România se îndreaptă încet, dar sigur, către o nouă criză a forței de muncă. Primele semne se văd deja

Carmen Constantin 09/07/2021 | 10:57 Financiar
România se îndreaptă încet, dar sigur, către o nouă criză a forței de muncă. Primele semne se văd deja

România se îndreaptă încet, dar sigur, către o nouă criză a forței de muncă. Pri­mele semne se văd deja: platformele de recrutare online constată în ultimele trei luni o creștere accelerată a numărului de joburi oferite de angajatori, în timp ce nu­mărul candidaților este din ce în ce mai limitat.

Se caută orice: de la cosmeticiană, bucătar, ospătar, mecanic auto și până la inginer IT, specialist în vânzări/marketing și guru social media. Zeci de mii de joburi au răsărit pe platformele de recrutare începând cu pri­mele relaxări, din luna mai.

Iar tendința se menține, spune Bogdan Badea, chief executive officer (CEO) al plat­formei de recrutare online eJobs. „Suntem cam la același nivel ca număr de locuri de muncă nou-postate în platformă ca în 2019“, apreciază șeful site-ului de joburi. Potrivit acestuia, în lunile mai și iunie 2021 s-a vă­zut „o creștere semnifi­cativă a numărului de locuri de muncă postate, deși începutul anului 2019 fusese mult mai puternic decât începutul anului 2021“. În prezent, numărul de locuri disponibile a depășit deja valoarea din ace­eași perioadă a anului 2019.

Criza din HoReCa

Situația din HoReCa atrage atenția. Nu­mărul angajaților din hoteluri și restaurante a scăzut puternic anul trecut: aproape 20%, de la 186.000 la 150.000. Acum, în plin sezon, firmele din domeniu caută cu dispe­rare angajați. Au crescut și salariile oferite, dar degeaba, doritorii nu se înghesuie.

„Ne lovim de dificultatea de a găsi can­didați în mai multe industrii“, spune Bogdan Badea. „Pe lângă HoReCa, vorbim și de IT, de tot ce înseamnă specialiști, inclusiv în vânzări, marketing, inginerie. Asis­tăm tot mai mult la dificultăți la recrutare de candidați de către companii în mai multe sectoare, pare că ne-am întors din nou într-o piață în care candidații – cei buni, cel puțin – sunt destul de greu de gă­sit“, precizează Bogdan Badea.

Economistul-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru, e convins că ne așteaptă o nouă criză a forței de muncă. „Și înainte exista o problemă cu salariații. De mulți ani, mediul de afaceri se plânge de disponibilitatea for­ței de muncă și de nivelul de calificare. Nu are legătură cu criza. E o problemă struc­­turală veche, care se accentuează. De 30 de ani, sporul natural e negativ și avem o problemă foarte gravă cu emigrația“, amin­­tește Ionuț Dumitru.

Economistul apreciază că pandemia nu a reușit decât să încetinească fenomenul migrației, nicidecum să-l oprească. În opi­nia sa, oamenii vor continua să plece cât timp nivelul de salarizare din România va rămâne semnificativ mai mic decât în ță­rile dezvoltate europene. În plus, spune Io­nuț Dumitru, oamenii mai au motive să migreze în legătură cu mediul de muncă, șansele de a avansa în carieră, precum și cu serviciile publice de sănătate ori de edu­­cație a copiilor.

Rata șomajului în România

Pe hârtie, rata șomajului a crescut în România de la 5,2% la sfârșitul anului trecut la 6,1% în martie 2021. Ionuț Dumitru pune însă această creștere exclusiv pe schimbarea metodologiei de calcul, comu­ni­cată, de altfel, de Institutul Național de Statistică.

Potrivit datelor oficiale, s-a schimbat în­cadrarea pentru o largă categorie de persoane care erau considerate active pe piața muncii până în decembrie 2020. Astfel, 720.000 de persoane care lucrează în gospodăria individuală în principal pentru pro­priul consum sunt incluse, din acest an, în categoria persoanelor inactive sau în șomaj.

În orice caz, cu o rată a șomajului de 6,1% în primele trei luni ale anului, România a ieșit din primele trei valuri ale pan­demiei mai bine decât alte state europene. Și, în orice caz, mai bine decât părea la în­ceputul crizei de COVID-19, spune Ionuț Dumitru. „Așteptările erau să avem o deteriorare masivă a situației. Adică să avem o creștere mare a șomajului, reducerea veniturilor, or, această deteriorare nu s-a produs“, explică expertul. El pune această evoluție pe seama programelor europene de sprijin al șomajului tehnic și de trecere a angaja­ților în program de muncă flexi­bilă, în loc ca angajații să fie trecuți direct în șomaj.

Iar asta a menținut puterea de cum­pă­rare a populației. „Dacă ne uităm la venitul disponibil, adică numărul de salariați în­mulțit cu salariul mediu, masa salarială, chiar și ajustată cu inflația, e mai mare ca înainte de criză“, precizează economistul-șef al Raiffeisen Bank. „Asta susține cere­rea. Dacă ne uităm la vânzările cu amă­nun­tul, care au o frecvență mai mare, se vede clar că puterea de cumpărare s-a re­făcut și avem o creștere a cererii“, adaugă Ionuț Dumitru.

Prognoză

Creșterea economică se vede și în sporirea numărului de joburi dis­po­nibile și va duce, inevitabil, și la o creș­tere a salariilor. O evoluție care se poate observa deja pe platformele de recrutare. Șeful eJobs spune că, pentru a atrage can­didați, companiile au început deja să ofere retribuții mai mari.

„Evident că procentele diferă de la un do­meniu la altul. Cele mai vizibile creșteri sunt în IT, curierat, tot ce înseamnă e-commerce“, precizează Bogdan Badea. Spe­cialiștii în vânzări sunt din nou la mare cău­tare, în timp ce marii retaileri au anunțat public că au crescut salariile la nivel de companie cu 5-7%. „În acest moment, dacă vrei să găsești candidați sau vrei să-ți păstrezi actualii salariați, trebuie să umbli puțin la partea salarială. În sus“, mai spune Badea.

Creșterea salariilor este așteptată și de Ionuț Dumitru. „Cât timp nu ai forța de muncă necesară, ești nevoit să plătești mai mult. Probabil vom asista și la un import de forță de muncă, dar din acest punct de vedere lucrurile sunt mai sensibile și nu e clar dacă suntem dispuși să aducem forță de muncă din țări mai exotice“, observă Ionuț Dumitru.

Stabilitate

Ce caută potențialii angajați pe piața muncii? „Oamenii se uită către do­meniile în care au o anumită experiență, astfel încât și șansele lor să crească. De­sigur că unii iau în calcul o reconversie pro­fesională, e vorba de cei care au ex­pe­riență în domenii încă afectate de criză, precum industria de evenimente“, spune șeful platformei eJobs.

În aceste condiții, au devenit deosebit de atractive locurile de muncă în companii în privința cărora există percepția că sunt stabile financiar. „Ceea ce înseamnă, în majoritatea cazurilor, multinaționale sau companii românești cu un brand foarte puternic“, spune Bogdan Badea. Acesta dă exemplul unei firme românești de retail din domeniul construc­țiilor și amenajă­ri­lor, Dedeman.

Explicația este că oamenii iau în calcul și un al patrulea sau chiar un al cincilea val al pandemiei, care ar presupune o nouă viitoare în­chidere, o nouă criză economică. „Își fac calculul că astfel de situații ar fi bine să-i prindă într-o companie în care lo­vitura unui nou val pandemic ar trece ne­simțită“, spune șeful eJobs.

496.000 de șomeri

Institutul Național de Statistică (INS) rapor­ta la sfârșitul lunii martie 2021 că popu­lația activă a României număra 8,132 mili­oane de persoane, din care 7,636 milioane erau ocu­pate și 496.000 erau șomeri.

  • ACTIVITATE. ­­Rata de ocupare a populației cu vârstă de muncă (15-64 de ani), măsurată de Institutul Național de Statistică potrivit unei noi metodologii europene, a fost în primele trei luni ale anului de 60,8%.
  • ȘOMAJ. ­­Rata șomajului în primul trimestru din 2021, la nivel național, este de 6,1%, mai ridicată în rândul bărbaților (6,5% la bărbați față de 5,6% la femei) și la țară (9,5% în mediul rural, față de 3,6% în mediul urban).

Acest articol a apărut în numărul 119 al Revistei NewMoney

FOTO: Getty