Povestea antreprenorului care a descoperit mediul de business încă din liceu, iar acum își consolidează afacerile pe o nișă mai puțin bătătorită

Andrei Manea a construit prima rețea de internet încă din liceu. A făcut primul milion de euro cu un alt business din tehnologie, iar în ultima perioadă s-a orientat spre o nișă mai puțin bătătorită. Dar cu mare potențial.

Odată cu creșterea ritmului digitalizării în toate domeniile, o întrebare pe care și-au pus-o mulți antreprenori a fost cum să adopte noile tehnologii fără a pune presiune pe bugete. Pentru micile businessuri, una dintre soluții a fost migra­rea spre cloud, segment în care unii antreprenori din zona de tehnologie au văzut o oportunitate de afaceri.

Printre ei, și Andrei Manea (38 de ani), cel care prin compania CloudHero își împarte activitatea între dez­voltarea de soluții software și migrarea în cloud. „În zona de cloud, noi creăm și gestio­năm serverele pe care stau aplicațiile“, descrie cât se poate de succint Andrei Manea obiectul de activitate al echipei sale.

Specialiștii din umbră

Într-un limbaj mai teh­nic, echipa CloudHero, formată din 16 specialiști, oferă clienților servicii de tip DevOps (development & operations). Mai exact, inginerii lui Andrei Manea lucrează alături de echipele IT ale celor care le soli­cită serviciile pentru implementarea anumitor procese digitale, în special în zona de cloud. Iar loc pe această piață este, spune antreprenorul, pentru că există o tendință de migrare spre cloud. De altfel, mărturisește că, pentru a acoperi cât mai multe segmente din piață, în perioada care urmează trebuie să-și crească echipa până la aproximativ 50 de persoane.

„Ce rezolvă fundamental cloudul? Rezolvă pro­blema de achiziții de echipament. Compania res­pec­tivă nu trebuie să mai investească în propriile servere. De la furnizorul de cloud închiriază serviciile doar când are nevoie“, detaliază Andrei Manea, adău­gând că acest gen de servicii sunt solicitate de companii aflate la început de drum și care nu-și permit achi­ziții de servere sau alte echi­pamente pe care să-și stocheze datele.

„Dacă o companie are propriile servere, pornite tot timpul, și sunt mai mari decât are nevoie, atunci face risipă. Noi automatizăm infrastructura asta să pornească atunci când trebuie și să se oprească atunci când nu mai e nevoie. Iar plata o face la ora de utilizare“, ex­plică Andrei Manea. El spune că are capacitatea de a oferi servicii de cloud clienților care au departamente de IT de la 5 până la 100 de persoane.

Anul trecut, CloudHero a avut o cifră de afaceri de circa 1,4 milioane de euro. Andrei Manea spune că avansul față de 2022 a fost de sub 10%, pentru că a pier­dut doi clienți care generau aproximativ 30% din business. Ținta sa este acum o creștere anuală de circa 30%, care i-ar permite consolidarea afacerii pe o piață pe care o estimează la circa 100 de milioane de dolari.

Primul calculator

Andrei Manea se definește drept programator și administrator de sisteme. A studiat Electronica la Universitatea Politehnica din Bu­cu­rești și Managementul la Academia de Studii Econo­mice (ASE) din Capitală. „Tot timpul am fost atras de partea tehnică“, mărturisește el. Atracția pentru teh­nică a simțit-o încă de la vârsta de 5 ani, urmărindu-l pe bunicul său, care repara mașini în garajul de acasă. Când a mai crescut, a început și el să „șurubărească“. „Stăteam pe lângă mașini cu bunicul. Mereu era câte un motor desfăcut. Am desfăcut și eu motoare. Și acum am în minte zgomotul motorului de Dacie. Ori­când pot spune ce piston bate“, povestește antreprenorul. Spune cu mândrie că, în perioada facultății, a restaurat singur, de la cap la coadă, o Dacie galbenă primită moștenire de la bunicul său.

Prin 1993, când era în clasa a doua, la garajul buni­cului a venit să-și repare mașina, un Fiat 850, un profesor de la Clubul Copiilor, o structură cu activități extrașcolare. Acesta se ocupa de secțiunea radioco­mu­nicații. „A văzut că sunt pasionat de tehnică și m-a invitat să merg la cursuri extrașcolare la Clubul Copiilor“, spune Andrei Manea. Acolo a ajuns într-o grupă în care accentul era pus pe electronică și ra­dio­comunicații.

Așa a intrat în contact pentru prima oară cu un cal­culator, un HC 90, produs în 1990 de ICE Felix București. Încă de la început a vrut să descopere ce poate face un astfel de calculator și a încercat să cre­eze propriile programe. Efortul lui a fost apreciat de un profesor de la școala la care învăța. Acesta i-a ce­rut să dezvolte un program care să-i ajute pe copiii de clasa întâi să învețe mai ușor adunarea și scă­derea. „Era un program scris în Basic și era cu niște pui­șori, care aveau ca scop să-i atragă pe copii să facă operațiuni de adunare și scădere“, povestește Andrei Manea.

Cum programul a funcționat foarte bine și fost lău­dat de profesor, părinții antreprenorului i-au cum­pă­rat un calculator cu sistem de operare Linux. A fost un cadou care avea să definească întreaga carieră tehnică a lui Andrei Manea, care în dezvoltările ulterioare de software sau alte produse IT s-a bazat permanent pe Linux.

Primele încercări

Andrei Manea a continuat cursurile extrașcolare de la Clubul Copiilor și a înce­put să învețe și ceva electronică. La liceu s-a orientat către profilul Informatică. Prin clasa a 11-a, a „înca­sat“ trei de 2 la „info“, pentru că nu voia să rezolve pro­blemele în limbaj Pascal, ci în C++. „Atunci am fă­cut o înțelegere cu profesorul și mi-a spus că dacă merg la olimpiada de informatică și trec de faza locală, scap de informatică până în clasa a 12-a“, măr­turisește Andrei Manea.

A ajuns la olimpiadă și nu doar că a trecut de faza locală, dar a ocupat locul al treilea pe țară. A prins curaj și a căutat să facă lucruri care se ba­zau și pe cunoștințe de electronică, nu doar pe IT. Când încă era în clasa a 12-a, împreună cu un prie­ten, a pus ba­zele unei mici rețele de internet de car­tier în Ro­șiorii de Vede. „Am reușit să strângem câteva zeci de abonați“, povestește antreprenorul.

Următorul său pas a fost admiterea la facultate. A ales Electronica, la Universitatea Politehnica Bucu­rești, unde a obținut și bursă. A fost însă dezamăgit de alegerea făcută, în special din cauza stilului de pre­dare al profesorilor, care nu-i lăsau prea multă libertate în a alege modul de rezolvare a probleme­lor. Așa că s-a gândit ca pe lângă școală să facă ceva și pe plan personal.

„Am intrat în parteneriat cu cineva care dezvolta o rețea de internet în zona Bucur Obor“, își amintește antreprenorul. Avea deja experiența rețelei de la Ro­șiorii de Vede, însă proiectul din București era la o cu totul altă scară. După un an în care a făcut de toate, de la configurare de servere la diverse conexiuni pe rețele de blocuri, partenerul său de atunci l-a scos din proiect. „A schimbat echipa și m-a scos din schemă. Mi-a dat și câțiva bani, dar nu mulți. Reușiserăm să ajungem la peste 800 de abonați“, detaliază Andrei Manea.

Viață de corporatist

Din banii câștigați atunci a trăit bine o vară întreagă. Apoi, în paralel cu facultatea, a decis să se angajeze într-o companie pentru a-și asigura în continuare veniturile. Așa a ajuns la compania de cercetare de piață Ipsos. „M-am angajat ca administrator de sistem, practic ce știam eu să fac mai bine“, mărturisește Andrei Manea. A lucrat la îm­bu­nătățirea sistemelor de colectare a infor­ma­țiilor și a dezvoltat proceduri prin care persoanele care răs­pundeau la anumite sondaje să nu fraudeze rezultatele.

După un an, în 2009, a decis să schimbe locul de muncă. A ajuns tot la o multinațională: Ericsson. „Pentru a reduce costurile, în acea perioadă, compania voia să mute operațiunile din Marea Britanie în România. Eu am avut sarcina de integrare a unei părți din echipă“, explică antreprenorul. Avea puțin peste 20 de ani și intra în contact cu proceduri stricte de business și tehnologie de înaltă clasă. Retrospectiv, recunoaște că a fost momentul în care a început să învețe ce în­seamnă business și cum este să atingi anumite criterii de performanță. La un moment dat a primit sarcina să se ocupe de serverele echipei relocate în România. Cum aceste servere erau configurate în Windows, nu în Linuxul preferat de el, a re­nunțat și la jobul de la Ericsson, după aproximativ un an.

Din nou pe cont propriu

În 2010, norocul a fă­­cut să-i apară o nouă oportunitate de business. Prietenul său alături de care construise rețeaua de in­ternet de la Roșiorii de Vede își deschisese un chioșc de ziare. Acesta primea presa de la un distribuitor din Bucu­rești, care preluase o parte din vechea rețea Rodipet. „Acest distribuitor i-a spus prie­tenului meu că are re­tururi foarte mari și crede că e furat masiv în depo­zite. I-a cerut ajutorul să-i recomande pe cineva care poate automatiza sistemul de distribuție“, spune an­tre­prenorul.

Andrei Manea s-a arătat interesat de idee și a acceptat să facă el softul care să pună la punct dis­tri­buția de presă. Spune că în acea perioadă ziarele erau distribuite destul de primitiv și era loc de fraude. Așa că a mers să vadă fluxul de lucru al distribuito­rului de presă și a început să lucreze la un soft de tip ERP (enterprise resource planning) mai avansat. A primit de la distribuitorul în cauză banii necesari pentru achiziția de servere și a dezvoltat și softul, pe care l-a oferit sub formă de abonament lunar. A pornit cu o echipă de 2 oameni și a ajuns la una de 30. Produsul software ajunsese atât de avansat, încât dis­tribuția se făcea în funcție de mai multe criterii, de la volumul de vânzări la buletinul meteo și condi­țiile de trafic. Mai mult, pusese la punct un sistem care cân­tărea ziarele și nu mai era nevoie de numă­rarea lor manual. „Cu acest soft am reușit să scădem rata de retur de la 80 la 10%“, mărturisește Andrei Manea.

