Viața la țară: de ce peste un milion de orășeni au dat asfaltul pe ulița din sat

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Peste 100.000 de români dau în fie­care an asfaltul de la oraș pe ulița de la sat, cu 20-30% mai mulți decât cei care fac mutarea în sens invers. Ulița nu mai e nici ea cea de odinioară, iar cei care preferă să se mute acum în zona rurală o fac și din alte motive decât reducerea costurilor cotidiene.

Răzvan Vasile (46 de ani) a lucrat mai mulți ani în București în adver­ti­sing, în agenții precum Leo Burnett sau McCann Erickson, dar, „sătul de stresul și de agi­ta­ția“ specifice unui oraș în care lu­cru­rile se derulează mereu pe repede înainte, a decis să se mute în satul Porumbacu de Sus, din județul Sibiu.

Nu a făcut-o oricum, ci a decis să con­struiască un mic business turistic, astfel că a cumpărat un teren în satul si­bi­an încă din 2006, iar, în urmă cu trei ani, a dat traiul de București pe unul în mijlo­cul naturii, gândind în același timp un pro­iect desprins parcă din poveștile fraților Grimm: un castel de lut, cu o zo­nă de cazare de zece camere și apartamente și un restaurant inclus.

Construcția nu e încă finalizată, dar Castelul de Lut Valea Zânelor e de mult o atracție ajunsă inclusiv în presa inter­na­țională. „Îmi place Bucureștiul, dar doar când vin în vizită“, recunoaște Răz­van Vasile, mărturisind că nu s-ar mai în­toar­ce să locuiască în Capitală, ci, în cazul în care va fi nevoie, mai degr­a­bă într-un oraș mai mic, precum Sibiu.

„Într-un oraș mare, te bucuri că ai un salariu mai mare, însă, din punctul meu de vedere, prețul real pe care îl plătești este mult prea ridicat. Ești ca un robot de luni până vineri și te bucuri doar de weekend“, rezumă el în câteva cuvinte motivele pentru care a decis să spună „nu“ Bucureștiului.

MIGRAȚIE ÎN SENS INVERS. Și nu e singurul care a ales să părăsească viața agi­tată urbană pentru un trai mai liniștit în mediul rural. În ultimul deceniu, pes­te un milion de români s-au mutat de la oraș la sat, în timp ce, în sens invers, mișcarea a implicat mai puțin de 800.000 de locuitori, potrivit calculelor NewMoney pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică (INS). Situație dia­metral opusă celei de dinainte de anii 1990, când, odată cu industrializarea for­țată a României, fenomenul de urbani­zare a fost extrem de accentuat. După 1995, însă, fluxul de migrație de la sat la oraș a fost înlocuit ca amploare de cel de mutare dinspre urban spre rural. Miza de atunci era aproape exclusiv scă­derea cheltuielilor legate de tra­iul de zi cu zi, în contextul în care procesul de de­zindustrializare lăsase fără loc de mun­că zeci de mii de români care nu își mai permiteau viața la oraș.

Fluxul actual urban-rural are însă o culoare diferită față de anii 1990, ex­pli­că Vasile Ghețău, profesor asociat la Facultatea de Sociologie din cadrul Uni­ver­sității din București și director al Cen­trului de Cercetări Demografice „Vla­dimir Trebici“ al Academiei Ro­mâne. Cei care pleacă acum în mediul rural sunt fie pensionari, care se întorc în zona de unde provin ei sau părinții lor, pentru a avea un trai mai accesibil și mai sănătos, fie sunt persoane care se mută din mediul urban propriu-zis în zonele limitrofe ale unor orașe mari precum București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Brașov.

De altfel, comunele ce gravitează în jurul marilor aglomerații urbane, precum Corbeanca sau Tunari (lângă Bucu­rești) sau Florești (lângă Cluj-Napoca), au ajuns să fie „acasă“ pentru mulți ro­mâ­ni care lucrează în continuare în ma­ri­le orașe, dar care au preferat să-și con­struiască o casă în zona periurbană, ceva mai puțin aglomerată, cu același confort și liniște mai multă. „O situație interesantă o gă­sim în zona București-Ilfov: pe de o parte, Bucureștiul are de multă vreme un spor natural negativ și o migrație internă și externă negativă, în timp ce Ilfov este poate singurul ju­deț din România cu spor natural pozitiv și migrație internă și externă pozitivă, tocmai datorită faptului că sunt multe persoane care lucrează în București, dar locuiesc în micile orașe sau comune de lângă Capitală“, punc­tează Ghețău.

Un indicator care confirmă această tendință este și numărul de locuințe finalizate în decursul unui an: dacă în Bu­cu­rești, care dă tonul la nivel național din (aproape) orice punct de vedere, s-au construit în 2015 sub 4.500 de locuințe noi, în județul Ilfov s-au bifat peste 6.600, potrivit INS. Iar aceasta, în condițiile în care în Capitală au domici­­liul 2,1 mili­oane de locuitori, iar în Ilfov – puțin sub 400.000, conform datelor valabile la începutul anului trecut. Tot statistica arată că, în 2015, la nivel național, Ilfov a fost zona cu cea mai mare creștere a popu­lației după domiciliu – cu peste 14.000 de persoane.

