ține gura în continuare.

Deși are un parcurs profesional impresionant – a fondat companii tehnologice care au fost vândute cu sute de milioane de dolari și a ocupat poziții de top management în multinaționale din domeniu –, foarte puțini români din Silicon Valley l-au întâlnit în carne și oase. George Roth, considerat un fel de lider informal al comunității de români din Valea Siliciului și, totodată, consul onorific al României la San Francisco, a avut un schimb de mailuri cu el, dar nu l-a întâlnit niciodată. Nici George Haber, probabil românul din diaspora americană cu cea mai mare notorietate (și avere), nu a avut niciodată vreo interacțiune cu el.

Citiți și: Povestea antreprenorului din Alba Iulia cu 250 de „angajați” care muncesc 24 de ore din 24 fără salariu

Viața lui Christian Gheorghe (51 de ani) s-a îm­­păr­­­­țit între Bucureștiul natal, New York și Silicon Valley. Rezervat cu românii, Gheorghe este totuși un răs­­fă­­țat al presei americane, iar povestea vieții lui e parcă materia primă pentru un bestseller mo­­ti­­va­­țio­­nal despre cum un emigrant care ajunge în Ame­­rica cu 26 de dolari în buzunar poate deveni multimilionar.

In the news. Cu o istorie de 26 de ani în antre­­pre­­­­no­­riat, Gheorghe este protagonistul unei știri recente despre implicarea sa într-un startup care îmbină fashionul cu tehnologia. Este CEO-ul Resonance, o companie fondată în urmă cu doi ani care își propune să producă haine doar dacă designul acestora va trece testul publicului. Resonance lu­­crează cu tineri designeri. Aceștia afișează pe site-urile proprii modele de îmbrăcăminte care, dacă vor fi pe gustul potențialilor cumpărători, vor intra în producție într-o fabrică din Republica Domi­­ni­­cană.

Contactat pe LinkedIn, Gheorghe spune (în en­­gle­­ză) că este „prea devreme“ să comunice mai multe despre Resonance, însă o va face la momentul oportun. Modelul de business nu e tocmai ușor de înțeles. De fapt, toate startup-urile în care s-a implicat se află într-o zonă a tehnologiei puțin accesibilă omu­­lui de rând. Resonance a apărut oficial pe piață în urmă cu doi ani, la ini­țiativa lui Lawrence Lenihan și Joseph Ferrara (co-CEO ai compa­­niei), pornind de la principiul „nu știm ni­mic“ – cu toate că cei doi au un trecut atât în in­dus­tria de venture capital, cât și în fashion.

Citiți și: Doi frați din Galați fac peste 8 milioane de euro pe an din croissante pe care le vând până în Marea Britanie

Gheorghe a intrat în companie anul acesta, în calitate de al treilea fondator și CEO, și a făcut ce știa cel mai bine – programare. Mai precis, s-a ocupat de crearea infrastructurii companiei. Scopul final: facilitarea accesului la clienți a tinerilor designeri, fără intermediari și fără risipă de material. Acționând practic ca o rampă de lansare pentru tinerii designeri, Resonance își ia și ea partea leului: compania deține jumătate din fiecare business al designerilor și controlează fiecare aspect legat de execuție. De cealaltă parte a afacerii, designe­rilor nu le mai rămâne decât să creeze, potrivit Digiday. Aceștia se pot juca deja cu peste 25 de tipuri de materiale, inclusiv mătase, care sunt mai apoi printate digital conform indicațiilor creatorilor.

În momentul de față, Resonance are 22 de anga­jați la New York și 75 la fabrica din Republica Domi­­ni­cană (una a cărei capacitate poate fi extinsă până la 1.000 de persoane, cei trei fondatori pre­­gă­­tin­du-se astfel pentru o adevărată industrie), iar comunicarea între cele două locuri se face cu ajutorul unui robot.

Deocamdată, principalii parteneri ai companiei sunt trei designeri ale căror branduri dintr-un motiv sau altul, au dispărut la un moment dat de pe piață. Alți doi designeri se vor alătura Resonance de la începutul anului viitor. „Nimeni în lume nu mai este capabil să facă acest lucru“, spunea Lawrence Lenihan, pentru Digiday, explicând că un astfel de prototip poate ajunge în forma finală la ușa clientului în doar două zile.

Cu subiectivismul inerent fondatorului, Lawrence Lenihan și Joseph Ferrara cred că Resonance este un business unic și că „nu va mai fi un alt startup în industria de fashion care va ajunge la venituri de un miliard de dolari“. Iar Christian Gheorghe are deja experiența „creșterii“ și vânzării pen­tru sume cu multe zerouri a unor startup-uri. Pentru că și el a pornit de la zero în cariera sa.

