Ultima modă în fashion: un tânăr arhitect și tatăl lui fac genți din lemn pentru femei

Acest articol apare în numărul 24 (25 septembrie – 8 octombrie) al revistei NewMoney

„Pentru a fi de neînlocuit, trebuie să fii diferit“, spunea cândva Coco Chanel, a cărei geantă clasică Chanel 2.55 trece de șase decenii testul timpului. Urmând același motto, și tânărul designer Răzvan Chelu speră ca gențile sale din lemn și piele să fie mai mult decât ceea ce ar putea părea o extravaganță de moment.

„Nu mi-am imaginat de mic copil că am să fac genți“, mărturisește Răzvan Chelu (29 de ani, foto). De fapt, Lemnia a pornit ca un experiment de design, ca multe altele pe care le-a făcut și pe vremea când era student al Universității de Arhitectură. O geantă din bucăți de oglindă în care se re­flecta masa de lemn pe care era așe­zată i-a rămas în minte. Mai ales că obiectul era expus în vitrina unui magazin din Lisabona, oraș unde a avut o bursă de studii și care îi este sursă de inspirație.

După ce a terminat facultatea, în 2013, a început să lucreze în cadrul unui birou de arhitectură, însă voia să pună în practică ideea de a crea un accesoriu ves­timentar care să aibă lemnul ca parte componentă. Lemnul îi era la îndemână nu doar pentru că lucrase cu el în timpul facultății, ci și pentru că tatăl său, Florin Chelu, avea un atelier de tâmplărie în Câmpulung. Tatăl este, de altfel, și „jumă­tatea“ practică a afacerii Lemnia, cel care pune laolaltă elementele care alcă­tuiesc universul genților de lemn. Răz­van Chelu a copilărit astfel în apropierea lemnului, a văzut cum poate fi transformat în obiecte de mobilier și a încercat chiar singur să își creeze jucării din acest material. „Făceam cuburi pe care le așezam unele peste altele. Poate de aici pasiunea pentru arhitectură“, își amin­tește tânărul antreprenor.

ÎN FAMILIE. Prima geantă, o combinație de lemn și piele, a fost, de fapt, un cadou în familie, pentru sora lui. Apoi a urmat mama lui. „La început nu ne cunoștea nimeni. Erau mai mult rugăminți ale prie­tenilor de a crea ceva special pentru ei sau pentru a le putea face cadou mai de­parte“. A fost apoi invitat la un târg la Mogoșoaia, moment în care și-a dat sea­ma că ar avea nevoie și de un brand. Lemnia s-a născut tot în urma con­sul­tărilor în familie. „Au fost mai multe variante, dar când am ajuns la «Lemnia», am știut că acesta va fi numele“.

Faptul că în familie exista cineva care putea să prelucreze lemnul – și avea nu doar cunoștințele, ci și echipamentele necesare – a redus mult și din investiția inițială, care s-a ridicat la aproximativ 6.000 de euro. Și nici nu i-au trebuit multe argumente pentru a putea să-și convingă „partenerul“ să intre în afacere. Iar tatăl său a trebuit să se „califice“ și ca pielar, deoarece nu cunoştea decât tai­nele lemnului, pe care îl prelucra în special sub formă de mobilă.

Acum, tatăl și fiul sunt mereu în contact, chiar dacă nu se văd. „Vorbim pe telefon, pe WhatsApp, pe messenger atunci când nu reușesc să ajung la Câmpulung“, povesteşte Răzvan. Despre tatăl lui spune că este foarte atent la detalii, indiferent dacă este vorba despre un mic accesoriu de fashion sau de mobilă din lemn masiv. Și, în cele din urmă, amândoi au trebuit să ia o decizie legată de timpul alocat pentru Lemnia. „Raportul dintre job (în prezent, fostul job, n.r.) și Lemnia s-a inversat: din hobby a devenit o slujbă cu normă întreagă“, mărturisește Răzvan Chelu.

ORGANIZARE ȘI DIVERSIFICARE. Nu s-a apucat serios de „contorizat“ produsele pe care le vindea decât abia în urmă cu un an, când a văzut potențialul afacerii și a simțit nevoia să facă din crearea de genți un business mai organizat. „Cred că, de atunci și până acum (septembrie 2017, n.r.), am vândut până în 500 de genți“, face un calcul tânărul antreprenor. Doar anul trecut a avut vânzări de 20.000 de euro, iar anul acesta speră să-și dubleze veniturile.

La creșterea cifrei de afaceri a contribuit și diversificarea portofoliului – genți de diferite dimensiuni, cu diferite ter­mi­nații (piele, plută sau demin) și portofele –, acum pregătind o colecție dedicată băr­baților.

Prețul pentru o geantă por­nește de la 369 de lei și ajunge până la 589 de lei, în timp ce un portofel costă 199 de lei. Produsele se vând pe site-ul Lemnia, dar și în rețelele de magazine Căr­turești, My Romanian Store sau Band of Creators, iar Răzvan Chelu speră să crească treptat prezența în offline.

Atunci când vine vorba despre achi­ziționarea de articole de îmbră­căminte sau încălțăminte, 45% din locuitorii Capi­talei spun că merg la mall, arată un studiu din 2014 al GfK. Mallurile sunt în top și în ceea ce privește frec­vența de cumpărare – cu 70% din cei care își cum­pără haine o dată la trei luni, față de 50% în cazul magazinelor stradale. În cazul Lemnia, majoritatea vânză­rilor vin din online (circa 70%), preponderent din ora­șe precum București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara sau Constanța.

Lucrate manual și comercializate în volume reduse, produsele micilor artizanali locali – cum ar fi gențile cu motive tradiționale Iutta (brandul antreprenoarei Nicoleta Chirica) sau clutch-urile de mătase Silkdome (ale Mădălinei Nistor) – rămân o gamă de nișă, care se adre­sează unei categorii a populației cu veni­turi medii spre ridicate. Se întâmplă într-o Românie în care doar 30% din familii și-au permis anul trecut să își cumpere haine noi, cheltuind o sumă medie de 284 de lei, potrivit Agerpres.

FĂRĂ GRANIȚE. În aceste condiții, și Răzvan Chelu, ca mulți alți tineri desig­neri din generația lui, vede o oportunitate de dezvoltare în piețele internațio­nale. „Vreau să devenim cunoscuți la nivel in­te­rnațional“, spune el. Gențile sale sunt deja prezente în magazine din Paris, Londra și Amsterdam, dar acum se con­cen­trează pe optimizarea site-ului, pentru a putea prelua comenzi interna­ționale – fapt care i-ar aduce o bază foarte mare de potențiali clienți.

Însă o bază mai mare de clienți presupune și o producție pe măsură. Deocam­dată, echipa Lemnia este mică, în afară de el și tatăl lui mai sunt doi oameni care îi ajută – unul la București, pentru design, și unul la Câmpulung, pe producția efectivă. Iar dacă vor începe să „curgă“ comenzile, trebuie să pregătească și oamenii specializați care să îl ajute pe tatăl său, mai ales în condițiile în care fabrica­rea genții clasice, de pildă, durează câ­teva zile. „Este o problemă lipsa forței de muncă, iar oamenii pe care îi găsim tre­buie învățați de la zero“. Se bazează însă pe experiența și flerul ta­tălui său de a găsi oamenii potriviți cu care să poată scoate Lemnia pe piețele internaționale. Să batem în lemn!

Cine, ce, cât

În lumea micilor antreprenori, curentul produselor făcute în România a prins avânt în ultimii ani, într-o piață a modei estimată la circa 3-4 miliarde de euro anual. Iar originalitatea tinerilor designeri se reflectă nu doar în lumea hainelor, ci și a genților.

• SILKDOME. Văzând și făcând – așa ar putea să fie rezumată povestea cu clutch-urile de mătase create de Mădălina Nistor (38 de ani). A moștenit de la bunica ei pasiunea pentru mătase – în copilărie era fascinată de acest material –, iar ani mai târziu a transformat-o în business. În urma unei investiții de 6.000 de euro, visul ei de mătase a prins aripi, cu 200 de clutch-uri vândute într-un an.
• IUTTA. Plecând de la motivele tradiționale, Nicoleta Chirica (33 de ani) a pus în urmă cu patru ani bazele brandului de genți, pantofi și accesorii din piele Iutta. Astăzi, Iutta înseamnă un business de 200.000-300.000 de euro anual, care face primii pași spre recunoașterea internațională, din Londra până în Singapore.
• MAESTOSO. Claudia Tecuceanu (26 de ani) a renunțat la arhitectură, a investit 30.000 de euro, din care 25.000 de euro din fonduri nerambursabile, pentru a porni o afacere în domeniul modei. Astăzi, gențile și accesoriile din piele naturală pe care le creează în atelierul său ajung pe două continente și au generat în 2016 vânzări de 65.000 de euro.
• IIANA. Pentru Alina Isakovic, motivele tradiționale românești și eticheta „Made in Ro“ au însemnat pilonii brandului de fashion Iiana. În urma unei investiții de 40.000 de euro și a două ateliere deschise în București și Oltenia, Iiana a avut în 2016 un rulaj de 250.000 de euro, în creștere cu 7% față de anul precedent.

Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney