Șeful băncii în care Orlando Teodorovici deține postul de guvernator este fiul unor spioni ruși

NewMoney 12/04/2019 | 13:55 Financiar
Șeful băncii în care Orlando Teodorovici deține postul de guvernator este fiul unor spioni ruși

Autor: Carmen Constantin

 

O instituție financiară obscură, cu un ca­pi­tal miniatural și condusă de un fi­nan­țist obligat să dezmintă legăturile cu serviciile secrete din țara natală provoacă valuri în lumea financiară și diplomatică occidentală. România este al cincilea dintre cele nouă state acționare în Banca In­ternațională de Investiții. A Rusiei.

Acest articol a apărut în numărul 63 (15 – 28 aprilie 2019) al revistei NewMoney

Puțin cunoscută publicului și chiar mediu­lui de afaceri, Banca Internațională de In­ves­tiții (BII) și-a găsit în ultimele săptămâni o neașteptată notorietate. Mutarea sediu­lui central de la Moscova la Budapesta, tra­tamentul VIP de care se bucură angajații BII din Ungaria și strânsele legături ale șe­fu­lui băncii, Nikolai Kosov, cu temutul KGB au scos instituția din conul de umbră din care a acționat în ultimii 49 de ani.

Și cu toate astea, banca fostului CAER (Con­siliul de Ajutor Economic Reciproc, creat de URSS în 1949) nu deține cifre care să impresioneze: aproximativ 330 de mili­oane de euro capital vărsat, din care apro­xi­mativ 22,5 milioane de euro – contribuția României, față de 22 de miliarde de euro, Banca Europeană de Investiții.

O bancă de categoria „muscă“, cu pro­ble­me de imagine. „Banca este complet li­­beră de orice influență a serviciilor secrete rusești – sau a celor din UE și ale NATO“, susținea recent, în fața jurnaliștilor, Nikolai Kosov. Tatăl său a fost șeful spionilor ruși din Budapesta în anii ’70; mama lui a fost descrisă de agenția de știri Tass din Rusia ca fiind „unul dintre spionii extraordinari ai secolului XX“. Toate aceste informații au apărut în spațiul public odată cu vestea mutării sediului central al băncii de la Moscova la Budapesta.

Românii cooptați. Poate că numele Băncii Internaționale de Investiții ar fi ră­mas, și în România, la fel de puțin cunoscut, dacă nu ar fi fost scan­dalul politic. Senatorul liberal Florin Cîțu îl acuză pe mi­nistrul finanțelor, Eugen Teodorovici, că a schimbat legea ca să facă parte din conducerea BII, pentru a ob­ține avantaje financiare și fiscale. Teodorovici neagă orice ilega­litate și spune că „e gu­vernator, pentru că așa prevede legea“.

Ministrul finanțelor este unul dintre cei opt guvernatori ai băncii, dar nici pe departe singurul român care lucrează la BII. Din consiliul de administrație face parte Alexandru Florescu, fost expert și consilier la Ministerul Finanțelor Publice. În Board of Directors sunt două românce: Florinela Boni Cucu, director general la Finanțe, și Oana Beatrice lacobescu, șef de divizie în același minister. Iar fostul șef al Trezoreriei statului, Ștefan Nanu, a devenit în martie 2018, prin concurs, director al Departamentului de Finanțare Structurată și Creditare.

Cu excepția funcționarilor care s-au apro­piat de BII pe filiera Ministerului Finanțelor Publice, puțină lume e la curent cu aface­rile băncii rusești la care e acționară și România. „Chiar și la nivel internațional mă îndoiesc că s-a auzit de ea, cu excepția, poate, a celor specializați în instituții inter­naționale financiare“, evaluează economistul Aurelian Dochia, membru în Consiliul de Administrație al BRD. „Cred că participarea României este un soi de moștenire a perioadei în care România făcea parte din CAER. După aceea, probabil că nu s-a obosit nimeni să ne scoată de acolo“, spu­ne economistul. Consultantul Dan Schwartz atrage aten­ția asupra altei pro­bleme. „Peste trecutul comunist se poate trece. Sunt și alte insti­tuții care au fost restructurate, reformate și care funcționează legitim. Cel mai grav, în ceea ce privește Banca Internațională de Investiții, este că, din punct de vedere financiar, este absolut nesemnificativă. In­vestiții de câteva mili­oane de euro la nivelul unei țări nu în­seamnă absolut nimic. Nu văd un motiv serios pentru care România să facă parte dintr-o astfel de instituție“, explică Schwartz.

Potrivit Ambasadei Rusiei la București, por­tofoliul BII în România se ridică la 78 de milioane de euro. Suma s-a împărțit, în ultimii ani, între o societate de creditare în do­meniul agricol, producătorul de carne de pui Avicola Buzău, rețeaua de magazine Profi și grupul românesc Iulius, în vederea extinderii rețelei de centre comerciale. Banca Internațională de Investiții a emis de mai multe ori obligațiuni la Bursa de Valori București în valoare totală de 711 milioane de lei și 60 de milioane de euro. „Pentru o bancă internațională, suma in­vestită este mică“, spune Dochia.

„Sunt companii românești care au active sau cifre de afaceri peste nivelul de capitalizare al acestei bănci. Intervine inevitabil întrebarea: ce se află în spatele acestei instituții?“, observă Dan Schwartz. Consultantul apreciază că guvernul trebuia să lă­mu­rească transparent de ce s-au transferat bani în conturile acestei bănci și care este avantajul „prezent sau viitor“ obținut prin participarea la această instituție. „Din informațiile disponibile, această bancă nu are în România decât proiecte mici. În atâția ani, de când România participă la această bancă, ce dividende a primit? În calitate de acțio­nar, România a fost îndrep­tă­țită să pri­mească dividende. Or, nu există date despre situa­țiile financiare BII privind profitabilitatea“, observă Dan Schwartz.

Site-ul BII precizează că, dintre băncile rusești, are cel mai bun rating internațio­nal. Ușor de înțeles, ținând cont că e singura in­stituție financiară cu sediul la Mos­cova care nu are de suferit de pe urma sanc­țiu­nilor impuse Rusiei de Uniunea Europeană după invadarea peninsulei Crimeea.

Imunitate diplomatică. Decizia de a-i muta sediul central la Budapesta a atras atenția asupra BII. Potrivit site-ului index.hu, sediul de la Budapesta va fi păzit asemenea unei ambasade, iar an­ga­jații vor avea imunitate diplomatică. Statul ungar s-a angajat ca toate costurile – inclusiv re­no­varea, închirierea unor spații și paza – să fie asigurate din bani publici. Poliția nu va putea să intre în clădire decât dacă i se va permite accesul.

Activele băncii nu se vor afla sub nicio formă de control din partea autorităților ungare. În plus, BII va fi scutită de la plata taxelor și a comisioanelor legate de exportul și importul de servicii. Argumentul invocat de oficiali: prin această mutare, Ungaria devine un hub financiar interna­țional.

Peste 50% din acțiunile acestei bănci sunt deținute de Bulgaria, Cehia, Slovacia, România și Ungaria, în vreme ce Rusia are 40%. „Este o ope­­rațiune importantă cosmetic și strategic, pentru că această bancă intenționează să-și extindă operațiunile în Europa, iar sediul la Budapesta i-ar crea o imagine mai bună“, consideră Dochia.

Dan Schwartz apreciază că argumentele econo­mice au fost trecute în plan secund. „S-ar putea să fie o tentativă a Rusiei de pătrun­dere pe piața Uniunii Europene printr-o entitate care acum este mică, dar care poate să crească în importanță și dimensiuni. S-ar putea să fie un simbol politic că Rusia e sprijinită, totuși, de unele din­tre statele Uniunii Europene. Deci, să fie politică în spatele ei, și nu economie.“

 

FMI pe stil rusesc

Instituția a fost înființată ca o alternativă la FMI pentru blocul estic.

  • 10 iulie 1970. Semnarea acordului de înființare.
  • 1991. RDG se retrage pentru că dispare.
  • 2000. Polonia și Ungaria se retrag.
  • 2012. Rusia numește o nouă conducere, în frunte cu Nikolai Kosov.
  • 2014. Banca intră pe piața împrumuturilor.
  • 2015. Ungaria redevine membru al BII. Se deschide biroul regional pentru Europa, la Bratislava, în Slovacia.
  • 2019. Sediul central se mută de la Mos­cova la Budapesta.

FOTO: Guliver / Getty Images

d