O șansă. În 1991, pe vremea când era șofer de limuzină la New York – unul dintre puținele joburi pe care le putea obține un emigrant dintr-o țară fostă comunistă și al doilea pe care Gheorghe îl avea în țara tuturor posibilităților, după unul în  cons­­trucții –, a avut un client care avea să-i schim­­be viața pentru totdeauna. Pe durata cursei dintre Conneticut și Manhattan, proaspătul imigrant a încercat să schimbe câteva vorbe cu omul aflat pe bancheta din spate a mașinii, dar fără succes.

„Era un newyorkez tipic. Nu voia să vorbească cu mine. Voia doar să ajungă la destinație“, își amintește Gheorghe, într-un interviu pentru pu­­blicația Wired. Și totuși: „Ce vrei să faci, de fapt?“, l-a întrebat clientul providențial, pe numele său Andrew Saxe, la sfârșitul cursei. Christian Gheorghe i-a răspuns că i-ar plăcea să facă programare. (Dialogul este reprodus într-o poveste extinsă a vieții românului, publicat pe site-ul american de tehnologie Cnet.com.)

Iar răspunsul său de atunci e strâns legat de trecutul lui Christian Gheorghe din România comu­­nis­­tă. Studiase calculatoarele la facultate, în București. Și-a dorit mult să aibă propriul computer și așa a început să facă „bișniță“ cu casete cu muzică rock înregistrate de pe discuri de vinil importate clandestin din Occident. A strâns suficienți bani ca să-și cumpere un Sinclair ZX Spectrum.

Saxe l-a cooptat în propria companie, care opera baze de date pentru un operator de cablu local, și, mai târziu, l-a făcut și partener. Saxe Marketing avea să-l facă milionar, după ce firma a fost vân­dută în 1998 către Experian, un evaluator al riscului de credit pentru companii și persoane fizice. Tranzacția s-a ridicat la 32 de milioane de dolari, potrivit Cnet.com.

La scurt timp după tranzacție, Saxe a fost diagnosticat cu cancer la creier, o veste care avea să-l cutremure pe Gheorghe. Înainte să moară, primul său mentor îi punea o nouă întrebare: „Când îți vei începe propria afacere?“ Și acesta a fost declan­­șa­­torul pentru Tian (de la Christian), primul său star­­t- ­up, demarat alături de fondul de investiții Draper Fisher Jurveston. În esență, Tian dezvolta un software de analiză pentru management. În 2003, Oracle a încercat să preia Tian, însă Gheorghe se temea ca nu cumva, postachiziție, să devină ocupantul anonim al unui cubicle din marea organizație.

Oamenii vor să aibă. Lipsa de libertate din perioada comunistă avea să-i marcheze toată filosofia antreprenorială de mai târziu. Resonance își propune să elibe­reze industria fashionului de dictatura marilor rețele de retail, dându-le astfel o șansă și designe­rilor mici în lupta cu cei care fac legea în acest domeniu. La fel și în cazul Tidemark, un software de business pe care l-a dezvoltat în mai multe companii pentru a salva directorii financiari de „iadul Excel-ului“, potrivit unui interviu pe care l-a acordat ediției americane a revistei Forbes în 2015.

Multe dintre postările de pe Twitter ale lui Ghe­or­ghe sunt și acum un protest anticomunist și o pledoarie pentru libertate și capitalism. „Pe lângă discurile de vinil, filmele pe sub mână reprezentau o formă de a învăța libertatea“, este un comentariu cu care antreprenorul își însoțește distribuirea linkului către filmul „Chuck Norris vs Communism“ de pe Netflix. Acum un an, Gheorghe posta un citat din Frank Zappa, care explică de ce comunismul nu poate funcționa: „Pentru că oamenii vor să dețină lucruri.“

Iar Christian Gheorghe a vrut să dețină startup-uri. După fiecare exit a părăsit compania cum­­pă­­ră­­toare și a început un proiect nou. Așa a plecat de la Expe­­rian (cumpărătorul Saxe) și din SAP, unde a condus departamentul de tehnologie și a fost vice­­pre­­șe­­din­­te. De notat că SAP, liderul global al so­­lu­țiilor software pentru companii, a cumpărat OutlookSoft – compania care achiziționase Tian, prima sa aventură antreprenorială – pentru circa o jumă­tate de miliard de dolari.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.
← Close