Trei tineri au lansat o afacere „verde” cu care fac sute de mii de euro din deșeuri

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Tot mai mulţi producători şi importatori încearcă să–şi îndeplinească pe cont propriu, măcar parțial, obligaţiile privind reciclarea deşeurilor de ambalaje. În ecuație a intervenit o platformă dedi­cată licitaţiilor cu deşeuri, care a ajuns să intermedieze în scurt timp tranzacţii reprezentând 5% din piaţa totală.

„Cunoaştem foarte bine firmele de salubritate, staţiile de sortare şi centrele de ma­nagement la nivel naţional şi ne-am gândit să dezvoltăm o platformă online, un instrument virtual unde se pot întâlni colectorii cu cei care au ţinte de îndepli­nit. Pentru că, evident, o companie mare precum Procter&Gamble sau Coca-Cola nu are de unde să ştie cine deţine deşeuri în Galaţi sau cine este operator de salubritate în Bihor. Sunt firme cu ţinte foarte mari, pe care nu le-ar putea îndeplini indi­vidual un singur colector“, rezumă Ade­la Lazăr po­vestea apariției Greenbroker, ope­ratorul portalului www.deseuriambalaje.ro.

Legislația obligă firmele să recicleze 60% din cantitatea de ambalaje pusă pe piaţă, pentru volumele nevalorificate percepându-se o taxă de penalizare de doi lei/kilogram. Din iunie 2016, firmele pot să recicleze deşeuri cum­părate de la companii de salubritate, staţii de sortare ori centre de management integrat, sau să „paseze“ în conti­nua­re – aşa cum s-a în­tâmplat mai bine de zece ani –  toate obli­gaţiile către Organiza­țiile de Transfer de Responsabilitate (OTR), în schimbul unor comisioane.

A apărut astfel și o oportunitate de bu­si­ness, exploatată imediat de fondatorii Greenbroker – conectarea producătorilor cu colectorii, prin licitații online.

TRANZACȚII DE MILIOANE. Pentru deseuriambalaje.ro, rezultatele au venit rapid, portalul intermediind în primele nouă luni de la lansare licitaţii pentru 16.000 de tone de deşeuri. La un preţ mediu cuprins între 800 şi 1.000 de lei pe tonă, tranzac­ţiile însumează între 12,8 şi 16 milioane de lei.

Astfel, platforma a ajuns să acopere o cotă de piaţă de până la 5%, iar obiectivul său pentru 2017 este tranzacţionarea a 40.000 de tone. Printre clienţii platformei se numără companii din industrii diverse – farma, ciment, ape minerale, bere etc.

Pentru 2018 site-ul își propune să ajun­gă la o cotă de piaţă de 10%, în con­di­ţiile în care ţintele producătorilor şi importatorilor privind reciclarea deşeu­rilor de ambalaje sunt de 650.000 tone pe an.

Scandalul din 2015 legat de raportările false declarate către Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), situaţia econo­mică difi­cilă în care se găsesc multe or­ga­nizații de transfer de responsabilitate și costurile mai mici fac ca firmele să încerce pe cont propriu să-şi îndeplinească direct ţintele de reciclare, evitând OTR-urile.

„Tranziţia companiilor către un sistem 100% individual este dificilă și se face pas cu pas. E mult mai uşor să plasezi res­ponsabilitatea către un OTR. Nu mai ai nicio răspundere legală, indiferent ce se va în­tâmpla – cantităţi rectificate de AFM, can­tităţi considerate reciclate ilegal etc. Dar sunt şi companii pentru care responsabili­tatea socială este foarte importantă şi vor să-şi asume îndeplinirea ţintei AFM“, explică Lazăr, care, înainte de Greenbroker, în care deține împreună cu soțul ei 67% din acțiuni, a lucrat pentru diverse companii de salubritate şi la Comisia Europeană ca expert evaluator pe pro­iec­te de mediu şi reciclare, evaluând într-un singur an programe de peste 100 de milioane de euro pentru ţările care au transmis documen­taţiile la Bruxelles.

O PIAȚĂ DEZECHILIBRATĂ. Actualul sis­tem de gestionare a deşeurilor este însă criticat în termeni duri de preşedintele Federaţiei Patronatelor din Industria Ali­mentară (Romalimenta), Sorin Minea, potrivit căruia firmele sunt în imposibilitatea realizării ţintelor de reciclare şi plă­tesc taxe penalizatoare mari, fără însă ca banii să fie folosiţi pentru a pune la punct un sistem eficient de colectare şi reciclare.

Lipsa de deşeuri de ambalaje colectate a creat o piaţă dezechilibrată, cu preţuri nejustificat de mari, iar legislaţia este ne­clară şi în mod special a fost făcută aşa, nuanțează Minea într-o discuție cu New­Money. „Colectorii o duc perfect. Au dat date false, împreună cu OTR-urile, dar sunt bine mersi. Nu am văzut niciun co­lec­­tor în faliment, nu am văzut niciun OTR în puşcărie. Singurii care plătesc sunt cei din industrie“, acuză acesta. Cu o precizare: costurile sunt transferate mai departe, spre consumator.

„Ni s-au promis de toate, şi degeaba. Ni s-a promis colectare selectivă, nu există. Există însă bani, atraşi prin penalizarea industriei, pentru tot felul de ONG-uri, în loc să se rezolve cu aceşti bani problemele de mediu. Şi văd că intrăm şi în procedura de infringement“, mai spune Minea.

Un proiect legislativ iniţiat în toamna lui 2016 prevedea reducerea taxei penali­zatoare, însă o astfel de măsură este văzută de patronate doar ca un prim pas spre o soluţie reală în problema co­lec­tării deşeurilor. Taxa ar urma să ajungă la 0,3 lei, 0,7 lei sau 1 leu/kg. Proiectul se află la comisia de mediu a Camerei De­pu­taților, iar rezultatul final nu poate fi anticipat.

O altă propunere legislativă vizează scă­derea taxei pentru depunerea la groapă de gunoi, de la 80 lei pe tonă în prezent. O mă­sură ce nu ar face însă decât să descurajeze reciclarea, groapa de gunoi fiind oricum cea mai ieftină metodă de deba­rasare a deşeurilor.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Cine, ce, cât” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Deși generează cele mai puține deșeuri municipale pe cap de locuitor din Uniunea Europeană, românii nu le și reciclează.[/vc_column_text][vc_column_text]

• SITUAȚIA ÎN ROMÂNIA. Românul statistic generează aproximativ 250 de kilograme de deșeuri pe an, arată datele biroului european de statistică, Eurostat. Și tot românul statistic reciclează cele mai mici cantități de gunoi, circa 30 kg pe an, cea mai mare parte a deșeurilor ajungând la gropile de gunoi.
• SITUAȚIA ÎN UE. Spre comparație, cantitatea de deșeuri municipale generată la nivelul UE a fost anul trecut de 477 kg pe cap de locuitor. Aproape 30% din acest volum a fost reciclat.
• PE SEGMENTE. Pe plan local, deșeurile de ambalaje reprezintă circa o treime din cele municipale. Datele Ministerului Mediului arată că 54,8% din deșeurile de ambalaje au fost reciclate la nivelul anului 2014. La hârtie și carton este cel mai mare grad de reciclare (83,4%), la lemn, cel mai redus (26,6%), iar la sticlă, plastic și metal, între 44 și 64%.
• „JUCĂTORII“. În România funcționează circa 25.000 de producători, 10 OTR-uri și peste 700 de operatori de colectare (inclusiv punctele de lucru) de la populație, industrie și comerț.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Guliver / Getty Images