Studiu: Colesterolul crescut la persoanele tinere agravează riscul de boli cardiovasculare

Tratament pentru scăderea nivelului de colesterol la persoanele cu vârsta sub 45 de ani ar putea avea drept efect reducerea riscului de boli cardiovasculare şi de accidente vasculare ulterior pe durata vieţii.

Este concluzia unui amplu studiu care a cuprins datele medicale provenind de la 400.000 de persoane din 19 ţări pe o perioadă îndelungată (de până la 43 de ani în unele dintre cazuri). Autorii cercetării confirmă legătura dintre un nivel foarte ridicat de colesterol şi riscul cardiovascular pe termen lung.

Totodată, studiul arată că această creştere a riscului este mai accentuată în cazul pacienţilor relativ tineri (cu vârsta sub 45 de ani), decât în cazul celor de peste 60 de ani.

Astfel, femeile sub 45 de ani cu un nivel al colesterolului ”non-HDL” (colesterol ”rău”) puţin mai ridicat – cuprins între 1,45 şi 1,85 grame pe litru – şi care prezintă cel puţin doi factori de risc pentru afecţiuni cardiovasculare (precum obezitate, diabet, hipertensiune sau tabagism) au o probabilitate de 16% de a suferi un accident cardiovascular înainte de împlinirea vârstei de 75 de ani.

Citește si

În cazul femeilor de 60 de ani sau peste această vârstă cu un profil similar, riscul este de doar 12%, potrivit studiului publicat în revista medicală britanică „The Lancet„. Pentru bărbaţii cu aceleaşi caracteristici, probabilitatea este cuprinsă între 29% şi 21%.

Durata expunerii influenţează pericolul pentru sănătate

„Acest fapt sugerează că nu doar nivelul colesterolului, ci şi durata expunerii la un colesterol mărit este factorul care prezintă pericol pentru sănătate”, a menţionat Paul Leeson, profesor de medicină cardiovasculară la Universitatea Oxford (Marea Britanie) într-un comentariu independent faţă de studiu.

Cu ajutorul procedurii de modelare statistică, cercetătorii au demonstrat apoi că, dacă diminuăm la jumătate nivelul de colesterol ”non-HDL”, spre exemplu prin tratamentul cu statine, riscul cardiovascular în cazul femeilor cu vârsta sub 45 de ani ar scădea la 4%, iar în cazul bărbaţilor, la 6%.

Colesterolul HDL, deseori supranumit ”colesterol bun”, este alcătuit din lipoptroteine care transportă excesul de colesterol către ficat, evitând acumularea acestuia în vasele de sânge.

Colesterolul non-HDL se măsoară scăzând din nivelul total de colesterol, nivelul de colesterol HDL. În alcătuirea acestuia intră colesterolul LDL (asociat riscului de ateroscleroză, o acumulare de depozite de lipide la nivelul vaselor) şi trigliceride.

„Aceste rezultate confirmă ideea potrivit căreia controlarea nivelului colesterolului mai devreme pe parcursul vieţii ar putea avea efecte mai bune decât în cazul în care aşteptăm să înaintăm în vârstă pentru a face acest lucru”, a comentat Leeson, citat de Agerpres.

Totodată, înainte de a face recomandări medicale, ar trebui realizate cercetări ulterioare pe tema modalităţii de reducere eficace a colesterolului în cazul persoanelor relativ tinere în special pentru a şti dacă este necesar ca acestea să urmeze un tratament continuu timp de mai multe decenii, a subliniat acesta.

Informaţiile disponibile până în prezent despre statine ”nu au evaluat posibilitatea unor tratamente urmate timp de decenii, ceea ce înseamnă că riscul efectelor nedorite – care ar modifica raportul beneficiu-risc – nu este stabilit foarte clar”, a estimat de asemenea Jennifer G. Robinson, profesoară la catedra de epidemiologie a Universităţii din Iowa (SUA) într-un alt comentariu independent pe marginea studiului.

10 tipuri de alimente anticolesterol

Bere

„Este nevoie să introducem în dietă alimente care să ajute organismul să lupte cu colesterolul LDL, așa-numitul colesterol «rău». Sursă de antioxidanți și fibre solubile, chiar berea, consumată moderat, poate contribui la creșterea nivelului de colesterol «bun», HDL“, susţine dr. Corina Zugravu, președintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriție.

Medicul argumentează prin faptul că antioxidanții prezenți în bere au ca sursă chiar ingredientele naturale din care această băutură este fabricată – cerealele şi hameiul –, iar cantitatea totală de antioxidanţi depinde de tipul de bere.

Usturoi

Beneficiile usturoiului sunt cunoscute din timpuri străvechi, fiind considerat o plantă medicinală încă din antichitate. Bogat în fitonutrienţii seleniu, zinc, mangan și vitaminele A şi C, usturoiul întărește sistemul imunitar, împiedică formarea cheagurilor de sânge, favorizând circulația, și joacă un rol activ în combaterea colesterolului LDL. Pentru a beneficia 100% de proprietățile medicinale ale usturoiului, acesta trebuie consumat crud.

Mere

Fibrele, cele solubile în mod deosebit, au demonstrat o eficiență deosebit de mare în lupta cu colesterolul „rău“. Potrivit specialiștilor, 15 grame de fibre solubile consumate zilnic pot determina scăderea nivelului de colesterol cu până la 10%.

Printre fibrele solubile care au acest efect se numără pectina, o substanță prezentă în măr, care scade colesterolul „rău“ și ajută procesul de digestie. Consumul zilnic de mere poate ține sub control nivelul colesterolului, afirmă experţii în nutriție.

Avocado

Acest fruct conţine grăsimi bune care măresc colesterolul „bun“, protejând arterele de efectul colesterolului „rău“. Nutriţioniştii spun că o substanţă din avocado (beta-sitosterol) reduce cantitatea de colesterol absorbită din alimentaţie.

Ulei de măsline

Specialiştii recomandă înlocuirea untului din alimentaţie cu uleiul de măsline.

Cereale integrale

Produsele de acest tip scad nivelul LDL, fiind bogate în vitamine, minerale, antioxidanţi şi fibre.

Năut

Asemănător cu fasolea, poate fi folosit pentru salate, tocăniţe, deserturi vegane şi pentru a face celebra pastă numită hummus.

Sardine şi somon

Aceste tipuri de peşte conţin acizi graşi omega-3 care împiedică depunerea colesterolului pe artere şi asigură creşterea nivelului de colesterol „bun“.

Seminţe, alune, migdale şi nuci

Aceste alimente scad nivelul colesterolului şi al trigliceridelor, fiind sărace în grăsimi saturate şi omega 6, însă bogate în polifenoli, o combinaţie benefică pentru reducerea inflamaţiei.

Ciocolată neagră

Consumul de ciocolată neagră îmbunătăţeşte nivelul HDL şi al trigliceridelor şi scade nivelul LDL.

Studiu

Interzis la consumul de ouă, un mit fals

Deşi oul a fost mult timp pe lista alimentelor interzise în cazul persoanelor cu probleme ale inimii, studii recente argumentează calităţile nutritive ale acestui aliment, care poate chiar regla raportul dintre cele două tipuri de colesterol.

În funcţie de mărimea oului, gălbenuşul conţine 185 miligrame de colesterol. Însă nu grăsimea din gălbenuş este adevărata problemă, ci nivelul ridicat al acidului arahidonic, care poate creşte inflamaţia pereţilor arteriali. Iar pentru a beneficia de elementele nutriţionale ale oului, precum vitaminele B12 şi D, fără ca sănătatea sistemului vascular să fie afectată, nutriţioniştii recomandă limitarea consumului la un ou zilnic pentru persoanele cu probleme la inimă sau diabet.

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Yale relevă că beneficiile acestui aliment depăşesc cu mult aşa-zisele pericole mai mult sau mai puţin argumentate.