Pe o piață HoReCa sufocată de criza COVID-19, Radu Savopol, cofondator 5 To Go, continuă totuși să se extindă

Pe o piață în care mulți își propun să supraviețuiască, lanțul de cafenele 5 To Go se extinde cu aproape 100 de unități. Cifra de afaceri e, totuși, departe de ținta de 10 milioane de euro pentru 2020.

Cafeaua e oricum, dar nu amară la 5 To Go. Față de alți jucători din HoReCa, lanțul de cafenele are avantajul că a început redeschiderea încă din luna mai, odată cu încetarea stării de urgență, datorită poziției stradale a celor mai multe dintre localurile sale.

Dacă la început businessul abia ajungea la o treime din ce înregistra înainte de pandemie, în prima ju­mătate din septembrie a revenit la 85% față de aceeași perioadă a anului trecut, susține Radu Savopol (46 de ani), cofondator și chief executive officer (CEO) al rețelei 5 To Go. „Ce-i drept, noi am lucrat în timpul în care totul a fost închis, am făcut amenajări și am reușit să deschidem spații imediat după ce am ieșit din ca­ran­tină“, spune Savopol, care este designer de meserie.

Pierderi la metrou

Savopol crede că un mare avantaj al rețelei de cafenele e că avea doar patru localuri la metrou. „Acolo, am înregistrat, desigur, pierderi foarte mari“, spune Sa­vopol. Chiar dacă au redeschis primii, nici până acum nu au re­deschis chiar tot. Cele „până în cinci locații, care sunt prin facultăți“, vor primi clienți odată cu debutul anului universitar, de la 1 octombrie.

Dispariția vieții de birou „se simte“, spune Radu Savopol, potrivit căruia „în septembrie a început să se vadă o revigorare“, dar nu suficient. „Nu am ajuns nici la 50% din ce era înainte în zona de birouri“, mărturisește el.

Pentru el, viitorul nu mai seamănă cu ce a fost înainte de pandemie. „Nu mai văd 3.000 de oameni de la o singură companie lucrând în aceeași clădire. Unii dintre ei vor sta acasă, ceilalți vor fi împărțiți în mai multe clădiri, în mai multe spații mai mici. Nu mai văd companiile mari având un singur head office și toată lumea acolo“, spune Radu Savopol, pentru care vii­torul „e în cartiere“. „Asta nu înseamnă că vom neglija centrul, dar cartierele au confirmat deja și acolo văd viitorul, la oamenii care vor să coboare în pijama să-și ia o cafea, un fresh sau un send­viș.“

Un viitor „altfel“ vede și Dra­­goș Petrescu, preșe­din­te­le Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA). După des­chi­derea restaurantelor la interior, de la 1 septembrie, cei mai mulți antreprenori din domeniul ospitalității s-au întors la treabă, spune el.

Lumea nu a dat buzna însă, și pentru că vremea a fost „prie­tenoasă cu terasele“. „Și într-un an normal, dacă vremea e bună, oamenii preferă să stea la aer, pe terasă. Însă, odată cu venirea frigului, sperăm ca cei care veneau pe te­rasă să intre în restaurante“, spune Dragoș Petrescu, care deține cea mai extinsă rețea de restaurante și cafenele din România, City Grill și City Cafe.

Reguli controversate

Vara indiană din acest an i-a făcut chiar pe unii patroni de restaurante să amâne deschiderea localurilor. Printre cei care au decis să nu se grăbească, Radu Dumitrescu, fondatorul și CEO-ul grupului Stadio Hospitality Concept (SHC), care de­­ține și NOR, restaurantul situat la cea mai mare înăl­țime din tot Bucureștiul. Restaurantele sale vor primi clienți cel mai devreme din 20 septembrie.

Radu Dumitrescu e nemulțumit de reglementările care cer ca localurile să funcționeze după principiul „o masă da, una ba“. În felul acesta, restaurante precum Stadio, Social 1 și NOR sunt dezavantajate. „Dacă eu am mesele situate la trei metri una de cealaltă, de ce să folosesc această regulă?“, întreabă retoric restauratorul.

El atrage atenția și că reglementarea poate fi ușor ocolită. „Poți veni cu mese mai mici, să le așezi între cele destinate clienților“, explică el. Ar fi preferat re­guli mai clare, distanța obligatorie de doi metri între mese, „cum e și pe terase“. Concluzia e însă că, „decât deloc, e bine și așa“.

Pierderi de 50%

Una peste alta, oamenii de afaceri din industria restaurantelor se așteaptă la pierderi consistente în acest an. Și nu doar din cauza restric­țiilor impuse de autorități. Dragoș Petrescu spune că localurile deschise în preajma spațiilor de birouri sunt cele mai afectate. În plus, „marile aglomerări urbane, în primul rând Bucureștiul și Clujul, au rămas și fără turiști străini, așa că și restaurantele situate în zonele centrale, cele din Centrul Vechi al Capitalei, din zonele comerciale, din zonele cu impact turistic au avut enorm de suferit“.

Președintele HORA estimează că, la nivel de industrie, pierderile se ridică în acest an la aproximativ 1,7 miliarde de euro, deci cam 50% din cifra de afaceri totală, de 3,5 miliarde de euro, de anul trecut.

