Pe cine supără „Revoluția fiscală” anunțată de Guvern

Alexandra Pele 21/11/2017 | 13:16 Financiar
Pe cine supără „Revoluția fiscală” anunțată de Guvern

Acest articol apare în numărul 28 (20 noiembrie – 3 decembrie) al revistei NewMoney

Un lucru este cert despre Revoluţia fiscală“ anunţată cu doar şapte săptă­mâni înainte de sfârşitul anului nimeni nu pare să fie de acord cu ea.

Terente se întoarce (dacă vă mai amintiți declarația premierului din august). Și nu o face oricum, ci însoțit de data asta de o gașcă întreagă de multinaționale „inflamate“… În încercarea de a justifica necesitatea modifi­cării Codului Fiscal, singura sa menire fiind anularea majorărilor pe care le-ar fi adus legea salarizării din sectorul bugetar şi echilibrarea parţială a finanţelor pu­blice în 2018, autorităţile au decis să atace (din nou) sectorul privat.

„Mesajul public lansat conform căruia mediul de afaceri este cel care generează lipsa de fonduri la buget pentru școli, in­frastructură sau servicii medicale este unul profund fals și dăunător societății românești“, se arată într-o scrisoare des­chisă transmisă de Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) – organizație care reuneşte 2.000 de companii, cu 600.000 de angajaţi şi afaceri cumulate de peste 50 de miliarde de euro –, scri­soare care vine ca răspuns la noi mesaje guvernamentale împotriva mediului privat.

Într-o conferinţă de presă organizată pe fugă de Ministerul Finanţelor Publice (MFP), la scurt timp după ce Guvernul a aprobat „revoluţia fiscală“, ministrul Ionuţ Mişa a explicat că măsura mutării contribuţiilor sociale în sarcina angaja­ţilor are scopul de a-i descuraja pe angajatori să evite plata acestora. „La sfâr­şitul lunii septembrie există 157.698 de angajatori care nu au plătit contribuţii sociale pentru angajaţii lor. (…) E vorba de 2.076.097 de angajaţi. Deci vă daţi seama că este o pondere foarte mare şi un nu­măr foarte mare al celor care până acum evitau plata contribuţiilor sociale ale angajatului către bugetul de stat“, a declarat Mişa, adăugând că mutarea va fi comple­tată de introducerea sancţiu­nii de evaziune fiscală şi realizarea unui dosar penal dacă angajatorul face re­ţinere la sursă şi refuză să plă­tească mai departe către buget contri­buţiile angajatului.

REALITATEA (NE)COSMETIZATĂ. Cum ministrul a găsit doar mai puţin de zece minute pentru a răspunde întrebărilor pre­­sei, lămuriri suplimentare despre nu­mărul îngrijorător de mare al anga­ja­ţilor pentru care nu s-au plătit contribuţii au fost oferite de şefa Fiscului, care a precizat că este vorba de un sold istoric, şi nu de numărul la zi al companiilor cu res­tanţe. De altfel, datele Agenţiei Naţio­nale de Administrare Fiscală (ANAF) relevă că doar 35.000 de companii aveau, la finele lunii septembrie, datorii către unul sau mai multe bugete ale statului. Și nu este pentru prima dată când Guvernul pre­zintă o cosmetizare dramatică a unor realităţi. Pe lista băncilor care nu și-ar fi plătit impozitul pe profit în ultimii cinci ani, pe care ministrul Mişa a transmis-o Parlamentului în toamnă, figurau 31 de nume – 12 dintre ele nici măcar nu mai  există. Pe aceeaşi listă apare și BCR, care a raportat şi plătit impozit pe profit în 2013, 2015 şi 2016.

Analizând şi mai în detaliu declaraţiile ministrului, pe lista angajatorilor cu cele mai mari datorii la bugetele asigurărilor de stat figurează pe nouă din primele zece poziţii companii de stat. De altfel, istoric vorbind, datele ANAF arată și demonstrează că Statul este cel mai mare datornic al Statului.

Dincolo de retorica oficială, impactul măsurilor publicate între timp în Monitorul Oficial începe să se facă simțit. In­dus­tria IT a anunţat deja că programatorii vor fi afectaţi. Costurile salariale din sectorul cu a doua cea mai mare contribuţie la creşterea economiei se vor majora cu 15% în 2018. „Conform estimărilor companiilor membre ale asociației, calculele de impact arată creșteri între 5 și 7,5% ale fondurilor de salarii, pentru a asigura păstrarea salariilor nete curente ale an­gajaților, prin majorarea salariilor brute, procente la care se adaugă și taxa de soli­daritate de 2,25%“, a anunţat Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii din România (ANIS). Asta în con­di­ţiile în care salariile din sector au crescut în ultimii cinci ani cu circa 11%, natural, ca efect al competitivităţii sectorului.

Kaufland, cel mai mare retailer din România şi unul dintre cei mai mari angajatori din ţară, a anunţat că va majora bru­tul angajaţilor astfel încât măsura să nu-i afecteze. Probabil că mulţi angajatori vor proceda la fel – 80% potrivit estimările unor analişti. Încă o dată, singurul angajator cert care nu asigură majorarea brutului este Statul, astfel că efectele creșterilor de salarii din sectorul bugetar vor fi anulate prin mutarea contribuţiilor.

După ce a ameninţat cu naţionalizarea fondurilor de pensii private, Guvernul a decis să micșoreze și contribuția la Pilonul II, de la 5,1%, în prezent, la 3,75%, începând cu anul viitor. Decizia reprezintă un pas înapoi pentru reforma pensiilor, una dintre puținele reforme structurale implementate de România. Contribuția la acest pilon ar fi trebuit să crească, după un calendar agreat, însă acesta a fost deja decalat. Din calculele administratorilor acestor fonduri reiese că decizia se traduce în pensii private mai mici cu cel puțin 20% pentru viitorii pensionari și un potențial mai scăzut de finanțare a aface­rilor românești prin intermediul pieței de capital, fondurile de pensii private fiind cel mai mare investitor instituțional local de pe Bursa de Valori București.

Iar Revoluția continuă.

 

Leul, în cădere liberă

Cursul a spart bariera psihologică de 4,6 lei/euro în urma aprobării „Revoluţiei fiscale“.

  • BNR. Cu toate că nu a dorit să comenteze măsurile fiscale, guvernatorul Mugur Isărescu a dat de înțeles că lucrurile nu merg bine. Deficitul de cont curent a crescut puternic în acest an, în special din cauza politicilor prociclice a autorităților, care au stimulat economia până la punctul de supraîncălzire. Cum creșterea economică este antrenată de consum, o mare parte din acesta este acoperit din importuri, ceea ce afectează leul.
  • DEPRECIERE. Guvernatorul BNR a precizat că piața se poate aștepta la o mai mare „flexibilitate“ a cursului de schimb, leul depășind în zilele de după aprobarea pachetului fiscal nivelul maxim al ultimilor cinci ani.

 


FOTO: Guliver / Getty Images

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.
← Close