Restaurante românești la export: Dragoș Petrescu vrea să ducă Trattoria Buongiorno la Viena

Cristina Dobreanu 27/06/2017 | 11:09 Oameni
Restaurante românești la export: Dragoș Petrescu vrea să ducă Trattoria Buongiorno la Viena

A dus grupul City Grill la afaceri de 30 de mili­oane de euro, iar acum îi pre­gătește trecerea spre un nivel superior, cu mai multe restaurante, inclusiv în afa­ra țării, și un investitor strategic minoritar. Pentru Dragoș Pe­trescu, limita pare să fie doar cerul.     

„Probabil că City Grill nu va rămâne un grup românesc. Capacitatea de scala­bilitate vine din investiții externe, dar și din know-how. Luăm în calcul un ven­ture capitalist (investitor, n.r.) minoritar pe termen mediu, până în trei ani“, spunea antreprenorul Dragoș Petrescu, care controlează cel mai mare lanț românesc de restaurante, în ca­drul conferinței NewMoney, „Com­pe­tiția capitalurilor“. La ceva timp dis­tanță de această declarație, antreprenorul măr­turisește că sunt mulți cei interesați de o participare într-unul dintre cele mai mari lanțuri de restaurante convenience autohtone (cu o pre­zență limi­tată deo­camdată doar la București): de la fonduri de investiții la operatori inter­na­ționali de restaurante, dar și bănci.

Petrescu explică și necesitatea unui jucător strategic în companie, mai cu seamă prin aportul pe care l-ar avea în creșterea lanțului (și nu prin nevoia de finanțare de care grupul nu duce lipsă): „Nu vorbim de vânzare, ci de o creștere cu ajutorul unor oameni mai specializați decât noi“. Lanțul de restaurante al grupului City Grill – care include brandurile City Grill, City Cafe, Trattoria Buongiorno, Hanul Berarilor, Hanu’ lui Manuc, Caru’ cu Bere și Pescăruș – a ajuns la 20 de uni­tăți, însă este la un pas de extinderea la scară națională și chiar peste hotare.

Brandul-fanion pentru extindere este Trattoria Buongiorno. Dacă, pentru București, în acest an a deschis deja un restaurant în Centrul Vechi și urmează să mai inaugureze încă unul în zona Arenei Naționale, iar planurile mai includ încă două unități despre care nu vrea să dea multe detalii, antreprenorul se uită și la harta extisă a României. Printre orașele vizate se numără Clujul, Iașiul, Timișoara, Constanța, Brașovul și Sibiul. Și nu ar vrea să se oprească aici, fiindcă Dragoș Petrescu vorbește despre extindere în afara granițelor. „La fel de posibile sunt și deschiderile din orașele care sunt apropiate de România și ușor de gestionat. Și ne gândim aici la Viena”, spune el. Dar toate planurile la timpul lor.

Tot el argumentează că, de regulă, un in­vestitor de tipul venture capitalist ia un pachet de 10-20% de acțiuni din companie, însă punctează că, indiferent când va sosi un potențial investitor în grup, există deja un plan de creștere pe care are ambiția de a-l duce la înde­pli­nire. „Pla­nul (de business, n.r.) este fă­cut, dar ușa este deschisă (pentru investitori, n.r.)“.

Cum a remodelat Dragoș Petrescu grupul City Grill

Intenția de a aduce în companie un investitor strategic a fost însă pregătită pas cu pas, iar Petrescu a început în acest sens un amplu proces de restructurare al grupului, pentru a-l face mai scalabil și mai agil. Și, desigur, și mai ușor de vândut.

Procesul a început în 2015, astfel că, din 2016, fiecare restaurant este operat de o firmă diferită, iar brand managerul fiecărei unități a fost cooptat în acțio­na­riatul firmei respective. În acest fel, reu­șeste să îi facă pe toți să se implice mai mult în business, în plus, modelul de dezvoltare devine unul mai flexibil (și, prin urmare, mai ușor de replicat). „Este mai simplu de urmărit o companie după spe­cificul restaurantului“, explică el.

Mai mult, la nivelul managementului, a cedat locul de CEO, pe care l-a ocupat până în pre­zent, către partenerul său de afaceri, Daniel Mischie. Tot în urmă cu doi ani a decis să „taie în carne vie“ și să renunțe la restaurantele neprofitabile. Astăzi, spune că nu mai există „nicio unitate care să nu fie pe profit“. Și a mai renunțat și la francize. „Franciza rămâne un model dificil de con­trolat. Pe termen scurt nu mizez pe ea“, punctează Petrescu, dar recu­noaște că, acolo unde lanțul de restaurante nu va mai putea crește organic, franciza va fi soluția cea mai la îndemână pentru expansiune.

Grupul City Grill, care se poziționează în zona clienților cu venituri medii și peste medie (fără a ataca însă segmentul de lux), a încheiat anul cu afaceri de apro­ximativ 30 de milioane de euro, iar pentru 2017 antreprenorul anticipează o creștere de 15%, până la 34,5 milioane de euro.

În opinia lui Dragoș Petrescu, elemen­tele care contribuie la creșterea businessului sunt disponibilitatea clien­ților de a consuma (pe fondul unei piețe care, spu­ne el, ar fi cres­cut oricum anul trecut cu 20%), des­chiderea de unități noi și faptul că cele două restaurante mari adău­gate mai recent portofoliului, Pescăruș și Hanu’ lui Manuc, au ajuns la maturitate. Pe aceeași listă adaugă însă și o profesionalizare a industriei ospitalității, în sensul în care „se acționează mult mai le­­gal decât înainte“, atât în ceea ce pri­vește regimul încasărilor, cât și atenția pentru reducerea riscului de incendiu sau legată de clădirile cu risc seismic.

„Acestea au făcut ca piața să devină mai cu­rată și mai primitoare pentru noi in­vestiții într-un alt context“, deta­liază antreprenorul.

Cu Trattoria înainte

Dintre toate cele șapte branduri ale grupului, dezvol­tarea Trattoria Buongiorno este prio­ritară. De altfel, acest lucru e confirmat și de ultimele deschideri de restaurante ale grupului: cea mai recentă intrare în por­tofoliul City Grill este o nouă Trattoria Buongiorno, situată în Centrul Vechi (în locul restaurantului Sushi Ko). În această vară, o altă unitate Trattoria Buongiorno va fi deschisă în zona Arenei Naționale, ducând brandul cu specific mediteraneean la șapte restaurante.

Investiția în cele două unități s-a ridicat la 400.000 de euro fiecare. „Ar trebui să ajungă la 12 restaurante în doi ani și, de atunci în 5 ani (până în 2022, n.r.), la 25“, spune Dragoș Petrescu. Dar ce e special la Trattoria Buongiorno? „Este un brand italian cu un model de business cu o idee mai simplă și poate fi adaptat ușor în orice cultură din orice zo­nă din România“, explică antreprenorul.

Pentru 2017, mai plănuiește să mai adauge în portofoliu încă două restaurante, tot în București, însă rămâne discret în privința detaliilor – „Nu am semnat deocamdată contractele și nu pot spune nimic“. Cert este însă că investițiile sunt bugetate la aproape un milion de euro pentru ambele unități. În același timp, nu exclude nici preluarea unor eventuale lanțuri de restaurante, recunoscând că „așteptăm momentul potrivit“.

Un român în Capitala Austriei

Dacă în ceea ce privește harta Bucureș­tiului lucrurile par să fie clare, City Grill își creionează acum și o strategie pentru a cuceri și restul țării. Și tot Trattoria Buon­giorno este locomotiva însoțită, în subsidiar și doar acolo unde ar fi loc, de City Grill. Printre orașele cu „foarte mare potențial“, Dragoș Petrescu enumeră Clujul, Iașiul, Timișoara, Constanța, Brașovul și Sibiul.

Numai că, indiferent de oraș, există o problemă care încetinește dezvoltarea: lipsa de personal calificat. „Dacă acum 7-8 ani ne gândeam la meniuri de 19 lei pentru a aduce oameni în restaurante, iar angajați aveai din belșug, azi avem clienți la coadă și nu ai cu cine să îi ser­vești“, spune antreprenorul, care măr­turisește că „vede cu alți ochi“ zona de re­surse umane. Una dintre soluțiile „de salvare“ pe care le vede în această si­tuație este deschiderea pieței muncii pentru țări din Asia, în primul rând prin reducerea biro­crației. Pe de altă parte, lipsa de personal pune presiune și pe angajator, care „nu își mai permite să nu îi trateze corect pe angajați“.

Privind mai departe de piața locală, Dragoș Petrescu ia în calcul și ieșirea cu Trattoria Buongiorno în afara granițelor. „La fel de posibile sunt și deschiderile (de restaurante, n.r.) în orașele care sunt apro­­­piate de România și ușor de gestio­nat. Și ne gândim aici la Viena“, deta­liază antreprenorul.

Orizontul de timp este însă mai înde­părtat, deoarece antreprenorul este sceptic că o eventuală deschidere de restaurant în capitala Austriei ar putea avea loc în acest an. Iar principalele motive țin de găsirea unui loc propice și mai apoi achiziționarea lui. Dar pentru omul-restaurant timpul pare să aibă suficientă răbdare.

Cine, ce, unde

Pe piața restaurantelor autohtone, poziționate în zona clienților cu venituri medii, cu excepția grupului City Grill, puține sunt cele care au reușit să pună bazele unor lanțuri.

  • LA MAMA. Primul restaurant al lanțului La Mama a fost creat în 1999 de către Cătălin Mahu și Dragoș Petrescu. În 2004, acesta din urmă renunță la partea lui de acțiuni și pune bazele City Grill. Cătălin Mahu duce însă mai departe lanțul de restaurante, ajuns, în prezent, la opt unități, dintre care șase în București și două pe litoral.
  • TRATTORIA IL CALCIO. Fondat de oameni cu legături în zona fotbalului – Cosmin Olăroiu și Gino Iorgulescu – și de partenerul lor Valentin Sălăgean, lanțul Trattoria Il Calcio a ajuns la 12 unități atât în București, cât și în țară (una la Mamaia și o franciză deschisă la Turnu Severin). Compania are și un restaurant poziționat în zona premium (Ristorante Il Calcio BTT) și un Cafe Lounge, ambele în București. În 2012, Trattoria Il Calcio a trecut granițele țării și a deschis două unități la Londra. În prezent, potrivit site-ului restaurantului, mai este deschisă doar o unitate.

FOTO: Antreprenorul Dragoș Petrescu vrea să ducă Trattoria Buongiorno în capitala Austriei. Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.