„Suntem undeva la 50% din ce ar trebui, am pierdut cam jumătate“, estimează și CEO-ul SHC. Radu Dumitrescu speră ca pe finalul anului să mai poată recupera câte ceva, dar crede că totul depinde de numărul de cazuri COVID-19. „Cred că vom încheia anul cu mi­nim 35-40% pierderi. Poate și mai mult“, estimează el.

O perspectivă diferită are CEO-ul lanțului 5 To Go. „Încheiem anul pe plus, cu siguranță. Ne doream să deschidem încă 100 de locații anul acesta și cred că vom reuși“, spune Radu Savopol. Tot el admite însă că obiectivul de a ajunge în acest an la o cifră de afa­ceri, pe grup, de 10 milioane de euro nu va fi, probabil, atins. „Timp de două-trei luni, totul a fost blocat. Iar acele sume nu ai cum, totuși, să le recuperezi, spu­ne Radu Savopol.

Vânzare la țanc

El admite că vânzarea unui pachet de 35% din acțiuni, pentru o sumă neprecizată, către fondul de investiții Mozaik Investments i-a făcut viața mult mai ușoară. „Clar a fost un avantaj, afacerea s-a finalizat în decembrie. Ne-a asigurat un confort psihic și un confort financiar, am finalizat tran­zacția chiar la momentul oportun. Și cred că oamenii cu care ne-am asociat sunt foarte valabili din punct de vedere antreprenorial. Am reușit, cu sprijinul lor, chiar să-i ajutăm financiar pe unii dintre francizații noștri care voiau să deschidă noi locații“, spune Savopol.

În timp ce alți antreprenori căutau să-și limiteze pierderile, 5 To Go și-a făcut planuri de dezvoltare. A introdus paie comestibile, „cool, drăguțe, sunt pentru copii, pentru tineri“, la băuturile reci și biodegradabile pentru băuturile calde. În felul acesta, spune Sa­vopol, „dacă sunt aruncate pe jos sau în natură, nu rămân acolo sute de ani; se degradează și dispar cu ajutorul ploii“. Urmează pahare biodegradabile, în locul celor din carton sau din plastic.

Partenerii care s-au alăturat francizei au și ei de câștigat. Contractele au fost prelungite cu doi ani, fără costuri suplimentare. Astfel, „dacă avea cineva un contract pe cinci ani care expira anul viitor, următorii doi ani vor fi gratis“. Iar noii parteneri primesc șase luni de licență în loc de cinci pentru aceeași sumă: 4.500 de euro plus TVA.

5 To Go a crescut atât de mult, de altfel, în ultimii ani, tocmai datorită numărului mare de parteneri. Cine sunt antreprenorii care se alătură francizei? „Acum cinci ani, pornisem pe ideea de tineri. Acum sunt oameni care s-au întors în țară și mai ales cei care vor să aibă o afacere de familie. Sunt soț și soție, frați, care pun împreună bani și deschid o locație, afacerea se extinde apoi la mai multe…“, prezintă CEO-ul rețeta. „Cred că acesta este viitorul. Ce ne dorim noi este ca fiecare francizat să ajungă să aibă o cifră de afaceri de un milion de euro“, spune Radu Savopol.

Speranțe de revenire

Dacă 5 To Go a vândut chiar la momentul potrivit, SHC a cumpărat localul 18 Lounge din zona Piața Presei Libere chiar înainte de izbucnirea pande­miei. „Ne-am extins fix înainte de criză. Nu mai avem proiecte noi, ci doar să supraviețuim, să nu închidem. Avem costuri foarte mari, iar la un moment dat, banii s-au terminat. Așa că principalul proiect e să supra­viețuim“, mărturisește CEO-ul Radu Dumitrescu.

Nu are speranțe prea mari că situația va reveni la vechiul normal prea curând. „Mă uit și eu la televizor și pare că până în primăvară n-o să scăpăm, nu o să apară vreun vaccin sau vreun tratament eficient. Spe­răm ca anul viitor să fim măcar la breakeven, să nu mai pierdem atât de mulți bani, ca din 2022 să putem recupera ce am pierdut anul acesta“, spune Dumitrescu.

Întreaga industrie și-a dat jos ochelarii roz și în­cearcă să reziste până când vor veni vremuri mai bune. Din calculele și analizele HORA, vor fi cel puțin trei ani dificili: 2020, 2021 și 2022. „Ne așteptăm la o re­venire la nivelul lui 2019 abia în 2023. În 2021 vom crește gradual de la nivelul dezastruos din acest an până la 70-75% față de 2019 și apoi spre 90% în 2022, astfel încât în 2023 să depășim în sfârșit cifra de afa­ceri din 2019“, apreciază Dragoș Petrescu.

Creșterea livrărilor

Orice criză aduce și opor­tunități, iar în cazul acesteia este vorba despre dezvol­tarea serviciilor de livrări. „Ajungem la o cifră de afa­ceri pe online, anul acesta, de 550 de milioane de euro, față de 200-250 de milioane de euro anul trecut, la nivelul întregii industrii“, spune Dragoș Petrescu. El precizează că, la nivelul grupului său, două din cele 20 de milioane de euro realizate în acest an vin din comenzile online. Anul trecut, comenzile pentru mâncare la pachet totalizau sub 500.000 de euro.