MAI SIMPLU, MAI BUSINESS. Dar dincolo de acest fenomen, există și un al treilea tip de populație care se mută în zona rurală: cei care își deschid o mică afacere și care sprijină satele din punct de vedere economic, creând inclusiv lo­curi de muncă, mai spune Vasile Ghe­țău. Un exemplu în acest sens sunt Victoria și Florin Cojocariu, care au investit într-o fermă în Gurbănești, județul Călă­rași, unde cultivă roșii, ardei iuți, căp­șuni și plante aromate, pe 0,5 hectare de solarii acoperite, respectiv două hec­tare în câmp.

Produsele cultivate de ei la o oră de mers de București ajung în diverse bă­­că­­nii, Horeca, iar, oca­zional, și în lanțuri pre­­cum Mega Ima­ge sau Auchan. De ce au ales cei doi să dea viața de la oraș pe una la sat? „Este altă calitate a vieții: mai simplu, în alt ritm, mai aproape de na­­tu­­ră și mai ieftin“, spune Florin Cojoca­­riu, care, anterior, a lucrat în marketing și publicitate.

Iar cifrele oficiale îi dau dreptate: chel­tuiala medie lunară a unui român se ridica la nivelul trimestrului al treilea al anului trecut (cel mai recent pentru care există informații publice) la aproape 1.150 de lei în zona urbană, în timp ce „la țară“ indicatorul se situa la circa 750 de lei. În contrabalanță, însă, venitul mediu lunar al unui „orășean“ ajunge la aproape 1.350 de lei, față de 870 de lei în zona rurală, potrivit INS.

Pentru unii români, însă, ritmul de viață mai puțin haotic reprezintă un element mult mai important în balanța cali­tă­ții vieții. „Suntem la o oră de Bu­cu­rești, e foarte simplu de ajuns și mergem destul de des. Dar nu cred că ne-am întoarce, Bucureștiul pare acum ex­trem de obositor și stresant“, mărturi­sește Cojocariu.

Pentru încurajarea și dezvoltarea busi­nessurilor de la sate, statul a lansat anul trecut un program pentru întreprinderi mici și mijlocii din mediul rural, prin care beneficiarii obțineau finan­țări de până la 27.000 de euro. Chiar dacă un astfel de program nu mai apare cu subiect și pre­dicat în planurile guvernului pe 2017, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Co­­merț și Antrepre­noriat a lansat în schimb un program pentru sti­mularea înființării de IMM-uri la nivel național, Romania Start-up Nation, prin care antreprenorii, atât din mediul urban, cât și rural, pot pri­­mi până la 44.000 de euro pentru des­chiderea unei mici afaceri.

E limpede că un fenomen există, însă nu se poate încă vorbi despre o „(re)ruralizare“ la nivel general, în condițiile în care populația urbană reprezintă aproa­­­­pe 54% din totalul locuitorilor re­­zi­­denți, un procentaj similar celui de acum zece ani.

Ce diferă însă este baza la care se face raportarea, și anume populația totală: dacă în 2007 România număra 21,1 mili­oane de locuitori rezidenți, zece ani mai târziu cifrele arată un minus de peste 1,3 mili­oane de persoane. Extinzând statistica, între 2007 și 2016 mediul urban a pierdut peste un milion de locuitori, iar cel rural – circa 300.000.

Așadar, per total, România pierde locuitori, pe fondul unui exod către străin­ă­­tate, către joburi mai bine plătite, indi­ferent dacă este vorba de „creiere“ sau de simpli muncitori în agricultură sau în con­strucții. Iar dacă vorbim de mediul rural, exodul a fost și mai accentuat, astfel că, în loc să se mute în zona urbană din România în căutarea unui loc de muncă, locuitorii din sate au preferat să ia drumul străinătății.

Dacă fenomenul de migrație externă pare să ia amploare de la an la an, în schimb este greu de intuit cum va evolua în următorii ani migrația internă de la oraș la sat. „E greu de spus dacă această tedință va continua pe termen mediu și lung“, spune Ghețău. „S-ar putea să continue în jurul unor orașe mari precum București.“ Dar nimic nu e exclus. În fond, veșnicia s-a născut la sat.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Rural vs. urban. Puțină matematică” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text]Într-o țară care pierde de la an la an zeci sau chiar sute de mii de locuitori, raportul dintre populația urbană și cea rurală rămâne neschimbat.[/vc_column_text][vc_column_text]

• Din ce în ce mai puțini. Populația rezidentă a României se ridică la 19,7 milioane de locuitori, dintre care peste 46% trăiesc în mediul rural, potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, valabile la începutul anului trecut. Ponderea populației rurale a rămas relativ constantă în ultimul deceniu, însă, față de 2007, populația totală a scăzut cu 6%, o mare parte dintre români luând calea Occidentului odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit.
• Trai mai ieftin. Cheltuiala medie lunară a unui român din zona urbană se ridica la aproape 1.150 de lei la nivelul trimestrului al treilea al anului trecut (cel mai recent pentru care există informații publice), în timp ce, în zona rurală, indicatorul se situa la circa 750 de lei. Pe de altă parte, venitul mediu lunar al unui locuitor din zona urbană ajunge la aproape 1.350 de lei, în timp ce, în zona rurală, acesta este de 870 de lei, potrivit informațiilor de la INS.
• Locuințe. În primele nouă luni din 2016 au fost livrate aproape 20.400 de locuințe în mediul urban, față de 16.600 în rural.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][vc_row][vc_column][vc_column_text]

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO copertă: Castelul de Lut Valea Zânelor – biletul de intrare în lumea rurală pentru un fost advertiser.

Surse foto: Castelul de Lut Valea Zânelor, Guliver / Getty Images