Valea Nemuririi: Cum încearcă miliardarii din Silicon Valley să păcălească moartea

Romulus Deac 02/07/2021 | 11:08 Global
Valea Nemuririi: Cum încearcă miliardarii din Silicon Valley să păcălească moartea

Ce ai face pentru a trăi veșnic sau cel puțin pentru a-ți îmbunătăți sănătatea și a-ți prelungi viața? În timp ce mulți dintre noi își petrec timpul golind cutii de cio­colată, miliardarii din Silicon Valley în­cearcă să-și transforme moartea într-o opțiune personală.

Tony Hsieh, fondatorul Zappos, retailerul online de încălțăminte pentru care Amazon a plătit în urmă cu un deceniu 1,2 mili­arde de dolari, și-a pierdut viața într-un in­cendiu izbucnit în noiembrie anul trecut. Decesul a survenit după ce Hsieh și-a pe­tre­cut noaptea într-o cameră încălzită de un radiator proiectat și să scadă în mod de­liberat nivelul de oxigen din încăperi – pentru a declanșa astfel hipoxia (un nivel scăzut al oxigenului din sânge), despre care unii cred că ar putea prelungi viața, prin modificarea modului în care funcțio­nează genele.

Până la moartea sa, Hsieh mai trecuse prin câteva experiențe care ar putea ridica a mirare sprânceana unui observator profan, inclusiv inhalarea de gaze ilariante și privarea de oxigen. Totul, pentru a se men­ține sănătos. Și nu e (era) singurul din Silicon Valley.

Ambiția finală

„Vreau să mor printr-o metodă și la un moment pe care să le aleg eu și să fac lucruri grozave până în acea zi. Nu este revoltător să cred că voi ajunge să trăiesc până la 180 de ani. Și dacă voi ră­mâne fără energie, va fi doar pentru că am făcut prea multe chestii mișto pentru binele meu“, spune Dave Asprey, fondato­rul imperiului wellness Bulletproof și repre­zentant vocal al mișcării pentru extinderea dincolo de 100 de ani a speranței de viață umană.

A câștigat milioane de dolari experimen­tând pe propriul corp și transformând în cărți, podcasturi, servicii de consultanță și produse de larg consum rețetele pe care le-a descoperit și preparat în casă.

Fost director de securitate web, Asprey este doar unul dintre numele din elita văii primordiale a tehnologiei care au început să-și direcționeze atenția – și căruțele de bani – spre extinderea vieții. De la Jeff Bezos și Peter Thiel la Sergey Brin și Larry Ellison, majoritatea greilor din Silicon Valley experimentează intervenții antiîmbă­trâ­nire și/sau finanțează cercetarea longe­vi­tății. Sunt stăpânii universului 2.0 și nu văd niciun motiv pentru care să nu poată lua obsesia optimizării industriei tehnologice și să o aplice provocării finale: înfrângerea morții în sine.

„Pentru o persoană cu bani, investiția în corpul tău ar trebui să fie o parte im­por­tantă a strategiei tale «Sunt bogat». Perso­nal, cred că ar trebui să cheltuiți pen­tru să­nătate și longevitate cel puțin două până la trei procente din valoarea averii voastre“, spunea Asprey pentru The New Yorker.

Are acasă un laborator în care a investit milioane de dolari, ticsit cu gadgeturi pentru sănătate cum ar fi o criocameră, un apa­rat pentru antrenament în hipoxie (pre­supune diminuarea oxigenului dispo­nibil în aerul inspirat) sau o bicicletă sta­ționară echipată cu inteligență artificială.

Nu a ratat nici intervențiile controversate, cum ar fi extragerea celulelor stem din țesutul adipos și din măduva osoasă proprii și injectarea acestora în sute de puncte ale corpului său. „În fiecare arti­cu­lație, între fiecare vertebră și în lichidul cefalorahidian, în față și în organele se­xuale. Cu banii pe care i-am cheltuit doar pentru asta, aș fi putut cumpăra o Tesla pe cinste.“

Pentru Liz Parrish, chief executive officer (CEO) al companiei BioViva, dorința lui Asprey de a trăi până la 180 de ani tră­dează însă „o lipsă evidentă de ambiție“. Înaltă, blondă și în mare formă, Parrish are o figură izbitor de tânără pentru cei 50 de ani ai săi și a devenit „pacient zero“ în propriul studiu experimental cu medicamente care vizează oprirea îmbătrânirii la nivel celular.

În 2015, Parrish a urmat terapii genetice cu telomerază (o proteină asociată cu rezistența la procesul de îmbătrânire a organismului) și follistatină (proteină care in­fluențează o serie de procese celulare, in­clusiv proliferarea musculară), în Bogotá (Columbia). A primit atunci aproape 100 de injecții cu un cocktail menit să prevină deteriorarea musculară cauzată de înaintarea în vârstă și să prelungească telomerii: „capacele“ de la capătul cromozomilor noștri (au rolul de a stabiliza ADN-ul în timpul replicării celulare).

Criticat de comunitatea științifică din do­meniu, experimentul ar fi avut rezultate pozitive, susține Parrish, care a publicat periodic actualizări cu privire la starea ei în anii care au trecut de atunci.

(A)facerea vieții

„Oamenii au aspirat întotdeauna să găsească fântâna tinereții veșnice, așa că e de înțeles scepticismul că tehnologiile antiîmbătrânire funcțio­nează acum. Dar acest lucru chiar se în­tâmplă în sfârșit și trebuie să profităm de acest moment“, spune miliardarul britanic Jim Mellon, printre altele și fondator al companiei farmaceutice Juvenescence, care investește simultan în mai multe teh­nologii antiîmbătrânire, pentru a crește șansele de a aduce pe piață produse câș­tigătoare.

În vârstă de 64 de ani, Mellon și-a construit averea pariind la momentul oportun pe domenii noi cu potențial de creștere și spune acum că o „manie investițională“ în extinderea vieții s-ar afla chiar la colț.

„Biotehnologia longevității se află acum într-o fază echivalentă celei de dial-up a internetului. Dacă ai fi investit în internet în primele sale zile, acum ai fi fost unul din­tre cei mai bogați oameni de pe pla­netă. Suntem în acest stadiu acum, așa că oportunitatea pentru investitori este imensă“, consideră el.

Dincolo de entuziasmul său subiectiv, un raport al Bank of America Merrill Lynch preconizează că piața tehnologiilor pentru pre­lungirea duratei de viață a omului va crește de șase ori în următorii patru ani, până la 610 miliarde de dolari.

Unul dintre pariurile lui Mellon este pe o clasă de medicamente senolitice, care distrug celulele senescente: așa-numitele „celule zombi“, care, din motive complexe, încetează să se mai dividă odată cu îmbă­trânirea. Celulele senescente dăunează or­ga­nismului, secretând compuși care pro­voacă inflamații în țesuturile din jur. Multe afecțiuni legate de vârstă – artrită, diabet, Alzheimer, cancer – au o componentă inflamatorie, iar studiile sugerează că o acumulare de celule senescente este o mare parte a problemei.

Mai multe startupuri din biotehnologie lucrează deja la dezvoltarea de medicamente care vizează senescența celulară, iar cel mai avansat pare să fie Unity Biotechnology, cu trei produse aflate în studii clinice. Cu sediul în San Francisco, Unity a strâns peste 200 de milioane de dolari înainte de a ieși pe bursă, în 2018, avându-i printre investitorii timpurii pe Peter Thiel, cofondator PayPal, și Jeff Bezos, fondato­rul Amazon.

La o primă strigare, nu e neapărat nevoie să ai un doctorat în biochimie pentru a intui că (auto)administrarea de sub­stanțe netestate poate avea efecte secun­dare dăunătoare. Totuși, acest lucru nu a împiedicat un grup zelos de body-hackeri să le încerce pe propria piele și apoi să își pu­blice online eforturile. Așa se face că in­ternetul este plin-ochi de sfaturi de la no­vici-savanți în ale longevității și de companii antiîmbătrânire însăilate peste noapte și dornice să le ia banii celor disperați sau celor plini de speranțe. Un exemplu este Ambrosia, serviciul de „prelungire a vieții“ care taxează cu 8.000 de dolari transfuzii de plasmă proaspăt recoltată de la tineri cu vârste de până în 25 de ani, printre clienții căreia s-a aflat același Peter Thiel. (Da, transfuzii pe care le făcea și Gavin Belson, tehnovizionarul chief innovation officer al Hooli, din Silicon Valley-ul celor de la HBO).

Multe dintre acestea sunt, în cel mai bun caz, ineficiente și, în cel mai rău caz, mor­tale, deoarece aceleași sisteme celulare care alimentează creșterea la tineri, de exemplu, ar putea să provoace cancer atunci când sunt în exces.

Dincolo de semnalele de avertizare trase de instinctul de conservare, pentru un neofit poate fi dificil să separe progre­sele care chiar pot schimba lumea de ideile teribile care o pot îngropa.

Eric Verdin, președinte și CEO al Institutului Buck, un centru din Novato (California) renumit la nivel mondial pentru cerce­tă­rile privind îmbătrânirea, este optimist în ceea ce privește promisiunea de a trăi sănătos până la cel puțin 100 de ani. Dar 180? Nu conta pe asta. „Predicția mea, ba­zată pe tot ceea ce știm astăzi, este că a ajunge la 120 de ani este cel mai bun lucru pe care îl putem face în viitorul previzibil. Pun pariu pe casa mea că, în următoarele două secole, nu vom vedea pe nimeni să trăiască 180 de ani, dacă nu chiar nicio­dată“, spune el.

(Im)posibila alegere

Există însă companii care promit chiar nemurirea. Sau cel puțin o versiune tehnologizată a ei. Fon­dată în 2016 de doi absolvenți ai Massachusetts Institute of Technology (MIT) spe­­cializați în inteligența artificială (AI), Nectome lucrează la implementarea co­mer­cială a unui nou proces de conservare a creierului, numit „crioprezervare stabili­zată cu aldehidă“.

Tradus într-o formulă mai simplă, e un tip de îmbălsămare chimică prin care co­ne­xiunile neuronale – și se crede că odată cu ele și toate amintirile – sunt păstrate intacte, creierul fiind vitrificat și conservat la o temperatură de -122° Celsius. Odată astfel conservat, creierul poate fi păstrat timp de sute de ani, cu scopul final de a fi reactivat, iar apoi copiat și încărcat în cloud sau într-un corp robotic/sintetic, atunci când tehnologia va permite acest lucru.

Procesul a fost testat cu succes pe un creier de iepure, în 2016, și pe unul de porc, la începutul lui 2018, și a câștigat de fiecare dată un premiu oferit de fundația nonprofit The Brain Preservation Foundation (BPF). „Fiecare neuron și fiecare si­napsă au fost frumos conservate peste tot în creier. Este pur și simplu uimitor, având în vedere că am ținut același creier în mână când a fost transformat în ceva ce pă­rea o bucată solidă de sticlă. Acest rezultat este un răspuns direct pentru criticii și scepticii care susțin că criogenia nu poate proteja delicatele conexiuni neuronale“, declara Kenneth Hayworth, doctor în neuroștiință și președinte al BPF, citat de Newsweek.

Netcome a primit și o finanțare de aproape un milion de dolari din fonduri fe­derale, acordată de National Institute of Health „pentru beneficiile pe care tehnologia sa le poate aduce studiului creierului și bolilor care îl afectează“.

Cofondatorul Robert McIntyre vorbește de ceva vreme despre o viitoare exploa­tare comercială și spune că Netcome are deja deschisă o listă de așteptare pe care s-au înscris peste 30 de persoane, care au plătit o taxă prealabilă de 10.000 de dolari, bani pe care îi pot retrage în ori­ce moment, dacă se răzgândesc. Printre acestea, miliardarul de 32 de ani Sam Altman, preșe­dinte al incubatorului Y Combinator, cunoscut pentru programul său de trei luni de accelerare a startupurilor ieșite din tipare. Netcome e unul dintre ele.

Anul trecut, geneticianul israeliano-ame­rican Nir Barzilai a găzduit o proiecție a unui documentar despre longevitate, iar ulterior i-a pus pe cei 300 de participanți să aleagă între două scenarii. Primul, oamenii dobândesc nemurirea, dar nu se mai pot reproduce. Ceea ce ar însemna că nu ar mai exista sarcină, nu ar mai exista pri­ma aniversare, nu ar mai exista prima dragoste și multe altele. Al doilea, trăiesc sănătoși până la 85 de ani, fără măcar o zi de boală, iar apoi, într-o dimineață, pur și simplu nu se mai trezesc. Doar 10-15 au spus că l-ar prefera pe primul. Toți ceilalți au optat pentru al doilea. Ce ai alege?

Acest articol a apărut în numărul 118 al Revistei NewMoney

FOTO: Getty