Un antreprenor român s-a îndreptat către producția de trotinete electrice după ce a testat piața în sistem sharing

NewMoney 25/07/2019 | 09:36 Oameni
Un antreprenor român s-a îndreptat către producția de trotinete electrice după ce a testat piața în sistem sharing

După ce a lansat un business cu trotinete electrice în sistem sharing, un antreprenor local merge cu planurile sale direct în producție.

Dacă la o întâlnire în interes de afaceri trei din patru participanți vin cu trotineta electrică și o laudă prin com­­pa­­rație cu alte metode de transport de mobilitate urbană, atunci este „absolut normal să ai un moment de gen Eureka!“. Adică, „o clipă de inspirație în care ceva nou să capete sens dintr-odată“, po­­ves­­tește antreprenorul Ci­­prian Păltineanu (43 de ani), care a tre­­cut printr-o astfel de ex­­pe­­riență în ur­­mă cu ceva vreme, în America.

„Sunt investitor, fost bancher, am lucrat în domeniul investițiilor, dar aceas­­tă idee a apărut când eram într-o deplasare în Statele Unite. M-am întrebat atunci dacă un astfel de business nu ar fi potrivit și pentru Europa Centrală și de Est, la vremea respectivă modelul de business fiind limitat la SUA și la puține capitale vest-europene“, deta­­liază el.

După ce a analizat contextul și po­­tențialul pieței, a hotărât să pornească o afacere cu trotinete electrice în sis­­tem sharing. Așa a apărut Wolf-e Rides, în urma unei investiții de peste 500.000 de dolari. „Și, nu întâmplător, toți cei trei participanți care au venit pe tro­tinetă la întâlnirea din State sunt acum investitori și cofondatori ai Wolf-e“, continuă Păltineanu, care intră acum și pe segmentul de producție a trotinetelor electrice.

ÎN TENDINȚE. Chiar dacă în momentul de față există doar câteva companii care investesc pe acest segment, a început să se contureze „un trend“, despre care Ciprian Păltineanu spune că se datorează în primul rând schimbării de mentalitate a generațiilor urbane.

„Dar mai sunt puncte importante care necesită atenție, la nivel macro și micro, pentru a putea spune că a început dezvoltarea sustenabilă a orașului, oricare ar fi acesta“, continuă el, referindu-se la lipsa unei infrastructuri adecvate acestui tip de transport alternativ.

În plus, piața trebuie educată și în ceea ce privește comportamentele antisociale: furturi, vandalisme. „Fiecare român să înțeleagă că există dreptul de proprietate și că «nu luăm acasă» orice obiect întâlnit pe stradă, care pare nesupravegheat. Iar trotineta electrică nu poate fi folosită la cascadorii, nici de două persoane simultan, nici pentru condus agresiv sau necugetat între vehicule sau pietoni“, mai spune Păl­­tineanu.

Potențialul pieței locale este confirmat și de acordul pe care compania ameri­­cană de trotinete Lime, nou-intrată în piața locală, l-a încheiat în primăvara acestui an cu Primăria Capitalei pentru a aduce în oraș o flotă de 1.000 de trotinete. La scurt timp după parafarea parteneriatului, trotinetele electrice Lime au apărut pe harta Bucureștiului, fiind disponibile în principal în apro­­pierea gurilor de metrou, a parcurilor, a teatrelor și a muzeelor.

În cazul Lime, costul pentru de­­blocarea trotinetei de pe locul unde se află este de trei lei, pentru fiecare minut de călătorie percepându-se un tarif de 60 de bani. Procedeul e simplu. „Ei bine, după ce o găsești pe cea mai apropiată pe harta aplicației, scanezi codul QR de pe ghidon, ridici cricul și pleci“, explică Florentina I., pe care am întâlnit-o recent în apropierea unei guri de metrou, înainte de a porni la plimbare cu o trotinetă Lime prin București. „Și cu sub 25 de kilometri pe oră“, continuă ea, zâmbind.

„Mobilitatea urbană electrică pe două roți este prezentă la nivel personal, individual, de ceva timp în Bu­­curești și în alte orașe mari din România, acum fiind într-o expansiune ac­­ce­­lerată. Cu mult peste 10.000 de trotinete electrice în București și multe mii în orașele cu peste 200.000 de locuitori care sunt și mari centre universitare, tendința este ireversibilă. Încă nu pu­­tem vorbi de o piață ma­­tu­­ră nici în ceea ce privește producția de trotinete electrice în România, existând doar încercări singulare, de exemplu la Craiova (E-Twow Electric Mobility, n.r.) și Arad (Scooterson, n.r.). În prezent, producția pentru sistemele de sharing este localizată în fabricile din China, existând particu­­larități diferite față de trotinetele de uz individual“, detaliază Ciprian Păl­­tineanu.

MADE IN ROMANIA. Pentru că pro­­duc­­ția Made in China „nu satisface“ pre­­tențiile companiei sale, Păltineanu spune că „obiectivul principal pe termen scurt este pornirea producției de e-trotinete pentru sistemul sharing la nivel local, Made in Romania“. Din câte spune antreprenorul, trotinetele vor încorpora toate inovațiile tehnologice ale momentului, fiind optimizate specific pentru activitatea de e-scooter sha­­ring. „Am primit și cereri din partea unor operatori europeni, pentru a le pro­­­­­­duce trotinete personalizate, pe plat­­­­forma Wolf-e“, com­­ple­­tează Pălti­­neanu.

Cu acest nou proiect, care va însemna ca investiție mult peste suma de pornire a businessului Wolf-e, se află într-o fază avansată de discuții atât pentru facili­­tățile de producție, despre care nu a putut oferi amănunte, deocamdată, cât și pentru echipa de lucru formată din ingineri și tehnicieni. Cei 500.000 de eu­­ro investiți până acum în lansarea Wolf-e au fost direcționați către dezvoltarea platformei informatice și a aplicațiilor mo­­bile, în primele două ge­­ne­­ra­­ții de e-trotinete cons­­tru­­ite conform speci­­fi­­cațiilor proprii, precum și în solu­­ții­­le de monitorizare, în aplicațiile IT de gestiune a flotei și în capitalul de lucru.

Aflat de doar câteva luni pe piață, Păl­­­­tineanu spune că încă nu poate face o estimare a cifrei de afaceri pentru primul an de activitate, dar precizează: „Cererea este în creștere, iar atât timp cât calibrezi businessul corect față de utilizatori și față de ceilalți operatori de pe piață, profitul vine sigur“.

O NOUĂ ERĂ? „Peste cinci ani, cred că vom asista la începutul erei electrice cu adevărat. Acum există pionieri în zona transportului urban electric alternativ, dar în curând va deveni o normalitate. În urmă cu peste 100 de ani, Henry Ford fundamenta revo­­lu­­țio­­na­­rea modului de transport și de viață, iar acum începe o nouă etapă, cea a transportului electric, în care va­­loa­­rea timpului primează, mai ales în zone urbane cu entropie ridi­­cată“, expli­­că Ciprian Păltineanu.

De aceeași părere este și Ștefan He­­gheș, director executiv la Smart Pro­­ducts I&D, compania care dezvoltă brandul RYDE și care aduce în România ve­­hi­­cule electrice adresate în special zo­­­­nelor urbane foarte aglomerate. „În doar câți­­va ani, vom fi la nivelul Europei de Vest, din acest punct de vedere“, an­­ticipează el.

Pe piața locală, segmentul trotinete­­lor electrice a început să prindă for­­mă și în afacerile retailerilor, un exem­­plu fiind și evoMAG. „În 2019, esti­­măm să vindem 10.000 de trotinete. Es­­te un segment care crește rapid. Mai mult, am bugetat 50.000 de euro in­­ves­­tiții în di­­rec­­ția aceasta“, explică Mihai Pătrașcu, fondator și CEO al companiei evoMAG. Pre­­țul mediu pentru o tro­­ti­­ne­­tă elec­­tri­­că vân­­du­­tă de retailerul online este de 2.000 de lei, pe platforma sa fiind listate peste 100 de modele de trotinete electrice.

În momentul de față, în timp ce companiile prezente își construiesc strategii pentru creștere pe mai mulți ani, la nivel legislativ − exclusiv în ceea ce privește circulația trotinetelor electrice pe drumurile publice − lucrurile nu sunt încă foarte clare, vehiculele pe două sau trei roți, cu o viteză de aproximativ 25 de kilometri pe oră, fiind considerate mopede. Soluția s-ar putea afla într-un proiect de lege privind modificarea Codului Rutier, care vine cu o încadrare distinctă a acestui tip de vehicul, prezentat ca o „soluție rapidă la descongestionarea tra­­ficului atunci când timpul o permite“. Pe par­­tea de infra­­struc­­tură, în schimb…

Lecții de business

Sunt foarte multe lecții pe care Ciprian Păltineanu spune că le-a învățat de la mentori, din mediul academic sau din viața reală. Antreprenorul punctează aici câteva.

  • ADAPTARE. Să ții cont de diferențele culturale profesionale, mai ales atunci când vrei să îți extinzi businessul în stră­­inătate sau când formezi echipe de lucru neomogene.
  • VIZIUNE. Să ai încredere în echipa de lucru pe care ți-ai format-o și să ai încredere să delegi. Mulți antreprenori, la început, au impresia că doar ei știu să lucreze cel mai bine, dar, adâncindu-se în sarcinile de zi cu zi, pierd viziunea asupra stra­­tegiei globale a companiei.
  • ROL. Este foarte important pentru orice business ca echipa de fondatori, investitori, mana­­geri, indiferent de respon­­sa­­bi­­litățile alocate pe termen mediu și lung, să experimenteze pentru câteva săptămâni the startup life, trecând prin ro­­ta­­ție în toate posturile și acti­­vi­­tățile-cheie.
  • STRATEGIE. Să gândești un bu­­siness pe termen lung ̶ aici este o problemă, pentru că so­­cietatea românească în general nu este orientată către obiective pe termen lung. Cultural vorbind, în România ne con­­cen­­trăm doar pe termen scurt, ceea ce ne împiedică se ne dezvoltăm organic și să ne atingem poten­­țialul real.
  • ASCULTARE. Să pornești într-un business cu o idee bine con­­tu­­rată și fermă, dar să știi să as­­culți. Să înveți să asculți piața, membrii echipei. A fi antrepre­­nor înseamnă a fi flexibil la schimbări și a te adapta din mers.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Acest articol a apărut în numărul 70 (22 iulie – 4 august 2019) al revistei NewMoney