„Vom continua să dezvoltăm zona de delivery și anul viitor. Obiceiurile create în acest an nu se vor pierde așa ușor. Va rămâne și pentru viitor un anumit procent de oameni care vor continua să lucreze de acasă. Va exista o migrare a obiceiurilor de consum din zonele de birouri către zonele de domiciliu. Ne așteptăm ca piața de livrări la domiciliu să se stabilizeze undeva între 15 și 20% din întreaga piață. Adică și în 2023, când vom înregistra poate cifre la nivelul întregii industrii de peste 3,5 miliarde de euro, piața de livrări va însemna probabil 700-800 de milioane de euro“, estimează Dragoș Petrescu.

El apreciază că 40% dintre clienții restaurantelor sale nu mai vin în mod deliberat în localuri, de teamă. Tocmai de aceea, antreprenorii din industria ospita­li­tății trebuie să lucreze, în următorul an, mai ales la recâștigarea încrederii clientului.

„Acei jucători stabili, cu imagine bună privind sigu­ranța sanitară și siguranța alimentară, se vor remarca în piață“, spune șeful patronatului HORA. Și asta în­seamnă însă costuri, pe care unii patroni se întreabă de unde le vor acoperi.

„Într-un restaurant normal, de 400 de metri pătrați, se cheltuie, în medie, 2.100 de euro pe lună. Bani care se duc pe măști, dezinfectant, indicatoare, proceduri, forța de muncă, oameni care să se asigure că sunt re­s­pectate regulile de siguranță, cei care trebuie să facă încontinuu curățenie la toaletă, cei care trebuie să curețe mesele, imediat cum s-au ridicat clienții… Este o mulțime de efort material și uman care se duce în direcția aceasta“, precizează Dragoș Petrescu.

Într-un restaurant care propune o experiență, pe lângă meniu, costurile sunt și mai mari. Radu Dumitrescu spune că a fost șocat când a văzut la ce sumă se ridică necesarul de măști, materiale dezinfectante, mă­nuși. „Sunt uriașe investițiile acestea: la Stadio Park, ajungem undeva între 3.500 și 4.000 de euro pe lună. Ca să nu vă mai spun că toți dezinfectanții aceia ne-au stricat mesele. S-a luat la­cul de pe lemn, sunt vai de ele“, spune CEO-ul SHC.

Radu Savopol, cu ochii pe următorul proiect

Pentru cofondatorul 5 To Go, situația e ceva mai simplă, așa că Radu Savopol este deja cu ochii pe ur­mă­­torul proiect. „Cereal Crunch, mic dejun la orice oră, e un busi­ness pe care îl urmăream de mai mult timp, de vreun an și jumătate. Anul trecut, în noiembrie, am finalizat tranzacția. E o afacere foarte creativă, de nișă. Am deschis o primă franciză, avem trei locații la ora asta, două în București, una la Cra­iova, și mai lucrăm la încă trei locații: două ale noastre, proprii, și o altă franciză în Drumul Taberei“.

La fel ca 5 To Go, proiectul e gândit să se dezvolte tot în sistem franciză. „Ne dorim și o dezvoltare inter­na­țională, este un business care se poate franciza in­ter­național foarte ușor. Taxa este de 8.000 de euro pentru șapte ani“, precizează Savopol. Spre deosebire de alții, el speră ca 2021 să fie un an de creștere, în care „lumea să în­ceapă să simtă că lucrurile merg mai bine“. Orice ar fi, se vor schimba multe, comentează el.

„Comportamentul consumatorilor s-a schimbat deja foarte mult. Oamenii nu mai vor, de pildă, să stea la metrou sau, în orice caz, nu mai vor să mai con­sume acolo cafea și covrigi. Vor să iasă la suprafață, să res­pire aer deschis, fără mască.“ Din punctul său de vedere, 2021 va fi o primă cără­midă dintr-o construcție pe patru-cinci ani. Concluzia lui, seacă: abia „în 2024-2025 o să mai fie ce-a fost în 2019“.

Angajați mai puțini

Măsurile luate de autorități, printre care sprijinul la plata șomajului tehnic (2.382 de lei/lună) și ajutorul direct de 41,5% din salariul de bază pentru angajații reveniți la muncă, sunt considerate insuficiente.

• Reprofilare. Radu Dumitrescu (SHC): „Statul ne-a ajutat cu șomajul tehnic, dar nu se poate trăi cu 2.382 de lei/lună, mai ales dacă trebuie să plă­tești o chirie, mai e și un copil… Mulți an­gajați s-au reprofilat. Sperăm ca o parte dintre ei să se întoarcă“.
• Minus 20%. Dragoș Petrescu (HORA): „Din cei aproximativ 180.000 de oameni implicați direct în ospitalitate, vor fi conservate 150.000 de posturi, adică 20% din personal va fi pierdut“.

Acest articol a aparut în numărul 99 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly