Totul despre medicamentul care arde grăsimea și taie pofta de mâncare

A apărut medicamentul care arde gră­simea și taie pofta de mâncare. Cei mai importanți beneficiari nu vor fi doar vedetele din Los Angeles sau din Miami, ci miliarde de oameni din toată lumea care au probleme de sănătate din cauza kilogramelor în plus, comentează revista bri­tanică The Economist.

Noul medicament îi entuziasmează deja pe bogații Americii. O doză pe săptămână și kilo­gramele dispar. Elon Musk pe Twitter și influencerii de pe TikTok îi laudă deja în cor virtuțile.

Ei bine, cele mai noi medicamente nu sunt doar panacee cosmetice. Noile medicamente sunt produse cu GLP-1, un hormon fiziologic care reglează glicemia și ape­titul. În testele clinice, tratamentul cu semaglutidă, dezvoltată de gigantul danez farmaceutic Novo Nordisk, a dus la scăd­e­rea greutății cu circa 15%. În SUA, Danemarca și Norvegia se vinde deja sub numele de Wegovy și curând va fi disponibilă și în alte țări.

Ozempic, o versiune mai slabă din punc­tul de vedere al dozajului, este un medicament pentru diabetici care este folosit, la fel, pentru slăbire. Un medicament rival fă­cut de compania americană Eli Lilly va ieși la comercializare anul acesta și este, se pare, chiar mai eficient. Analiștii esti­mează că piața pentru medicamentele pe bază de GLP-1 ar putea ajunge la o valoare de 150 de miliarde de dolari în 2031, nu de­parte de valoarea pe care o are azi piața medicamentelor pentru cancer. Unii cred că aceste pastile ar putea deveni la fel de comune ca betablocantele și statinele.

Proiecții

Aceste medicamente se pare că au sosit la timp – la nivelul anului 2020, două cincimi din populația plane­tei sufe­rea de obezitate. Până în 2035, mai bine de ju­mătate din populația globului de aproape 8 miliarde de oameni va suferi de obezitate, potrivit Federației Mondiale a Obe­zi­tății. Și harta obezității nu se limi­tează la țările bogate, cum am putea crede, feno­me­nul fiind chiar global – din Mexic, până în Egipt și Arabia Saudită.

Tendința este alarmantă, dat fiind că obe­zitatea cauzează numeroase probleme de sănătate – diabet, probleme cardiace, gută, forme de cancere și accidente vasculare. Să ne amintim că obezii au fost o cate­gorie mai expusă riscului de deces cauzat de infectarea cu COVID-19. Apoi, este și pro­blema stigmei sociale de a fi gras, ceea ce îi afectează în primul rând pe copii la școală sau la locul de joacă.

Mai mult, consecințele obezității pentru bugetele publice și asupra întregii econo­mii nu sunt deloc neglijabile. Potrivit pro­iec­țiilor analiștilor, costul anual al obezi­tății ar putea ajunge la 4.000 de miliarde de dolari până în 2035, adică 2,9% din produsul intern brut (PIB) global, de la 2,2%, cât era în 2019. Totalul include atât cheltuielile cu îngrijirea medicală, cât și orele de muncă pierdute din cauza îmbolnăvirilor și decesele premature cauzate de obezitate.

Explicații, dar nu o scuză

Trebuie spus că obezitatea nu este un semn al de­că­­derii morale a miliarde de oameni, ci este rezultatul biologiei. Genele vitale pentru supraviețuirea oamenilor pe timp de iarnă și de foamete ajută și azi organismul să se raporteze la greutate. Supraabun­dența și irezistibila mâncare ultraprocesată din ultimele decenii au fă­cut ca alimentele să fie tot mai accesibile și mai ieftine, dar au atras după sine supra­alimentarea, du­blată, din păcate, de o creș­tere a sedenta­rismului. Și, odată ce gră­si­mea se depune, corpul va opune rezis­tență să scape de kilograme. În ciuda sumei de 250 de miliarde de dolari cheltuită global pe diete și produse de slăbit anul trecut, lupta cu kilogra­mele a fost în mare măsură pierdută.

