Un fermier din sud a redus suprafața cultivată de 300 de ori, dar acum face cu o floare mai mulți bani decât cu o cultură de cereale

Florel Manu 10/10/2017 | 16:47 Oameni
Un fermier din sud a redus suprafața cultivată de 300 de ori, dar acum face cu o floare mai mulți bani decât cu o cultură de cereale

Acest articol apare în numărul 25 (9-22 octombrie) al revistei NewMoney

Odată cu dezvoltarea culturilor de nișă, fermierii români au constatat că mărimea nu contează neapărat în re­lația dintre suprafața culturilor și banii rămași în buzunare după recoltare. Așa a apărut și interesul pentru plan­tațiile de trandafiri, o afacere nouă, dar cu o aromă puternică de profit.

Comuna Pietrișu, județul Giurgiu. O așe­zare pe malul Dunării, pe drumul dintre Giurgiu și Zimnicea, unde prețul de vânzare al unei case cu patru camere abia dacă trece de 10.000 de euro. De-o parte și de alta a drumului național este pă­mânt cât vezi cu ochii, în cea mai mare parte cultivat cu cereale sau lucernă.

La intrarea în localitate, un miros plă­cut coboară dinspre deal către șoseaua națională. La doar 100 de metri distanță se găsește plantația de trandafiri a lui Ștefan Muscă (52 de ani), unul dintre cei mai vizibili fermieri din județul Giurgiu, care exploatează anual circa 600 de hectare.

Petală cu petală. Anul trecut, din simplă curiozitate, a înființat pe o su­prafață de două hectare o plantație de trandafiri pentru dulceață. A investit 15.000 de euro și a recuperat deja  10.000 de euro, pentru că trandafirii au înflorit încă din primul an. „Aici m-am păcălit puțin, pentru că am dat 8 lei pe fir la o stațiune de cercetare de la Buzău, în timp ce în Bulgaria era 3 lei“, mărturi­sește acum Ștefan Muscă.

Chiar și așa, a văzut potențialul afa­cerii și a decis ca de anul viitor să mai planteze încă opt hectare. Adică 36.000 de butași, pe care îi cumpără la un preț de 4,5 lei firul, în condițiile în care, odată ajuns la maturitate, un butaș de trandafir poate da o producție maximă de 400 de lei pe an. De altfel, trandafirul nu este o plantă pretențioasă, cu o durată de viață de 20-25 de ani a unei culturi, așa încât Muscă este dispus să investească alte 150.000 de euro în achiziția unei linii de producție a dulceței de trandafiri.

Mai ales că nu a dus și nu duce lipsă de clienți. Cooperativa „Țara mea“, care distribuie produsele fermierilor locali în rețelele de retail, i-a cumpărat întreaga producție de dulceață de anul acesta, cu 10 lei/borcan. „Independent de cererea de pe piața internă am găsit un client pu­ternic în Germania“, spune acum fermie­rul, explicând că acesta are o capacitate de achizițe ce depășește volumul său de producție.

Pe termen lung, fermierul speră ca plan­tația de trandafiri să-i ducă afacerile la peste un milion de euro anual, față de 500.000-600.000 de euro cât are acum cu ferma zootehnică și culturile de cereale. Anul acesta, Ștefan Muscă a vândut cereale de aproximativ 170.000 de euro, în condițiile în care la grâu și porumb primește doar 61 de bani pe kilogram, iar la orz – 47 de bani.

Pe de altă parte, după preluarea în arendă de la Institutul Agronomic din București a 500 de hectare în județul Teleorman, suprafață cultivată până anul trecut de firmele omului de afaceri Ioan Niculae, Ștefan Muscă spune că a pierdut 200.000 de euro, după ce culturile de cereale i-au fost distruse de porcii mistreți.

Înapoi la Cooperativă. Între aceste plusuri și minusuri, mărturisește că expe­riența pe care a avut-o cu „Țara mea“ i-a schimbat viziunea asupra agriculturii. „De anul viitor voi ține seama de reco­mandările Cooperativei, care face planul de cultură cu hipermarketurile“, explică el, adăugând că acest gen de asociere poate să asigure cantități mai mari de produse românești la raft. „Prin acest gen de asociere, pierderile fermierilor vor fi zero, pentru că vând întreaga cantitate comandată de beneficiar“, con­firmă președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, Dragoș Frumosu.

În cazul lui Muscă, asocierea cu „Țara mea“ i-a rezolvat și problemele legate de achiziția laptelui produs de cele 100 de vaci pe care le deține. Cooperativa îi cum­pără acum întreaga producție de lapte, la un preț de 1,5 lei/litru. Asta du­pă ce „anii trecuți rămâneam cu laptele pe care îl fă­­ceam brânză, pe care o vindeam cu 4 lei kilogramul“.

Ștefan Muscă face agricultură de peste 30 de ani. A început ca tehnician la IAS Vedea din Giurgiu, iar după 1990 a continuat pe cont propriu și a cultivat mai multe zeci de hectare cu cereale, cum­părând în paralel și vaci din rasa Bălțata românească. Acum are 100 de capete, care îi aduc un profit de alte câteva zeci de mii de euro anual, bani obținuți din subvenție și un profit de 30 de bani la litrul de lapte. Fără a avea un plan coe­rent de culturi, Muscă recunoaște că a făcut și greșeli în lanț. Una dintre ele chiar anul acesta, după ce a investit 80.000  de euro într-o cultură de pepeni și o alta de porumb zaharat. „La recoltare am cons­tatat că nu am piață de desfacere și le-am dat de pomană“, mărturisește acesta.

Cu dulceața de trandafiri însă, lucrurile stau cu totul altfel. Spinii par să nu-și aibă locul aici.

 

 

Culturi de nișă profitabile

Fermierii care au decis să riște pentru a avea câștiguri mai bune s-au orientat către culturi de nișă, pe care au început să le extindă după ce s-au convins de profitabilitatea lor.

  • CĂTINA. Înființarea unui hectar de cătină costă până la cel mult 3.500 de euro. Investiția se recuperează relativ repede, prețul mediu fiind de 10-15 lei pe kilogram.
  • CARTOFUL MOV. Fermierii din zona de sud au înce-put să cultive cartofi mov, care au o productivitate de peste 10 kilograme de produs recoltat la un kilogram de sămânță; se vinde cu prețuri între 8 și 10 lei kilogramul.
  • CĂPȘUNI. După ce au văzut în Italia ori Spania cât de profitabile sunt plantațiile de căpșuni, mulți fermieri au pariat pe această cultură. Înființarea unei culturi de căpșuni costă între 10.000 și 12.000 de euro pe hectar și poate asigura o producție de circa 80 de tone la hectar în trei ani de exploatare. Prețul mediu de vânzare la producător este de 5-6 lei/kg.

 

Acest text a fost documentat la Giurgiu.


Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney

← Close