Vin roboții! Ne va lăsa automatizarea fără locuri de muncă sau va rezolva problema crizei de angajați?

Unii spun despre ei că vor aduce Apo­calipsa asupra omenirii. Dar până să ajungem acolo, cred alții, vor duce la dispariția a zeci de milioane de locuri de muncă. Realitatea (românească)?

Acest articol a apărut în numărul 40 (14-27 mai) al revistei NewMoney

Automatizarea industriei va deveni o ne­ce­sitate, atât pentru a supraviețui, cât și pentru a duce afacerile la un nivel superior, consideră Tomasz Wolanowski, ge­neral manager ABB România, compa­nie care oferă servicii de digitalizare a busi­nessurilor, integrate sub pălăria ABB Abi­lity. Scopul acestei platforme este de a co­necta diferitele componente dintr-o rețea sau dintr-un proces industrial de producție astfel încât performanțele aces­tora să fie optimizate. La nivel de pro­duse, compania suedezo-elvețiană cu sediul central la Zürich comercializează mo­toare, drivere, transformatoare, dar și roboți, „răsfățații“ noii revoluții industriale.

Pe lângă produsele propriu-zise, ABB oferă și servicii de mentenanță preventivă pentru clienți. Mai exact, specialiștii companiei colectează online informații transmise de roboții instalați în fabrici, iar în schimbul unui „abonament“ clienții pot afla când „robotul obosește“ sau când există posibilitatea ca o componentă să cedeze. Totodată, aceștia pot repara even­tuale „scurtcircuite“ din sistem, locuri în care procesul se poticnește, dar ar putea fi îmbunătățit.

Citiți și: VIDEO Cum arată și cât de rapizi sunt roboții de la Dacia. Uzina de la Mioveni produce o mașină la fiecare 54 de secunde

NEVOIA DE AUTOMATIZARE. În România, ABB a montat în jur de 1.500 de ro­boți. Cei mai mulți clienți provin din segmentul automotive (1.000 de unități), unul dintre cele mai avansate tehnolo­gic. Alte sectoare la care industria locală stă bine din acest punct de vedere sunt cel de petrol și gaze sau distribuția de energie electrică. Mult în urmă la capito­lul automatizare sunt industria alimen­tară și cea a bunurilor de larg consum. Iar pentru acest lucru există o explicație legată de structura economiei locale.

„Cred că motivul principal (pentru care nu s-a investit în automatizare în aceste industrii, n.r.) a fost avantajul com­petitiv al acestora, și anume forța de muncă ieftină, dar și disponibilitatea acesteia. Acest avantaj dispare acum. Va exista o nevoie de automatizare și robo­ti­zare“, spune Tomasz Wolanowski, într-o discuție cu NewMoney.

La nivel global există, în medie, 74 de roboți la 10.000 de angajați, potrivit celei mai recente analize a Federației Interna­ționale de Robotică (FIR). Europa este liderul clasamentului cu 99 de unități la 10.000 de salariați. Cu o medie de doar 15 roboți, România este departe de regiune. În Ungaria, media este de 57, iar în Polonia – de 32. Slovacia, pe fondul unei industrii auto foarte bine dezvoltată, ocupă locul 17 la nivel mondial, cu 135 de roboți la 10.000 de angajați.

În ultimii doi ani, interesul antreprenorilor români pentru robotizarea industriei a crescut, spune șeful sucursalei lo­­cale a ABB. „În primul rând din cauza problemelor legate de forța de muncă, dar și pentru că firmele locale au ambiția de a exporta și de a livra produse mai avan­­sate. Pentru aceasta au nevoie de procese de manufacturare mai automatizate“, explică el.

Deși nu dorește să ofere detalii cu privire la perioada în care se amortizează o investiție în roboți, Wolanowski spune că avantajele nu sunt doar financiare. Elimi­narea blocajelor de pe linia de producție este un alt bonus adus de automatizare. Din experiența ABB, blocajele intervin cel mai adesea în zona de ambalare, unde absența unui singur angajat poate da peste cap toți indicatorii de perfor­manță ai fabricii.

HOȚII DE JOBURI. Wolanowski spune că eventuale disponibilizări reprezintă în continuare una dintre primele preo­cu­pări pe care le aduc în discuție potențialii clienți ai ABB în momentul în care se pune problema instalării unor roboți pe linia de producție. El este totuși de pă­rere că automatizarea nu va duce la scă­derea numărului de locuri de muncă. Un prim argument ar fi exemplul statelor în care penetrarea roboților este mai mare. În Germania, Polonia sau chiar Slovacia nu există probleme de șomaj generate de automatizare. Chiar din contră, întreaga regiune se confruntă cu o lipsă tot mai acută de personal.

Un alt argument îl oferă istoria. „Se­co­le la rând, cel mai uzual mijloc de transport a fost calul. În urmă cu o sută de ani, caii au început să fie înlocuiți cu mași­nile. Acum o sută de ani, una dintre cele mai importante profesii era cea de fierar (potcovar). Mai avem astăzi astfel de ate­liere? Nu, dar au fost înlocuite de zeci de fabrici pentru servicii și ateliere de reparații de mașini. Cred că acesta este exact procesul pe care îl observăm“, explică polonezul. El admite că progre­sul poate speria, în sensul că acum nu știm care vor fi locurile de muncă ale viitorului și cum se vor numi cele mai uzuale profesii din următorii zece ani, însă asta nu înseamnă că acestea nu vor exista.

Teoria sa pare a fi confirmată de prognozele oficiale, care indică o creștere a importanței segmentului serviciilor la formarea Produsului Intern Brut (PIB), dar și o creștere constantă a numărului de locuri de muncă. În 2021, România ar urma să aibă peste 5,7 milioane de sala­riați, cu aproape un milion mai mult de­cât anul trecut, reiese din cea mai re­centă proiecție pe termen mediu a Comi­siei Naționale de Prognoză (CNP).

Prinse între pericolul de a deveni irelevante și dorința de a crește, companii­le din industria locală au făcut primii pași pe lungul drum al automatizării.

În criză de angajați

Piața de recrutare a consemnat o creștere semnificativă în ultimii ani, pe fondul nevoii tot mai pregnante a companiilor de a-și găsi angajați.

• HR. Cifra de afaceri a com-paniilor de HR a crescut de la puțin peste două miliarde de lei în 2012 la 3,6 miliarde de lei anul trecut, reiese dintr-o analiză KeysFin. Numărul firmelor de recrutare a avansat susținut, cu aproape 20%, de la 2.685 în 2012 la 3.192 în 2016, iar profitul net al acestora aproape s-a dublat în acest interval, la 222,8 milioane de lei. În 2017, potrivit datelor preliminarii, profitabilitatea firmelor a atins nivelul de 255 milioane de lei.
• Jucători. După cifra de afaceri, cele mai mari companii de resurse umane din România sunt Adecoo (285 de milioane de lei în 2016), Lugera&Makler (239 de milioane de lei) și Manpower (105 milioane de lei). Sursele crizei din piața forței de muncă sunt variate, printre acestea numărându-se creșterile salariale din sectorul bugetar care au pus presiune pe lefurile din privat, dar și lipsa corelației dintre sistemul educațional și nevoile angajatorilor. O politică tot mai importantă pentru companii o reprezintă cea a internship-ului, reiese din analiza citată.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney