Se întâmplă (alt)ceva în blockchain: pixelii se vând de acum cu milioane de dolari. Povestea lui Mike Winkelmann

În viața cea de toate zilele e Mike Winkelmann. Are 40 de ani, e tatăl a doi copii, soț al unei învățătoare, rezident într-o suburbie din Charleston, Carolina de Sud, și șo­fer al ceea ce spune că e un „jaf de Toyota Corolla“. În internet e însă Beeple. Are 2,2 milioane de urmăritori pe Instagram și face artă digitală – pixeli pe ecrane care zugrăvesc imagini bizare, hilare, deranjante și uneori grotești. Lucrările sale au fost prezentate în pauzele a două meciuri Super Bowl (finala campionatului de fotbal american) și la cel puțin un concert al lui Justin Bieber, dar nu sunt expuse în galerii și nici nu sunt validate în lumea artelor tradițio­nale.

Și cu toate astea, în decembrie 2020, la prima licitație extinsă a operelor sale, Winkelmann a vân­dut de 3,5 milioane de do­lari într-un sin­gur weekend. A fost unul din­tre acele lu­cruri despre care, atunci când auzi, te fac să te întrebi dacă (mai) ai habar de ce se întâmplă în lume. La urma urmei, de ce ai plăti o grămadă de bani pentru un JPG sau un PNG? Nu ai putea la fel de bine să le vezi ca (mai) toată lumea, gratuit, pe Insta­­gram?

Viitorul prezent

Scena artei crypto fo­losește tehnologia blockchain pentru a au­tentifica și identifica drept unicat o piesă de artă digitală. Pentru a înțelege cum o imagine de doar câțiva kilobiți se vinde cu mult peste prețul unei proprietăți imobiliare este nevoie de un scurt ABC despre așa-numitele jetoane non-fungibile (NFT – non fungible tokens), bunuri digitale tranzacționate pe site-uri emergente precum Nifty Gateway, care a găzduit și licitația lui Beeple.

Spus cât mai simplu, NFT înseamnă ti­tluri de proprietate în format digital pentru produse artistice tranzacționate pe blockchain care nu pot fi înlocuite cu altceva. Practic, orice poate fi o operă de artă – o imagine generată de un algoritm, un clip video sau chiar un tweet, atât timp cât se află în ecosistemul digital. Faptul că nu este fungibil înseamnă că nu poate fi înlocuit de altceva, deoarece este unic. Un bit­­coin, de exemplu, este fungibil – schimbi un BTC cu un altul și vei avea exact același lucru. În cazul unui NFT, pe de altă parte, chiar dacă pot exista imitații sau reprodu­ceri, originalul tranzacționat rămâne unic, irepetabil și verificabil, ca orice operă de artă fizică.

„Imaginați-vă că dețineți o pereche de Air Jordans scumpi. Dacă Nike ar ieși din afaceri, acești bascheți nu ar dispărea brusc din dulapul vostru. De ce bunurile digi­tale – cum ar fi un skin Fortnite (grafică folosită pentru a schimba aspectul unui personaj al jocului, n.r.) sau un Beeple ori­ginal – ar trebui să fie diferite?“, face o ana­logie Duncan Cock Foster, cofondator al Nifty Gateway.

Primele NFT au apărut în 2017, când pro­gramatorii canadieni Matt Hall și John Watkinson au creat CryptoPunk, un portal pentru tranzacționarea imaginilor prin intermediul tehnologiei blockchain utilizate de criptomonede, care înregistrează tran­zacțiile.

Atunci când copiem un fișier de pe hard diskul calculatorului de acasă într-un ser­ver de tip cloud, de exemplu, copia și origi­nalul sunt identice. Prin contrast, fiecare in­formație stocată în blockchain este unică. Ceea ce înseamnă că nimeni nu poate face o copie a operei de artă „X“, „Y“ sau „Z“. Dacă își dorește cineva originalul, trebuie să îl cumpere, iar fiecare tranzacție este înregistrată într-un registru de tip blockchain, astfel că falsificarea dreptului de pro­prietate este practic imposibilă.

Informația stocată în blockchain există si­multan pe toate calculatoarele din sis­tem, ca o bază comună de date, permanent actualizată, care înmagazinează toate tranzacțiile realizate vreodată. Accesul la in­formație este disponibil pentru toți parti­ci­panții, iar activitatea în sistem este complet transparentă.

În momentul de față, majoritatea NFT-urilor folosesc rețeaua Ethereum, iar sta­tisticile de până acum vorbesc despre tran­zacții în valoare totală de două miliarde de dolari în doar primul trimestru al anului în curs, de la 94 de milioane de do­lari în același interval al lui 2020. O valoare care l-a luat prin surprindere și pe Erick Cal­deron, unul dintre pionierii NFT și fondator al proiectului Art Blocks, care declara recent pentru The Wall Street Journal că „suntem acum într-un punct în care mă așteptam să fim doar peste cinci ani“.

Mike și vrejul de fasole

Așadar, să fie chiar atât de tare dată lumea peste cap? „De ce ar fi diferită colecționarea de artă di­gi­tală de colecționarea de cartonașe rare cu jucători de baseball? Un lucru valorează atât cât cineva este dispus să plătească pentru el. Faptul că nu poți atârna pe un pe­rete arta digitală e complet irelevant. Ra­portată la creațiile crypto, existența fi­zică e o eroare, nu o caracteristică“, spune Tyler Winklevoss, miliardar din criptomonede, cel care, alături de fratele său gea­măn, Cameron, l-a acuzat pe Mark Zuckerberg că le-ar fi furat ideea a ceea ce între timp a devenit Facebook. Spus și altfel, oricine poate vedea un Beeple pe Instagram, dar blockchainul face din el și un obiect de colecție.

Nebunia a început anul trecut, când explozia bitcoinului a atras atenția a milioane de oameni și a dat naștere unui val de interes în orice are legătură cu blockchainul. Aplicații precum Coinbase – care facili­tează achiziționarea activelor de către persoanele care nu cunosc tehnologia –, la braț cu marii investitori instituționali precum Goldman Sachs sau companii de talia Tesla, au făcut ca prețurile să crească tot mai mult. Prețul unui singur bitcoin a urcat de la aproximativ 7.000 de dolari la începutul lui 2020 la un vârf de 63.000 de dolari în aprilie 2021.

În octombrie 2020, National Basketball Association (NBA) s-a asociat cu Dapper Labs pentru a vinde ca NFT-uri clipuri și ima­­gini ale unor jucători de baschet cele­bri. În doar primele patru luni, au câștigat peste 230 de milioane de dolari.

CryptoPunk a vândut cu 7,58 milioane de dolari o imagine pixelată a unui extra­terestru generată de un algoritm, iar fondatorul Twitter, Jack Dorsey, a câștigat 2,9 milioane de dolari de pe urma primului său mesaj postat în rețea, în 21 martie 2006 – „just setting up my twttr“.

Tot ca NFT a fost vândut recent și unul dintre cele mai populare videoclipuri de pe YouTube, „Charlie Bit My Finger“, cu 760.999 de dolari. Cu o durată de 55 de se­cunde, postarea originală, din 2007, a strâns peste 800 de milioane de vizualizări. Acum urmează să fie retrasă definitiv de pe YouTube. Ouch, Charlie!

Cât despre Winkelmann, mult timp nici măcar nu s-a gândit că ar putea să își vândă vreo lucrare. Mai ales pentru că nu își imagina cum ar reuși să o facă. Iar asta e o di­­lemă obișnuită printre creatorii doipunct­zero. „Mulți artiști digitali superta­lentați nu se potrivesc tiparelor lumii artei contemporane. Nu merg la Art Basel (unul din­tre cele mai mari târguri de artă contem­po­rană din lume, n.r.). Sunt activi în co­mu­ni­tățile GIF și nu își vând lucrările ca artă plastică. Cel mult, s-ar putea să fi vândut tricouri pe un Linktree“, spune John Crain, cofondator al SuperRare, o piață digitală de artă din rețeaua Ethereum.

Apoi, în a doua jumătate a anului 2020, Winkelmann a început să audă despre teh­nologia blockchain, despre piața emer­gentă a artei criptografice și despre alți ar­tiști pe care îi cu­noștea și care începu­seră să câștige „grămezi de bani“. Prima licitație a avut-o tot pe Nifty, în octombrie. A vândut atunci două imagini, dar și un clip video de zece secunde, pentru care a primit 66.666,66 de dolari. Chiar și așa, mărturisește că, dată fiind absența unui obiect fizic propriu-zis implicat în tran­zacții, l-a urmărit o vreme impresia că de fapt ar „vinde boabe de fasole magică“.

„Holy f- -k!“

„De ce ați cheltui zeci de mii de dolari pe un MP4? Diferența dintre a-l deține și a nu-l deține e doar un e-mail care spune «Ai câștigat». Mi-e ușor să îmi ima­ginez pe cineva spunând că totul e de fapt o mare vrăjeală“, recunoștea Winkelmann pentru The Art Newspaper.

În ciuda celor spuse de Tyler Winklevoss despre hardware versus software, și alți artiști au avut rezerve similare și au în­cercat să rezolve această dilemă trimi­țân­du-le ofertanților câștigători și tipărituri ale lucrărilor. O astfel de soluție rămâne, totuși, ceva complet diferit de o animație digi­tală. Împreună cu soția sa, Winkelmann a început să proiecteze un obiect fizic high-end care să însoțească fiecare vânzare. Rezultatul a fost un ecran LCD de mici dimensiuni, cu ramă de titan, pe care este re­dată în buclă imaginea cumpărată. Cu un cost de producție de 500 de dolari, fiecare ecran este numerotat și autentificat, iar un cod QR care însoțește imaginea te duce la un site care certifică proveniența acesteia, confirmând și numele proprietarilor de drept, foști sau actuali.

Apoi a venit sfârșitul lunii martie. Și, odată cu el, inimaginabilul. La o licitație or­ganizată de casa Christie’s, un colaj cu 5.000 de imagini ale lui Winkelmann, intitulat „Everydays: The First 5,000 Days“, s-a vândut cu suma-record de 69,3 milioane de dolari.

„Holy f- -k!“, a reacționat (și) el printr-un tweet. Cu doar o săptămână înainte, cum­părătorul clipului de 66.666,66 de dolari licitat în noiembrie 2020 îl revânduse cu 6,6 milioane de dolari. Lucrarea lui Winkelmann devenea astfel a treia cea mai scumpă operă a unui artist în viață vândută până acum la o licitație, după o statuie a lui Jeff Koons, un iepure din oțel inoxidabil (91,1 milioane de dolari, în 2019) și o pictură a lui David Hockney (90,3 milioane de dolari, în 2018).

„5.000 de zile“ a fost primul NFT complet digital vândut de Christie’s, iar casa de licitații a acceptat în premieră o plată în criptomonede ether. (Anul trecut, a vândut un alt NFT, însoțit însă și de o lucrare fi­zică, al artistului britanic Robert Alice, pentru un de acum doar 131.250 de do­lari.) Ultimele minute ale licitației Beeple au atras pe Christies.com câteva milioane de vizitatori din 11 țări. Din cele 69,3 mili­oane de dolari, casa de licitații își va reține un co­mision de cel mai probabil peste 10%, restul urmând să-i revină artistului.

Deocamdată, NFT-urile sunt văzute mai degrabă ca un alt mod de a specula poten­țialul de creștere al monedelor digitale în general. Joe Guagliardo, specialist în blockchain, spune că acestea cresc și scad în va­loare în același mod ca un activ fizic. „Lumea digitală nu e ceva diferit. În cazul NFT-urilor există, probabil, un element pre­mium, deoarece e vorba despre o noutate. Dar nu cred că se poate spune că o in­ves­tiție în ele e mai mult sau mai puțin ira­țională decât o investiție în orice altceva ce poate fi colecționat.“

Duncan Cock Foster, de la Nifty Gateway, crede că acceptarea artei crypto va urma un traseu similar celui al BTC. „Bitcoin a început ca un activ colectat de toci­lari“, spune el. „Acum e cumpărat de fonduri speculative și companii de asigurări. Veți vedea că instituțiile de artă vor începe să colecționeze NFT-uri, pe măsură ce oamenii se vor familiariza cu acest concept.“ Sau, așa cum declamă cu mândrie Beeple pe site-ul său: „Nu mă opresc până când nu sunt în MoMA (Muzeul de Artă Mo­dernă din New York, n.r)… apoi nu mă opresc până nu mă dau afară din MoMA, lol“.