Se gândea să vândă softul și altor companii, însă nu a găsit decât niște clienți mai mici. Ulterior, presa tipărită a început să dispară treptat de pe piață. Așa că Manea a decis să-și vândă softul clientului inițial și să se con­centreze pe alte proiecte. Între timp, echipa pe care a avut-o se destrămase, dar el nu renunțase la ideea de a gestiona servere pentru alți clienți. În acea peri­oadă, în .ro apărea și YouTube-ul local, platforma Tri­lulilu, pentru care a început să asigure infrastructura de servere. Ulterior, fondatorii Trilulilu aveau să lanseze și Zonga, un fel de Spotify de România. Și în acest caz, cel care s-a ocupat de dezvoltarea infrastructurii de servere a fost Andrei Manea.

În altă ligă

În paralel, CloudHero începuse să ges­tioneze servere pentru mai multe businessuri. Pentru că programatorii companiilor cărora le oferea servicii cereau permanent adăugarea de noi func­țiuni serverelor, Andrei Manea s-a gândit să automatizeze și modul de comunicare, astfel încât să nu mai discute fizic cu partenerii, ci aceștia să transmită în scris o comandă, iar serverele să o poată executa automat.

Noi idei de business i-au venit și după ce, în 2015, a participat la programul de preaccelerare MVP Aca­demy. „Am învățat că trebuie să le oferi clienților ceea ce vor, nu ceea ce crezi tu că vor. Am înțeles că tre­buie să lansezi rapid“, spune antreprenorul. Și asta a făcut. A adoptat cele mai noi tehnologii de gestio­nare a serverelor de la distanță. Mai precis, a adoptat tehnologia Docker – un format în care sunt împache­tate toate codurile și dependențele unei aplicații, pentru rularea rapidă și fiabilă a acesteia în mai multe medii de calcul. Docker este, de asemenea, o plat­formă software care le permite dezvoltatorilor de soft să construiască, să testeze și să implementeze rapid aplicații containerizate.

Însă, după ce a oferit la nivel global acest tip de ser­vicii, a observat că pentru 1 dolar câștigat el cheltuie 1,3 dolari, iar businessul nu mai este profitabil. Și asta, pentru că nu avea propriile sisteme de servere și era nevoit să utilizeze un cloud public. „La un moment dat am blocat utilizatorii din China, pentru că in­traseră și 1.000 pe zi“, povestește, zâmbind, Manea. Pentru a deveni profitabil, a decis că trebuie să inves­tească în dezvoltarea capacităților de cloud. Nu a reușit însă și să atragă finanțările necesare, astfel că a fost nevoit să renunțe la idee.

„Ca la Dacie“

Înainte de pandemie, Andrei Manea a ajuns în China, unde a vorbit la o conferință despre Docker. Întâmplător, s-a întâlnit atunci cu o persoană pe nume Andrei, care ajunsese de mic cu familia în Aus­tralia. Acesta avea un business prin care oferea di­verse servicii pentru compania aeriană australiană Qantas. Le-a prezentat reprezentanților Qantas teh­no­logia tizului său din România și astfel CloudHero a început să facă afaceri în Australia.

„Lucrurile au mers OK, iar în final am construit pentru Qantas și am învățat destul de multe de acolo, dar, în final, a venit pandemia“, spune Andrei Manea. Partenerul său din Australia i-a spus atunci că vrea să renunțe la businessul cu Qantas, pentru că vrea să se implice într-un start-up. Andrei Manea era la Bucu­rești în acel moment și, pentru că nu mai avea cum să ajungă în Australia, a vândut tehnologia către Qantas.

Din 2020, Andrei Manea și-a concentrat businessul pe România, în special pe servicii de software în cloud. A început în pandemie cu un singur colaborator. În 2021 avea 6 angajați. În 2022 avea deja o cifră de afaceri de 1,3 milioane de euro și o echipă de 10 an­gajați. Anul trecut, cu 16 angajați, a crescut doar până la 1,4 milioane de euro, în contextul unui climat economic mai dificil. Acum, CloudHero are birouri în România și în Nepal. Echipa de acolo este formată de un nepalez pe care l-a cunoscut în perioada în care oferea servicii pentru Qantas, iar în pandemie acesta s-a repatriat.

Andrei Manea spune că tot timpul s-a pliat pe nevoile pieței și a ascultat permanent cererile clienților. Și mărturisește că acest gen de abordare e rezultatul unei alte lecții pe care a învățat-o când îl ajuta pe bu­nicul său să repare mașini. „Lucrurile sunt ca la Dacie. Dacă bate pistonul, trebuie să-l asculți.“

Acest articol a apărut în numărul 182 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly