Unde se plătește taxa judiciară de timbru

Orice justiţiabil, persoană fizică sau juridică interesată într-un act de justiţie, care apelează la serviciile de justiţie prin intermediul instanţelor datorează taxa judiciară de timbru, reprezentând contravaloarea prestaţiilor serviciilor respective.

Taxele judiciare de timbru reprezintă plata efectuată de către orice persoană fizică sau juridică, interesată în rezolvarea pe calea justiţiei a problemelor de natură juridică, plată făcută statului pentru serviciile prestate prin intermediul instanţelor de judecată. Taxa judiciară de timbru este datorată atât pentru cererile şi acţiunile depuse la instanţele judecătoreşti, cât şi pentru cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Valoarea taxei judiciare de timbru

Instanţa, potrivit OUG 80/2013 este cea care stabileşte şi pune în vedere reclamantului care este valoarea taxei de timbru datorate de către reclamant, acesta având obligaţia ca în termen de 10 zile de la primirea înştiinţării de plată să o efectueze. Dacă plata nu are loc în acest termen, cererea sa este anulată din oficiu, ca netimbrată, înainte de ajunge la judecata propriu-zisă.

Taxele sunt stabilite în funcţie de valoarea obiectului cererii, aşa cum este prevăzută în acţiune/cerere. În situaţia în care instanţa apreciază valoarea ca derizorie, ori există contestaţie la această valoare, evaluarea se va face în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă. În materia dreptului de proprietate sau a unui alt drept real asupra unui imobil, atunci când valoarea acestuia este contestată sau apreciată ca derizorie, instanţa va recurge la raportarea la grilele notariale privind valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare.

Unde se plătește taxa de timbru

Potrivit art. 40 din OUG 80: „Taxele judiciare de timbru se plătesc de debitorul taxei în numerar, prin virament sau în sistem on-line, într-un cont distinct de venituri al bugetului local „Taxe judiciare de timbru şi alte taxe de timbru“, al unităţii administrativ teritoriale în care persoana fizică are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, în care persoana juridică are sediul social. Costurile operaţiunilor de transfer al sumelor datorate ca taxă judiciară de timbru sunt în sarcina debitorului taxei.

Dacă persoana care datorează taxa judiciară de timbru nu are nici domiciliul, nici reşedinţa ori, după caz, sediul în România, taxa judiciară de timbru se plăteşte în contul bugetului local al unităţii administrativ teritoriale în care se află sediul instanţei la care se introduce acţiunea sau cererea.”

Scutiri la taxa judiciară de timbru

OUG 80/2013 prevede şi o serie de scutiri la plata taxei de timbru pentru o serie de acţiuni şi cereri sau pentru anumite categorii de justiţiabili.

A. Astfel, potrivit art. 29 din OUG, sunt scutite următoarele cereri şi acţiuni referitoare la:

a) stabilirea şi plata pensiilor, precum şi alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;

b) stabilirea şi plata ajutorului de somaj, a ajutorului de integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin, a ajutorului social, a alocaţiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a altor forme de protecţie socială prevăzute de lege;

c) obligaţiile legale şi contractuale de întreţinere, inclusiv acţiunile în constatarea nulităţii, în anularea, rezoluţiunea sau rezilierea contractului de întretinere;

d) stabilirea şi acordarea despagubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept;

e) adopţie, ocrotirea minorilor, tutela, curatela, interdicţie judecătorească, asistenţa persoanelor cu tulburări psihice, precum şi la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuţiilor ce îi revin;

f) protecţia drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor;

g) valorificarea drepturilor Societăţii Naţionale de Cruce Roşie;

h) exercitarea drepturilor electorale;

i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea;

j) stabilirea şi acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încalcari ale drepturilor prevăzute la art. 2 si 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, cu modificările ulterioare;

k) drepturile şi interesele legitime pretinse de foştii detinuti şi persecutaţi pentru motive politice în perioada regimului comunist din România;

l) orice alte acţiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru.

m) formulate de către prefect sau primar pentru anularea actelor juridice făcute ori emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificările şi completările ulterioare.

n) cererile pentru dizolvarea societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a grupurilor de interes economic, formulate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

o) privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici şi ale funcţionarilor publici cu statut special sunt asimilate, sub aspectul taxei judiciare de timbru, conflictelor de muncă.

p) pentru eliberarea de copii simple de pe înscrisurile aflate la dosar, dacă realizarea serviciilor de copiere nu se realizează de catre instanţă, ci de către prestatori privaţi care funcţionează în sediul instanţei, nu se percepe taxa judiciară de timbru.

B. Conform art. 30, sunt scutite de taxa judiciară de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv căile de atac formulate, potrivit legii, de Senat, Camera Deputaţilor, Preşedinţia României, Guvernul României, Curtea Constituţionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Avocatul Poporului, de Ministerul Public şi de Ministerul Finanţelor Publice, indiferent de obiectul acestora, precum şi cele formulate de alte instituţii publice, indiferent de calitatea procesuală a acestora, când au ca obiect venituri publice.