Totul despre Afterhills, evenimentul care închide seria festivalurilor de vară

Când vine vorba despre industria IT din România, Bucureștiul și Clujul sunt pomenite automat. La fel se întâmplă și în cazul marilor festivaluri de muzică. De vreo cinci ani însă, Iașiul își face și el loc printre huburile IT. Cum stă însă cu muzica?

Acest articol a apărut în numărul 71 (5 – 25 august 2019) al revistei NewMoney

În iulie 2015, o caravană mobilă pentru donatorii de sânge era amplasată în parcul Herăstrău din Capitală. Cei care au do­nat sânge au primit bilete la Festivalul Untold, organizat la Cluj-Napoca, aflat pe atunci la prima sa ediție. La peste 400 de kilometri distanță, se formau cozi de sute de persoane în fața Centrului Regional de Transfuzie Sangvină Cluj.

Asociată cu poveștile despre Transilvania și Vlad Țepeș, inițiativa recoltării de sânge a fost remarcată inclusiv în afara țării, fiind un prim exercițiu reușit de marketing al Festivalului Untold, devenit între timp cel mai mare eveniment muzical din România.

MILIONUL DE BAZĂ. La doi ani distanță de prima ediție a evenimentului găzduit de Cluj-Napoca, trei tineri s-au gândit să pună și Iașiul pe harta festivalurilor de mu­zică din România. Și, de ce nu, chiar din Europa. „Dacă nu o făceam noi, cu si­gu­ranță, o făcea altcineva“, spune acum Ovidiu Biber (38 de ani), cofondator al Afterhills Music Festival, alături de fratele său, Vasile (40 de ani) și prietenul Victor Mandric (36 de ani).

Afterhills se pregătește acum de o a treia ediție, care ar urma să-i consolideze prezența într-o industrie aflată în plină dez­voltare în România. Estimările analiș­tilor arată că piața festivalurilor din România ar putea ajunge, anul acesta, la o audiență de aproximativ un milion de spectatori și la venituri totale de circa 127 de milioane de euro.

Mandric plusează însă în privința nu­mă­rului de spectatori, afirmând: „Am făcut un studiu la nivel național și am constatat că acest tip de evenimente are un public de 1,3-1,5 milioane de persoane în România“. Acest public, detaliază el, poate fi împărțit în două segmente de vâr­stă – unul sub 25 de ani și altul între 25 și 34 de ani.

În consecință, ediția de anul acesta a Afterhills, desfășurată pe o perioadă de zece zile, între 23 august și 2 septembrie, va avea „două vârfuri“: unul în weekendul 23-25 august, iar al doilea între 30 august și 1 septembrie. În primul vârf, organizatorii spun că vor aduce trupe agreate de publicul sub 25 de ani, pentru ca între 30 august și 1 septembrie să se concentreze pe segmentul de vârstă 25-34 de ani.

Anul trecut, Afterhills a atras aproximativ 100 000 de oameni, iar organizatorii spun că 80% din participanți ar proveni din industria IT.

Bilanțul din 2018 mai arată că festivalul de la Iași a fost frecventat și de spectatori din 41 de țări care s-au cazat fie în oraș, fie în campingul amenajat de organizatori. Pentru că numărul participanților la eveniment este în creștere, cei trei cofondatori au decis să regândească organizarea festivalului și să-l mute de la intrarea în Iași la 20 de kilometri de oraș, în zona Dobrovăț, unde este în curs de amenajare și un camping.

Cum în perioada festivalului este foarte greu să mai găsești un loc de cazare, orga­nizatorii au decis ca în camping să fie amenajate și corturi care să ofere un grad ridicat de confort. „Avem de gând să aducem unități de cazare cu pat normal și mobilier“, explică Ovidiu Biber, adăugând că există inclusiv artiști interesați să ră­mână peste noapte în camping. De altfel, mai spun organizatorii, anul trecut au decis să se cazeze în corturile din zona festivalului inclusiv tineri care locuiesc în Iași.

FABRICĂ DE BANI. Afterhills a trezit și in­teresul antreprenorilor locali cu afaceri în zona de alimentație publică și comerț, care și-au anunțat deja prezența, iar organizatorii estimează că veniturile pe care le vor încasa partenerii prezenți la festival s-ar putea ridica la peste patru milioane de euro.

Potrivit lui Ovidiu Biber, bugetul de anul trecut al festivalului a fost de circa 2,5 milioane de euro, iar anul acesta va crește cu aproximativ 30%. Pentru că organizarea unui astfel de festival este extrem de costisitoare, cei trei fondatori ai evenimentului l-au cooptat pentru sprijin financiar pe unul dintre principalii investitori imobiliari din Iași, Bogdan Gheor­ghiu, dezvoltatorul complexului reziden­țial Newton, cu 500 de apartamente din categoria premium.

Printre susținătorii festivalului de la Iași se regăsește o altă companie cu afa­ce­ri în domeniul imobiliarelor, Iulius Group, prin ale cărei centre comerciale este promovat evenimentul. Mai precis festivalul este promovat în ansamblurile Pallas și Iulius Mall, în baza unor contracte semnate între organizatorii Afterhills cei ai companiei ieșene. De altfel, înainte de a demara pro­iectul Afterhills, Ovidiu Biber a lucrat în echipa de marketing a companiei fondate de omul de afaceri Iulian Dascălu.

FESTIVALUL MOLDOVEI. De anul trecut, Afterhills a devenit un business inclusiv pentru parteneri din Republica Moldova. Este vorba de postul de radio Muz FM, unul dintre cele mai po­pulare canale de muzică din Chișinău, care este parte­ner al organizatorilor festi­valului. „Au un tren Afterhills plin cu festivalieri și circulă toată noaptea“, adaugă Ovidiu Biber, cu precizarea că partici­panții la festival sunt însoțiți de DJ-i care pun muzică în tren și pe peroane, promo­vând astfel evenimentul de la Iași.

Poziția Iașiului îi avantajează pe specta­torii care vin de la Chișinău, pentru că se află doar la 150 de kilometri de locul de des­fășurare a festivalului, singurul impe­diment fiind timpul petrecut la graniță pentru operațiunile vamale. Pe plan local, operatorii de transport aerian Tarom și Blue Air au decis să suplimenteze zborurile între București și Iași, în timp ce compania CFR ar urma să mărească numărul de vagoane pe cursele regulate.

Ca dimensiune, Afterhills este încă departe de nivelul financiar la care a ajuns Untold. Dacă organizatorii evenimentului de la Cluj au avut, anul trecut, venituri to­tale de 14,7 milioane de euro, cifra de afaceri a Afterhills a fost de 1,3 milioane de euro. Dar loc de creștere există. Cu un ochi la cifrele de la Cluj, cei trei parteneri s-au gândit, când au început proiectul, că și Iașiul – un oraș în plin avânt economic – are potențialul necesar pentru a susține un eveniment de amploare. Numai că, la început, au fost ignorați de mai toată lu­mea, pentru că nu aveau istoric în organizarea de festivaluri. Însă știau ce vor. Ovidiu venea din zona de marketing, Va­sile, din mediul online, iar Victor, din organizarea de expoziții internaționale.

Din aproape în aproape, au căutat o echipă de producție și, întâmplător, au ajuns la una care colaborase și cu Untold. „O echipă de producție care are istoric când intră în proiect garantează că festivalul se întâmplă“, spune acum Ovidiu Biber, completând că, până în acel moment, nu se puteau „lipi“ de artiști inter­na­ționali.

DANSÂND ÎN PLOAIE. Desfășurată în iunie 2017, prima ediție a Afterhills are o poveste specială. Cu o oră înainte de a începe festivalul, organizatorii au primit o atenționare cod galben de vânt puternic. „În câteva minute, ne-a demolat festivalul“, își amintește Victor Mandric. După vijelie, scenele au fost re­făcute și concertele au început. În timp ce primul artist se afla pe scenă, au reapărut niște nori grei. În câteva minute, organizatorii au evacuat peste 10.000 de oameni, care s-au adă­postit în centrele comerciale din apro­piere. Momentul nu a fost însă unul de panică. Afară ploua, iar publicul aflat la adă­post scanda „Afterhills“. Scenele au fost refăcute a doua zi, festivalul a continuat, iar în perioada ce a urmat toată lumea vorbea despre vijelia de la Afterhills. „A fost cea mai bună campanie de marketing pe care o puteam avea“, con­sideră acum Ovidiu Biber.

Din vijelia de acum doi ani, organizatorii au mai învățat că nu trebuie să te pui cu vremea, așa că au decis, pentru mai multă siguranță, să mute festivalul spre finalul verii. De plouat, va mai ploua, cu siguranță, dar riscul de instabilitate at­mosferică majoră este mai scăzut.

Cine, când, unde

În România, au loc anual zeci de festivaluri, dar câteva nume continuă să atragă, de la an la an, un număr tot mai mare de artiști și spectatori.

• Neversea. Ediția de anul acesta s-a desfășurat între 4 și 7 iulie, la Constanța, și a avut pe afiș peste 200 de artiști din țară și din străinătate.
• Music Outdoor Experience. Este primul festival cu obiectiv turistic din România și are ca scop descoperirea posibi­lelor destinații de vacanță. Anul acesta s-a desfășurat între 11 și 14 iulie, la Coada Lacului Dră­gan, Valea Drăganului, județul Cluj
• Gărâna Jazz Festival. A avut loc între 11 și 14 iulie. Este la cea de-a 23-a ediție, iar parti­cipanții au parte de patru zile de muzică bună, în Semenic.
• Open Air Blues Festival. S-a desfășurat între 18 și 22 iulie, pe Valea Lotrului, și oferă concerte de blues, blues-rock, jazz, fusion și funk.
• Electric Castle. Nominalizat de patru ori la European Festival Awards, s-a desfășurat între 17 și 21 iulie, în decorul deja cunoscut: domeniul Castelului Banffy, din județul Cluj.
• ROCK THE CITY. Este un festival cu un format unic, desfășu­rându-se pe parcursul unei singure zile. Anul acesta a avut loc în 22 iulie, în Piața Constituției din Capitală.
• Untold. Ajuns la a cincea ediție, este cel mai mare și mai cunoscut festival de muzică din România și atrage mii de oameni din întreaga lume. Anul acesta a fost programat între 1 și 4 august, la Cluj-Napoca.
• Summer Well. Are loc pe domeniul Știrbey, din Buftea, în weekendul 10-11 august. Cunoscut și sub numele de „Festivalul Bucureștilor“, a ajuns anul acesta la a noua ediție.