Noile medicamente împotriva obezității sunt cumva un rezultat al întâmplării, după ce s-a observat că tratamentele pentru dia­be­tici duc la pierderea în greutate. Semaglutidele imită eliberarea de către orga­nism a hor­monilor care stimulează sen­za­ția de sa­țietate. Totodată, inhibă pofta irezis­­ti­bilă din creier de a mânca, mereu la pândă chiar și în cazul celui mai vigilent și plin de voin­ță om aflat la dietă.

Pe fondul cererii tot mai mari pentru no­i­le medicamente, investitorii sunt la fel de en­tu­ziasmați ca și pacienții care tocmai au slăbit. Capitalizarea de piață a companiei Novo Nordisk, care conduce plutonul goanei după noul aur, s-a dublat în doi ani, ajun­­gând la 326 de miliarde de dolari. La această va­loare, este al doilea cel mai valoros producător de medicamente listat pe piața de capital.

Analiștii se așteaptă ca jumătate dintre americanii obezi care au nevoie de ajutor să beneficieze de GLP-1 la finalul acestui de­ceniu. Dar, cum se întâmplă cu orice me­di­cament nou care promite atât de mult pentru foarte mulți dintre noi, există și incertitudini. Două sunt foarte mari – sigu­ranța și accesibilitatea.

Riscuri

Să ne uităm întâi la prima incertitudine – siguranța. Noutatea medicamentelor presupune ca repercusiunile asupra corpului pe termen lung să nu fie încă știute. În cazul versiunilor cu dozaj mai slab prescrise diabeticilor, efectele secundare precum diareea și vomitatul au fost slabe. Dar pot să apară alte efecte secundare, mai dure și mai multe, în cazul versiunilor mai puternice.

Studiul pe animale arată o inci­dență mă­rită a cancerului tiroidian, iar se­ma­gluti­dele sunt asociate și cu forme rare de pan­creatită. Se știe puțin despre efec­tele folosirii lor înainte de o sarcină, de exemplu. Toate acestea necesită o analiză clară, la fi­nalul unor studii riguroase.

Înțelegerea riscurilor va fi importantă, de­oarece mulți dintre pacienții care vor fo­­losi aceste medicamente ar putea avea nevoie de ele toată viața.

Estetică vs sănătate

O altă preocupare ține de costuri. În SUA, prețul lunar al unui tratament cu Wegovy este de circa 1.300 de dolari. Cel cu Ozempic costă circa 900 de dolari. Cu aceste prețuri, un tratament pe viață devine prohibitiv de scump.

Pe termen lung însă, situația pare mai op­timistă. În timp, companiile vor putea ajunge la acorduri cu autoritățile și cu ope­ratorii de servicii medicale pentru a acoperi toată populația obeză, ceea ce va garanta volume mari în schimbul scăderii prețurilor. Profitabilitatea este deja extrem de seducătoare, astfel că și competiția a de­venit tot mai puternică. Ceea ce va duce la noi inovații.

Amgen, AstraZeneca și Pfizer lucrează deja să producă medicamente proprii. Iar Novo Nordisk are deja pe țeavă noi medicamente de același tip. Tot pe termen lung, patentele vor expira, ceea ce va permite dezvoltarea de generice mai ieftine.

Ce ar trebui făcut între timp? Autoritățile trebuie să se asigure că aceia care au nevoie de noile medicamente le vor primi, iar cei care le vor dori din considerente este­ti­ce să plă­tească pentru ele. Totodată, trebuie să conti­nue presiunea pentru diverse alte măsuri de combatere a obezității – spor­tul, mâncarea sănătoasă, etichetarea co­rectă a alimentelor, ceea ce va preveni în primul rând îngrășarea.

Flagel

Obezitatea este una dintre cele mai mari pro­bleme de sănătate ale secolului al XXI-lea.

• EVOLUȚIE. ­­Conform World Obesity Atlas 2023, publicat în data de 2 martie (4 martie fiind marcată drept Ziua Internațională a Obe­zității), incidența obezității va crește de la 14% în 2020 la 24% în 2035, ajungând să afecteze două miliarde de persoane la nivel global.
• TOP. ­­Într-un clasament al țărilor cu cea mai mare rată a obezității realizat pe baza unor date din 2016 și publicat de CIA.gov, primele zece locuri sunt ocupate de mici state din zona Oceanului Pacific, în frunte cu Nauru (61%). România apare pe locul al 75-lea, cu 22,5%.

Acest articol a apărut în numărul 159 al revistei NewMoney

FOTO: Getty