Relația SUA-China suferă de cancer

NewMoney 15/07/2019 | 07:14 Global
Relația SUA-China suferă de cancer

În mandatul președintelui american Donald Trump, totul a devenit o marfă, în contextul războiului economic cu China. Inclusiv lupta pentru a găsi tratamente împotriva cancerului, care ucide anual în lume peste 10 milioane de oameni. 

Acest articol a apărut în numărul 69 (8 – 21 iulie 2019) al revistei NewMoney

Pentru cineva care citește atent, dosarul despre cer­ce­­tă­toarea specializată în oncologie Xifeng Wu este plin de ciudățenii mai ceva ca scenariul unui thriller cu spioni. Este plin de așa-zise dovezi că aceasta ar fi dat mai departe informații confidențiale sau că a acceptat poziții de consilier în diverse instituții medicale din China. Ar fi putut să combată aceste acuzații, nu și un atac mult mai sensibil – acela că ar fi spioană.

RĂZBOIUL RECE. Să le luăm pe rând. În ultimele decenii, cercetările în domeniul oncologic s-au globalizat puternic. Specialiștii din toată lumea varsă date și cer­cetări într-un corpus comun de studii menite să gă­sească soluții pentru boala care ucide anual aproape 10 milioane de oameni.

Colaborările internaționale sunt parte integrantă a programului Moonshot al Institutului Național de Cancer din SUA, un program de un miliard de dolari menit să accelereze găsirea de tratamente până în 2022. Unul dintre mottourile proiectului este „Cancerul nu are frontiere“. Există totuși niște granițe – în jurul Chinei.

În ianuarie, Xifeng Wu, o epidemiologă galonată și natura­lizată în SUA, a renunțat la poziția de directoare a Centrului pentru Sănătate Publică MD Anderson, ce ține de Universitatea din Texas, după trei luni de an­chetă privind legăturile sale profesionale suspecte cu China. Demisia sa, coroborată cu plecarea în ulti­mele luni a altor trei cercetători de top americani de origine chi­neză din centrul MD Anderson din Houston, are legă­tură cu ofensiva Administrației Donald Trump de a minimiza influența chineză în instituțiile de cerce­tare americane. Scopul este de a stăvili furtul costisitor al Chinei de inovație și de know-how din Statele Unite. Inevitabil, există și un efect secundar – blocarea cer­cetărilor fundamentale care se află la baza noilor tratamente medicale, inclusiv a celor care vizează cancerul.

În spatele investigației împotriva lui Wu se află In­s­ti­tutul Național pentru Sănătate (NIH) din SUA, în colaborare cu Biroul Federal de Investigații (FBI). „Chiar și cercetările care nu sunt încă atât de importante pentru a fi clasificate au o valoare mare, pentru că sunt ingredientele viitoarelor descoperiri care poartă proprietate intelectuală. Pe scurt, este ca și când ai fura deja ideile altora“, explică abordarea Lawrence Tabak, director adjunct la NIH.

Iar NIH, entitatea publică specializată în cercetări biomedicale cu cea mai mare finanțare din lume, are o influență uriașă la nivelul comunității naționale de cercetători medicali. Anual, alocă bugete federale în valoare totală de 26 de miliarde de dolari, din care 6 miliarde de dolari sunt pentru cercetările oncologice.

La audierile din 5 iunie, reprezentanții Institutului Național pentru Sănătate au raportat Comisiei senato­riale pentru Finanțe că agenția a avut în vedere 61 de instituții unde au existat suspiciuni de furt de proprie­tate intelectuală și că a identificat 16 cazuri unde ar exista legături cu guverne străine.

Astfel, moduri de lucru care până recent au fost în­curajate de NIH și de alte instituții de cercetare precum MD Anderson intră acum sub incidența legii –agenții FBI au dreptul să citească e-mailuri private, să-i oprească pe cercetătorii chinezi în aeroporturi, să îi interogheze etc.

SPIONAJ SAU PARANOIA? Deocamdată, Wu (56 de ani) nu a fost acuzată că ar fi furat ideile cuiva, ci că a ajutat în secret cercetări oncologice din China, un com­portament considerat antiamerican, în contextul politic actual. După 27 de ani petrecuți la MD Anderson, și-a dat demisia și a plecat ca decan la o universi­tate publică din Shanghai, lăsându-și restul familiei în SUA. Este primul articol detaliat despre ce i s-a întâmplat lui Wu, care nu a dorit să dea un interviu. Deta­liile au venit din consultarea unor documente și din dis­cuțiile cu 14 colegi și prieteni ai acesteia.

Va trebui ca istoricii să selecteze dacă povești precum cea a lui Wu marchează un punct de turnură, când comunitatea americană de cercetare chiar a con­știentizat riscurile furtului de către China a pro­prie­­tății intelectuale americane, sau este doar un de­ra­paj periculos ce frizează deja paranoia. Sau ambele. Un lucru este fără dubiu – cetățenii chinezi din SUA, chiar și cei cu cetățenie americană, au devenit în mod predilect ținta supravegherii FBI.

Într-un discurs susținut la New York, în aprilie, directorul FBI, Christopher Wray, a și motivat de ce se în­tâmplă asta. „China este campioană la o abordare națională în privința furtului de inovație sub orice formă și în orice domeniu, folosindu-se de serviciile de informații, oameni de afaceri sau prin cei 130.000 de studenți chinezi și cercetători care studiază și lu­crează în SUA“, a spus Wray. „Deschis vorbind, China pare decisă să urce economic cât mai sus, dar prin furt și pe seama noastră“, adaugă el.

REPUTAȚIA. Wu a absolvit Facultatea de Medicină din Shanghai, iar doctoratul și l-a luat în 1994 la Texas School of Public Health din Houston. S-a alăturat imediat echipei de la centrul MD Anderson, unde și-a câș­ti­gat renumele creând o imensă bază de date adunate de la sute de mii de pacienți din Asia și din SUA. Acest gen de date care combină istoricul medical cu biomarkeri personali, cum ar fi caracteristicile ADN și alte descrieri medicale, sunt mine de aur pentru cer­cetători.

În 2011, Wu a fost numită epidemiolog-șef la cel mai important institut american de oncologie. Inevitabil, în cariera sa, Wu a dezvoltat legături strânse inclusiv cu cercetători din China – mai exact, cu cinci centre on­cologice importante din această țară. Și chiar a fost încurajată să cultive aceste legături de cei de la MD Anderson.

De altfel, zeci de studenți chinezi care participă la cer­cetările efectuate la MD Anderson vor să contribuie la ameliorarea unei situații îngrijorătoare pentru China, care se confruntă cu 4,3 mili­oane de noi cazuri de cancer, anual.

Globalizarea științei, în special în zo­na de cercetare, a fost rapidă. Nu mai există frontiere internaționale. Dacă o per­soană dintr-o țară are o piesă a puzzle-ului, toată lumea vrea imediat să colaboreze cu aceasta. Relațiile se stabilesc adesea în cadrul conferin­țelor academice, simpozioanelor, vizitelor și culminează cu publicarea articolelor științifice.

Din 2010, NIH a oferit granturi în va­loare de cinci milioane de dolari dedicate colaborărilor științifice dintre SUA și China. Din toată suma, 20% au mers către cercetă­rile oncologice. China a venit și ea la masă cu trei mi­lioane de dolari, anul trecut, iar proiectele comune au generat un număr important de date de mare impact pentru cercetările oncologice, potrivit unei ana­li­ze realizate de NIH.

De precizat că munca lui Wu, ca și multe alte cerce­tări academice puse acum în pericol de noua abordare a Administrației Trump, nu implică dezvoltarea unor medicamente sub patent. Misiunea este de a re­duce riscurile și de a salva vieți, descoperind cauzele care conduc la instalarea bolii. Prevenția nu este un produs. Nu poate fi vândută, deci nici furată.

ANCHETA. Suspiciunile față de cercetătorii de origine chineză de la MD Anderson au început de prin 2014. Lanțul de evenimente care au dus la plecarea lui Wu s-a declanșat prin vara lui 2017, când FBI a notificat cen­trul că a pornit o anchetă privind „un posibil furt de informații de la MD Anderson“.

În noiembrie 2017, FBI cerea deja mai multe infor­mații, fără însă a depune și o citație pe numele lui Wu. Președintele centrului oncologic, Peter Pisters, aflat de mai puțin de o lună în respectiva poziție, a semnat de bunăvoie o înțelegere cu FBI prin care le permitea agenților să caute în conturile de e-mail pe care le aveau 23 de angajați. Sunt acei cercetători chinezi sau americani de origine chineză? MD Anderson a refuzat să răspundă.

„Provocarea pe care China o aruncă Statelor Unite zilele acestea este fără precedent“, crede Wray. Dacă, în timpul Războiului Rece, confruntarea s-a dus între armate și guverne, acum de partea Chinei luptă „întreaga națiune“, explică directorul FBI. Drept urmare, și SUA au nevoie de un răspuns și de o susținere din partea întregului popor american. Cum faci asta însă într-o societate în care trăiesc deopotrivă naturalizați cinci milioane de chinezi, mulți dintre ei activând chiar în domeniile aflate în vizorul au­torităților ameri­cane – știință și tehno­logie?

FBI îndeamnă companiile, universi­tățile, spitalele – orice entitate unde pro­prietatea intelectuală este o miză – să-și ia măsuri speciale de precauție când interacționează cu parteneri de business din China sau chiar și cu simpli angajați chinezi care ar putea fi „co­lectori netradiționali de informații“, în formularea lui Wray.

Oficiali ai Ministerului Justiției orga­ni­zează caravane pentru a-i informa pe jurnaliști, oficialități locale și reprezen­tanți ai companiilor cu privire la „perfidia“ Chinei. Acordarea de vize pentru studenții și cercetătorii chinezi a fost simțitor frânată, iar tot mai mulți oameni de afaceri și ingineri chinezi, în special cei din sectorul tehnologic, sunt opriți pe aeroporturi pentru controale suplimentare. „În cele 56 de birouri pe care le are la nivel fede­ral, FBI derulează anchete privind posibile acte de spionaj economic care aproape invariabil duc spre China“, spune Wray.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.